ECONOMIE
BNR a publicat, în premieră, minuta ultimei şedinţe de politică monetară
Banca Naţională a României (BNR) a publicat vineri, în premieră, minuta ultimei şedinţe de politică monetară, din 30 septembrie, sub forma unei descrieri, la persoana a treia, a principalelor discuţii din cadrul şedinţei, fără a prezenta citări ale poziţiilor participanţilor. Potrivit minutei, discuţiile au vizat pricipalele evoluţii economice, fiscale şi monetare din această perioadă.
În privinţa politicii fiscale, membrii board-ului BNR au discutat de o posibilă „relaxare a politicii fiscale şi a celei de venituri în perioada următoare, dată fiind execuţia bugetară din primele opt luni ale anului”.
Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că deficitul bugetului general consolidat al statului a crescut în august la 3,1 miliarde lei, sau 0,4% din produsul intern brut (PIB), după ce ajunsese la 1,74 miliarde lei în iulie, în condiţiile în care scăderea încasărilor la buget s-a atenuat faţă de primele şapte luni ale anului.
„S-a remarcat şi creşterea incertitudinii privind conduita pe orizontul de timp mai îndepărtat a acestor politici. În acest context, membrii Consiliului şi-au reiterat preocuparea faţă de ritmul inconstant de realizare a investiţiilor publice şi a reformelor structurale, de natură să afecteze potenţialul de creştere şi competitivitatea economiei româneşti”, se arată în minuta publicată de către BNR.
Minuta a dat un indiciu privind decizii de politică monetară în următoarea perioadă, reducând şansele îngustării coridorului dobânzilor pentru facilităţile permanente, una dintre variantele luate în calcul de către analişti.
„În acest context, o parte din membrii Consiliului au menţionat că actualul coridor al ratelor dobânzilor la facilităţile permanente ale BNR este de natură să ofere o mai mare flexibilitate politicii monetare”, arată minuta.
În privinţa situaţiei economice, şefii băncii centrale consideră că economia românească nu se află, încă, într-o situaţie de supraîncălzire, în ciuda creşterii economice peste aşteptări, de 6% în al doilea trimestru.
Minuta sugerează un posibil dezacord între cei opt membri ai board-ului BNR în această privinţă.
„Unii membri ai Consiliului şi-au exprimat în acest context preocuparea pentru dinamica deficitului de cont curent, notând că acesta a consemnat aproape o dublare în trimestrul II – deşi rămâne în perimetrul sustenabilităţii –, ca urmare a majorării semnificative a soldului negativ al balanţei bunurilor şi al balanţei veniturilor primare. Alţi membri ai Consiliului au semnalat însă temperarea adâncirii deficitului extern în iulie, inclusiv pe fondul creşterii intrărilor de fonduri europene, precum şi evoluţia încurajatoare a investiţiilor străine directe”, arată minuta.
Membrii conducerii BNR urmăresc cu atenţie creşterea rapidă a salariilor, însă unii dintre ei consideră că dinamica este sustenabilă, deoarece şi productivitatea este în urcare.
„S-a observat că ritmul anual de creştere a câştigului salarial mediu net pe economie s-a accelerat în intervalul aprilie-iulie. (…) Unii membri ai Consiliului au remarcat însă şi semnificativa ameliorare a productivităţii muncii în trimestrul II, de natură să compenseze integral sporul de ritm al câştigurilor salariale din industrie”, se arată în minută.
În privinţa cursului valutar, membrii board-ului BNR văd riscuri „în dublu sens la adresa cursului de schimb al leului, induse de mediul extern şi de cel intern; acestea au ca surse deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore şi ale celor din regiune, precum şi evoluţiile din economiile emergente, respectiv contextul intern şi conduita politicii fiscale şi de venituri”.
Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în 30 septembrie, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an, nivel minim istoric, dar a redus, pentru a doua oară în acest an, ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută de la 12% la 10%, în timp ce pentru pasivele în lei, rezervele minime au rămas la nivelul de 8%.
La şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR au participat doar opt membri, după arestarea lui Bogdan Olteanu, în 29 iulie, acuzat de procurorii DNA de trafic de influenţă şi luare de mită.
Între timp, Olteanu a demisionat, însă Parlamentul va numi un alt viceguvernator al BNR în locul lui Bogdan Olteanu abia după alegerile parlamentare din decembrie, potrivit declaraţiilor unor lideri politici.
Ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie al băncii centrale, care ia cele mai importante decizii în materie de politică monetară, sunt guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, viceguvernatorul Liviu Voinea, Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Agnes Nagy şi Virgiliu Stoenescu.
În comunicatul emis după şedinţa de politică monetară de vineri, BNR a reiterat gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.
Analiştii se aşteptau ca banca centrală să păstreze neschimbate instrumentele de politică monetară la a şaptea şedinţă din acest an, dar nu excludeau alte decizii de amploare mai mică, precum reducerea RMO.
Ultima tăiere pe care a operat-o BNR a avut loc în ianuarie, când a redus RMO în valută de la 14% la 12%.
Dobânda de politică monetară a fost diminuată ultima dată în luna mai 2015, cu 0,25 puncte, de la 2% la 1,75%. Tot atunci au fost reduse şi ratele RMO pentru pasivele în lei cu două puncte procentuale, de la 10% la 8%.
Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitaţii repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de +/-1,5%.
Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an.
ECONOMIE
Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024
Prin HG nr. 1.490/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1175 din 25 noiembrie 2024, au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. V din Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu privire la autoritatea vamală competentă, identificarea, păstrarea, depozitarea, valorificarea sau ridicarea mijloacelor de transport reținute până la plata amenzii, precum și identificarea proprietarilor acestora.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, aceste Norme vor asigura aplicarea unitară a prevederilor Legii nr.126/2024 prin care au fost stabilite noi măsuri referitoare la regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale, respectiv intrarea în proprietatea privată a statului și condițiile de valorificare a mijloacelor de transport reținute.
Legea nr.126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale stabilește, la articolul V, regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.
Potrivit reprezentanților Guvernului, intervenția legislativă a devenit necesară pe fondul îngreunării activității structurilor autorității vamale ca urmare a blocării spațiilor deținute cu un număr foarte mare de mijloace de transport reținute în temeiul art. 653 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006, potrivit căruia „în cazul în care contravenția prevăzută la alin.(1) lit.a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.”
ECONOMIE
Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei
Activele nete ale celor 247 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna octombrie, față de luna anterioară, cu 1,1% până la nivelul de 48,5 miliarde de lei (9,7 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 22%, conform unui comunicat al Asociației Administratorilor de Fonduri citat de Agerpres. Intrările nete ale lunii au totalizat 546 milioane de lei (109,7 milioane euro).
Cele mai performante 5 fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 27,2% și 29,3%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 50,3% și 94,8%, obținute de-a lungul ultimilor 3 ani de zile (față de luna octombrie 2021).
Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna octombrie cu 1,8%, până la 26,4 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 29,6%.
Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 549 milioane de lei (110,4 milioane euro), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (+404,0 milioane lei), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+108,9 milioane lei) și cele diversificate (+47,7 milioane lei) în vreme ce fondurile de acțiuni au avut ieșiri nete (-11,6 milioane lei).
Activele nete exprimate în lei ale celor 117 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna octombrie cu 0,7% față de luna precedentă, până la 2,1 miliarde lei (0,43 miliarde euro) iar de la începutul anului au crescut cu 15,5%.
Fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 7,4% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, au înregistrat în luna octombrie intrări 17,8 milioane lei (3,6 milioane euro).
Activele nete ale celor 36 de fonduri de investiții alternative au crescut cu 0,3% în luna octombrie, până la 19,9 miliarde lei (4 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 13,8%; fondurile de investiții alternative locale au avut ieșiri nete de 21 milioane lei (4,2 milioane euro) în luna raportată.
ECONOMIE
Noi modificări privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice
Prin OMF nr. 6557/2024, publicat astăzi în Monitorul Oficial nr. 1172/25.11.2024, a fost stabilită Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. VIII și IX din OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene. Actul normativ stabilește procedura de plată eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor și din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia. Prevederile noului ordin se aplică și tranșelor neplătite până la data de 31 decembrie 2023 aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii.
Plata sumelor datorate în temeiul hotărârilor judecătorești se realizează astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Termenul privind eșalonarea anuală la plată se calculează de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie, iar plata fiecărei tranșe din valoarea titlului executoriu se realizează într-un an calendaristic. La sumele eșalonate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie. În situația în care, prin hotărârile judecătorești menționate, s-a dispus actualizarea sumelor acordate cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică sau orice altă modalitate de actualizare, se aplică în mod corespunzător dispozițiile hotărârii judecătorești.
În ceea ce privește tranșele aferente sumelor acordate prin hotărârile judecătorești menționate în acest Ordin, care fac obiectul plății eșalonate conform legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023, acestea se plătesc eșalonat, începând cu anul 2024, astfel: a) în primul an se plătește 5% din valoarea tranșelor neplătite; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea tranșelor neplătite; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; e) în al cincilea an se plătește 35% din valoarea tranșelor neplătite. Sumele se actualizează cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică. La sumele actualizate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 7 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 6 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 6 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 5 zile
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
-
ECONOMIEacum 6 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
ECONOMIEacum 7 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
ECONOMIEacum 7 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil