ECONOMIE
Firmele de asigurări au încheiat 2015 pe pierdere
Piaţa de asigurări din România a încheiat anul 2015 pe minus, în condiţiile în care pierderile cumulate de companiile care au încheiat anul cu rezultat negativ au depăşit cu 267,6 milioane de lei profitul companiilor cu rezultate pozitive, arată datele publicate de Autoritatea de Supraveghere Finaciară (ASF). Cele mai mari pierderi au fost raportate de companiile cu expunere mare pe piaţa asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto (RCA), Euroins înregistrând cele mai slabe rezultate în 2015, cu pierderi de aproape 300 milioane lei.
Potrivit statisticii ASF, 16 dintre cele 36 de firme de asigurări au înregistrat pierderi cumulate de 734,6 milioane lei, în tip ce profitul celorlalte 20 de societăţi însumează 466,97 milioane lei.
După Euroins, în topul societăţilor cu rezultat negativ urmează Carpatica Asig, cu pierderi de 204,4 milioane lei în 2015, LIG Insurance (-51,4 milioane lei), Asirom – Vienna insurance Group (-50,5 milioane lei) şi Axa Life Insurance (-45,4 milioane lei). De asemenea, Gothaer Asigurări a încheiat 2015 cu pierderi de 25,1 milioane lei, FATA Asigurări a pierdut 10,5 milioane lei, iar City Insurance – 10,5 milioane lei.
La polul opus, cele mai profitabile companii de asigurări de pe piaţa românească au fost anul trecut Metropolitan Life, cu un rezultat pozitiv de 178,2 milioane lei, Allianz Şiriac (81,75 milioane lei), Generali România (68 milione lei), BCR Asigurări de Viaţă (21,7 milioane lei), PAID (21 milioane lei), NN Asigurări (18,6 milioane lei), Omniasig VIG (15,8 milioane lei) şi BRD Asigurări de Viaţă (14 milioane lei).
Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), care reprezintă interesele asigurătorilor, a pus pierderile înregistrate de către companiile de asigurări pe segmentu RCA pe seama daunelor foarte mare, care depăşesc încasările din poliţe. Valoarea medie a daunei pentru pagube materiale, în cazul accidentelor acoperite de poliţele RCA, a fost în trimestrul al doilea din acest an de 7.898 lei, în creştere cu 15% faţă de trimestrul anterior – când dauna medie a fost de 6.874 lei – şi cu 11% peste nivelul atins în al doilea trimestru din 2015, de 7.097 lei.
Însă datele ASF mai arată că, în ultimul an, ritmul de creştere a preşţurilor RCA a depăşit semnificativ ritmul de creştere a daunelor, potrivit news.ro. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2015, când valoarea medie a fost de 629 lei, preţul mediu al unei poliţe RCA a crescut cu 26% în perioada aprilie-iunie 2016, arată datele ASF., faţă de 11%, cât a fost rata de creştere a daunelor medii.
Totuşi, UNSAR susţine că datele ASF ar arăta că asigurătorii nu pot acoperi integral, în acest moment, daunele şi celelalte costuri doar din primele brute încasate, iar situaţia se poate înrăutăţi, având în vedere că daunalitatea pe segmentul RCA este pe un trend ascendent.
Înrăutăţirea situaţiei pe segmentul RCA vine în contextul în care piaţa este în prezent zguduită de falimente şi de alte probleme înregistrate de principalii jucători de pe piaţă. Companiile Astra şi Carpatica Asig au intrat în faliment, iar City Insurance şi Euroins se află în diverse proceduri speciale impuse de către ASF.
În urma intrării în procedură de faliment a Carpatica Asig, măsură anunţată recent de către ASF, pe piaţa RCA rămân doar nou jucători:Grawe (ultimul intrat), Euroins, City Insurance, Allianz-Ţiriac, Generali, Asirom- Vienna Insurance Group, Omniasig – Vienna Insurance Group, Groupama şi Uniqa.
ECONOMIE
Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024
Prin HG nr. 1.490/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1175 din 25 noiembrie 2024, au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. V din Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu privire la autoritatea vamală competentă, identificarea, păstrarea, depozitarea, valorificarea sau ridicarea mijloacelor de transport reținute până la plata amenzii, precum și identificarea proprietarilor acestora.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, aceste Norme vor asigura aplicarea unitară a prevederilor Legii nr.126/2024 prin care au fost stabilite noi măsuri referitoare la regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale, respectiv intrarea în proprietatea privată a statului și condițiile de valorificare a mijloacelor de transport reținute.
Legea nr.126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale stabilește, la articolul V, regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.
Potrivit reprezentanților Guvernului, intervenția legislativă a devenit necesară pe fondul îngreunării activității structurilor autorității vamale ca urmare a blocării spațiilor deținute cu un număr foarte mare de mijloace de transport reținute în temeiul art. 653 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006, potrivit căruia „în cazul în care contravenția prevăzută la alin.(1) lit.a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.”
ECONOMIE
Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei
Activele nete ale celor 247 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna octombrie, față de luna anterioară, cu 1,1% până la nivelul de 48,5 miliarde de lei (9,7 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 22%, conform unui comunicat al Asociației Administratorilor de Fonduri citat de Agerpres. Intrările nete ale lunii au totalizat 546 milioane de lei (109,7 milioane euro).
Cele mai performante 5 fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 27,2% și 29,3%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 50,3% și 94,8%, obținute de-a lungul ultimilor 3 ani de zile (față de luna octombrie 2021).
Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna octombrie cu 1,8%, până la 26,4 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 29,6%.
Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 549 milioane de lei (110,4 milioane euro), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (+404,0 milioane lei), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+108,9 milioane lei) și cele diversificate (+47,7 milioane lei) în vreme ce fondurile de acțiuni au avut ieșiri nete (-11,6 milioane lei).
Activele nete exprimate în lei ale celor 117 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna octombrie cu 0,7% față de luna precedentă, până la 2,1 miliarde lei (0,43 miliarde euro) iar de la începutul anului au crescut cu 15,5%.
Fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 7,4% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, au înregistrat în luna octombrie intrări 17,8 milioane lei (3,6 milioane euro).
Activele nete ale celor 36 de fonduri de investiții alternative au crescut cu 0,3% în luna octombrie, până la 19,9 miliarde lei (4 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 13,8%; fondurile de investiții alternative locale au avut ieșiri nete de 21 milioane lei (4,2 milioane euro) în luna raportată.
ECONOMIE
Noi modificări privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice
Prin OMF nr. 6557/2024, publicat astăzi în Monitorul Oficial nr. 1172/25.11.2024, a fost stabilită Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. VIII și IX din OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene. Actul normativ stabilește procedura de plată eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor și din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia. Prevederile noului ordin se aplică și tranșelor neplătite până la data de 31 decembrie 2023 aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii.
Plata sumelor datorate în temeiul hotărârilor judecătorești se realizează astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Termenul privind eșalonarea anuală la plată se calculează de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie, iar plata fiecărei tranșe din valoarea titlului executoriu se realizează într-un an calendaristic. La sumele eșalonate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie. În situația în care, prin hotărârile judecătorești menționate, s-a dispus actualizarea sumelor acordate cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică sau orice altă modalitate de actualizare, se aplică în mod corespunzător dispozițiile hotărârii judecătorești.
În ceea ce privește tranșele aferente sumelor acordate prin hotărârile judecătorești menționate în acest Ordin, care fac obiectul plății eșalonate conform legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023, acestea se plătesc eșalonat, începând cu anul 2024, astfel: a) în primul an se plătește 5% din valoarea tranșelor neplătite; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea tranșelor neplătite; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; e) în al cincilea an se plătește 35% din valoarea tranșelor neplătite. Sumele se actualizează cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică. La sumele actualizate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 7 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 6 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 6 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 5 zile
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
-
ECONOMIEacum 6 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
ECONOMIEacum 7 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil
-
ECONOMIEacum 7 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator