Rețele sociale

ECONOMIE

Executivul a aprobat calendarul viitoarelor apeluri de proiecte din POC și POIM

Radio CECCAR FM

Executivul a adoptat un Memorandum pentru aprobarea calendarului viitoarelor apeluri de proiecte lansate prin Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020 și Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, măsuri cu o alocare totală de 1,7 miliarde de euro, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), citat de Agerpres.

„Guvernul României a aprobat, în ședința de Guvern de miercuri, la propunerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, memorandumul pentru Aprobarea calendarului activităților aflate în responsabilitatea autorităților de management pentru Programul Operațional Competitivitate și Programul Operațional Infrastructură mare, precum și a administratorului tehnic al sistemului informatic IMM Recover – Serviciul de Telecomunicații Speciale în vederea lansării apelurilor de proiecte. În contextul crizelor simultane cu care se confruntă România post-pandemică, respectiv liberalizarea prețului la energie, creșterea prețului carburanților și criza generată de invazia Federației Ruse asupra Ucrainei, microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM) s-au confruntat cu probleme care au afectat capacitatea de producție și de prestare de servicii. În acest context, a fost afectată capacitatea de reziliență a acestora, motiv pentru care s-a impus dispunerea unor măsuri de urgență sub formă de sprijin pentru a reface capacitatea de producție și de prestări servicii, prin proiecte de granturi care pot fi asigurate din fonduri externe nerambursabile prin Programul operațional Competitivitate”, se menționează într-un comunicat al MIPE.

Pentru a combate creșterea prețului la utilitățile publice (energie, gaze naturale, combustibil), în medie cu peste 40%, pentru că atât întreprinderile mari, IMM-urile, cât și autoritățile publice locale au înregistrat dificultăți în finanțarea activității curente, dar și în gestionarea prețului la produsele și serviciile obținute de acestea, se acordă sprijin financiar prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

În acest context, dat fiind faptul că depunerea, evaluarea, selecția și contractarea proiectelor, cât și soluționarea contestațiilor în oricare dintre aceste etape se realizează prin intermediul platformei IMM Recover, a fost aprobat calendarul activităților aflate în responsabilitatea Autorităților de Management pentru POC și POIM, precum și a administratorului tehnic al sistemului informatic IMM Recover – Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).

Astfel, aprobarea acestui memorandum împuternicește MIPE și STS să lanseze proiecte de grant prin sistemul informatic IMM Recover pentru a evita dezangajarea fondurilor europene care pot afecta economia României.

„Am promis mediului de afaceri predictibilitate și competitivitate, iar prin astfel de măsuri ne asigurăm că ne ținem de cuvânt. Cu o alocare istorică de 1,5 miliarde de euro și cu un calendar pregătit din timp, se construiesc condițiile pentru implementarea unor proiecte mature și de calitate pentru România Viitorului, în timp ce accelerăm gradul de absorbție”, a transmis ministrul Investițiilor și proiectelor Europene, Marcel Boloș.

O primă măsură implementată de MIPE prin acest memorandum este Măsura 4.1.1, reglementată prin OUG 82/2022. Aceasta este una dintre formele de sprijin pe care MIPE le-a lansat în această perioadă pentru a susține mediul de afaceri în circumstanțele excepționale create de manifestarea la nivel global a efectelor generate de pandemia de COVID-19, crizele de consum și crizele produse de războiul din Ucraina.

Proiectele aferente Măsurii 4.1.1, care are o alocare de 400 de milioane de euro, vor finanța investiții destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență și vor avea ca activități eligibile: modernizarea/echiparea/racordul la utilități publice/eficiență energetică a infrastructurilor de tip clădiri specifice aferente capacităților de producție/servicii existente, precum și pentru alte categorii de cheltuieli aferente infrastructurilor specifice de producție/servicii pentru care nu este necesară obținerea de autorizații de construire în conformitate cu legislația specifică în vigoare; dotarea cu echipamente, utilaje specifice, mobilier specific, dotări IT, inclusiv pentru eficiență energetică necesare activității de producție și servicii precum și alte achiziții de bunuri de această natură care sunt necesare capacităților de producție/servicii existente.

Lansarea apelului de proiecte a avut loc la 23 august 2022, evaluarea este programată la 5 septembrie 2022, iar contractarea de proiecte la 16 septembrie 2022.

La 15 mai 2022, a fost aprobată OUG 113/2022, care reglementează Măsura 4.1.1 BIS, prin care a IMM-urile din industria alimentară și a construcțiilor vor putea contracta granturi de investiții pentru retehnologizare în valoare de 300 milioane euro, din Programul Operațional Competitivitate (POC). Această măsură reglementează cadrul pentru finanțarea IMM-urilor care își desfășoară activitatea în domeniile: industrie alimentară, panificație, patiserie și alte activități asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuție și ambalare; construcții, materiale de construcții, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcții.

Calendarul pentru această măsură este următorul: lansarea apelului de proiecte este 28 septembrie 2022, evaluarea apelului de proiecte are loc pe 14 octombrie 2022, iar contractarea de proiecte – 21 octombrie 2022.

De asemenea, la 15 iulie, a fost adoptată o măsură care să răspundă situației generate de creșterea prețului la materialele de construcții și la utilități publice și urmăresc reducerea consumurilor energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie de către IMM-uri și întreprinderi mari. Această măsură, adoptată prin OUG 112/2022, are ca obiectiv sprijinirea mediului de afaceri pentru a dobândi independență energetică prin realizarea de economii de energie specifice clădirilor și construcțiilor industriale/prestărilor de servicii, precum și celor specifice proceselor tehnologice cât și pentru producerea de energie verde din resurse regenerabile pentru consum propriu.

Astfel, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) se alocă un buget de 500 milioane euro pentru finanțarea investițiilor în măsuri de eficiență energetică pentru întreprinderi mari și IMM-uri. Calendarul pentru această măsură este următorul: lansarea apelului de proiecte – 23 septembrie 2022, evaluarea apelului de proiecte – 4 octombrie 2022, contractarea de proiecte – 15 octombrie 2022.

Prin OUG 112/2022 se oferă și autorităților locale acces la finanțare europeană pentru investiții în producerea de energie din surse regenerabile. Mai exact, bugetul alocat acestui tip de investiții este de 500 milioane euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Se vor acorda: granturi aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru consumul propriu de energie al autorităților publice locale au valoarea minimă de 500.000 euro și valoarea maximă de 5.000.000 euro și granturi aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru comercializare se acordă pe beneficiar și proiect, sub formă de ajutor de stat, și au valoarea minimă de 5.000.000 euro și valoarea maximă de 15.000.000 euro.

Lansarea apelului de proiecte este programată la 4 octombrie 2022, evaluarea apelului de proiecte la 12 octombrie 2022, iar contractarea la 20 octombrie 2022.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending