Rețele sociale

ECONOMIE

România a înregistrat anul trecut tranzacţii imobiliare în creştere cu 35% faţă de 2015

Radio CECCAR FM

România a înregistrat anul trecut tranzacţii imobiliare de circa 900 de milioane de euro, în creştere cu 35% faţă de 2015, reiese din datele transmise miercuri de compania de consultanţă imobiliară JLL, conform News.ro.

Potrivit analiştilor JLL, numărul tranzacţiilor a fost uşor mai redus, ceea ce înseamnă că valoarea medie a unei tranzacţii a crescut.

Bucureştiul a cumulat peste 70% din volumul total al tranzacţiilor, mai puţin decât în 2015, tendinţă care arată o oarecare îmbunătăţire a lichidităţii în oraşele secundare.

Tranzacţiile cu spaţii de birouri au dominat volumele (45%), în timp ce segmentele de retail şi industrial au cumulat fiecare câte 26%, reiese din datele JLL.

În ceea ce priveşte estimările pentru 2017, analiştii JLL susţin că previziunile macroeconomice pentru România sunt pozitive.

”România a fost cea mai performantă ţară din UE din punct de vedere al cresterii PIB-ului estimată pentru 2016 (4,8%) şi este de aşteptat să îşi menţină această poziţie şi în 2017, în ciuda unei scăderi a ritmului de creştere. Cererea din partea chiriaşilor se situează la niveluri record pe toate segmentele pieţei. Numărul proprietăţilor disponibile la vânzare este în creştere şi există o diferenţă importantă între randamentele ce pot fi obţinute din investiţii în România comparativ cu cele din Polonia şi Cehia. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte finanţarea bancară, termenii şi condiţiile s-au îmbunătăţit semnificativ în ultimul an apropiindu-se de cele din ţările mai mature din Europa Centrală şi de Est. În consecinţă, percepţia asupra pieţei este una pozitivă, în prezent fiind în diferite stadii de negociere tranzacţii cumulând aproximativ 630 milioane de euro”, a declarat directorul departamentului Capital Markets din cadrul JLL, Silviana Badea.

Aceasta a mai spus că nivelul randamentelor se situează în jurul a 7,5% pentru proiectele de birouri, în timp ce pe piaţa industrială acestea sunt de 9%.

”Randamentele la birouri şi industrial s-au menţinut constante în ultimele 12 luni, în timp ce la proiectele de retail acestea s-au comprimat cu 25 de puncte de bază în 2016. În prezent există presiune pe randamente, iar în acest an am putea vedea comprimări semnificative pe segmentul industrial, fiind posibile, de asemenea, uşoare scăderi şi pe birouri şi retail, ceea ce se va traduce intr-o creştere a preţurilor”, a completat Silviana Petre Badea.

Printre cele mai mari tranzacţii încheiate în 2016 în România, se numără achiziţia a 26,88% din acţiunile companiei Globalworth de către grupul sud-african Growthpoint pentru aproximtaiv 186 milioane de euro, achiziţia P3 Logistic Park de către GIC, fondul suveran de investiţii al statului Singapore, în cadrul unei tranzacţii pan-europene a P3 şi preluarea Sibiu Shopping City de către NEPI de la ARGO pentru un total de 100 milioane de euro, reprezentând cea mai mare tranzacţie cu un singur activ realizată în afara Bucureştiului, după criza economică.

Anul trecut a marcat intrarea unor nume noi pe piaţa imobiliară locală, fie prin achiziţia unor platforme regionale, fie prin preluarea unor active individuale. Printre aceştia se numără Logicor (divizia industrială europeană a Blackstone), GIC, PPF şi Growthpoint.

ECONOMIE

MIPE: Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE

Radio CECCAR FM

Astăzi, în cadrul reuniunii consiliului miniștrilor pentru Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN, a fost evaluată pozitiv modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), iar în scurt timp Consiliul Uniunii Europene va emite o noua decizie de punere în aplicare, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), într-un comunicat.

Reprezentanții MIPE precizează, într-un comunicat, că, în forma sa modificată, Planul include și capitolul REPowerEU (Componenta 16) și are o alocare de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), acoperind 66 de reforme și 111 investiții.

„PNRR, în noua variantă la care am adăugat capitolul REPowerEU, pune accent hotărât pe tranziția către sustenabilitate și energie verde. Este un pas semnificativ către un viitor firesc, ce pornește din conștiința colectivă a românilor, care au înțeles profund importanța sustenabilității și necesitatea unei schimbări. Suntem mai aproape cu 66 de reforme si 111 investiții de o Românie mai modernă, mai curată și aliniată la standardele contemporane, aducând schimbări tangibile în direcția unei societăți dezvoltate și adaptate noilor provocări globale”, a declarat ministrul de resort, Adrian Câciu.

Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.

Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%.

Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 miliarde euro. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare.

Continuare

ECONOMIE

CE: Orientări antitrust pentru acordurile de durabilitate din domeniul agriculturii

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană a adoptat, joi, orientări referitoare la modul de elaborare a acordurilor de durabilitate din domeniul agriculturii, utilizând o nouă excludere de la aplicarea normelor UE în materie de concurență introdusă de recenta reformă a politicii agricole comune, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres.

Articolul 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene interzice, în general, acordurile dintre întreprinderi care restrâng concurența, cum ar fi acordurile dintre concurenți care duc la prețuri mai mari sau la cantități mai mici. Cu toate acestea, articolul 210a din Regulamentul nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole exclude de la această interdicție anumite acorduri restrictive din sectorul agricol, atunci când acordurile respective sunt indispensabile pentru atingerea standardelor de durabilitate care depășesc normele obligatorii ale UE sau naționale.

„Tranziția către o producție agricolă mai rezilientă și mai durabilă necesită o cooperare consolidată a actorilor din cadrul întregului lanț de aprovizionare, asigurând faptul că fermierii obțin un randament economic echitabil pentru eforturile lor de a asigura un nivel mai durabil al producției decât cel care este obligatoriu în prezent. Noile orientări le oferă îndrumări fermierilor și altor actori din cadrul lanțului de aprovizionare cu privire la modul în care să elaboreze acordurile lor de durabilitate astfel încât să beneficieze de noua excludere de la normele în materie de concurență”, a declarat comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

Noile orientări urmăresc să clarifice modul în care operatorii care își desfășoară activitatea în sectorul agroalimentar pot elabora inițiative comune în materie de durabilitate în conformitate cu articolul 210a.

În special, noile orientări definesc domeniul de aplicare al excluderii. Excluderea se referă numai la acordurile dintre diferiți producători agricoli și acordurile dintre producători agricoli și alți actori din lanțul agroalimentar, cum ar fi întreprinderile care furnizează materii prime pentru producția, distribuția, transportul sau ambalarea produsului. Aceasta înseamnă că acordurile încheiate fără a include producătorii agricoli nu pot beneficia de excludere. În plus, acordurile trebuie să se refere întotdeauna la produse agricole.

Noile orientări definesc obiectivele de durabilitate eligibile. Orientările clarifică domeniul de aplicare a obiectivelor de durabilitate care pot fi urmărite prin acorduri. Aceste obiective sunt prevăzute la articolul 210a din Regulamentul OCP și pot fi împărțite în trei categorii: protecția mediului; reducerea utilizării pesticidelor și a rezistenței la antimicrobiene și sănătatea și bunăstarea animalelor. Aceasta înseamnă că acordurile care urmăresc obiective de durabilitate economică și socială (de exemplu, remunerarea echitabilă a fermierilor și a lucrătorilor agricoli) nu intră în domeniul de aplicare a excluderii.

De asemenea, noile orientări stabilesc cerințe pentru standardele de durabilitate. Pentru a beneficia de excludere, părțile trebuie să convină asupra adoptării unui standard de durabilitate care să fie mai ridicat decât standardele obligatorii în temeiul legislației UE sau al legislației naționale, chiar dacă doar în mod marginal. Astfel de acorduri ar trebui să fie indispensabile pentru atingerea standardului de durabilitate.

Noile orientări explică faptul că acordurile de durabilitate pot include orice tip de restrângere a concurenței, cu condiția ca restricția să fie indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate. Orientările detaliază modul în care se poate evalua în practică dacă o anumită restrângere a concurenței este indispensabilă. De exemplu, operatorii pot conveni asupra unor plăți către producători menite să acopere costurile suplimentare, precum și asupra unui stimulent monetar pentru ca producătorii să își asume riscul aferent adoptării standardului. Se consideră că excluderea bunurilor sau a operatorilor din alte state membre nu este, în principiu, indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate.

Noile orientări definesc domeniul de aplicare a intervenției ex post a autorităților din domeniul concurenței. Orientările explică faptul că, în cazurile în care punerea în aplicare a unui acord de durabilitate conduce, printre altele, la prețuri de consum nerezonabile sau la eliminarea de pe piață a unui produs pentru care există o cerere semnificativă din partea consumatorilor, autoritățile din domeniul concurenței pot interveni și pot solicita încetarea sau modificarea acordurilor de durabilitate.

Orientările vor intra în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Operatorii care au încheiat deja acorduri de durabilitate sunt invitați să le alinieze la orientările Comisiei. Operatorii pot solicita un aviz din partea Comisiei cu privire la compatibilitatea acestora cu normele UE în materie de concurență începând cu 8 decembrie 2023.

Continuare

ECONOMIE

AFIR anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului

Radio CECCAR FM

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului, o nouă și eficientă modalitate de comunicare și colaborare cu Agenția.

„Acest canal va fi un loc unde veți primi informații de ultimă oră, știri de presă, precum și oportunități de interacțiune pentru orice informații suplimentare sau clarificări. De ce ar trebui să vă alăturați canalului nostru: ▪ rapiditate: actualizări instant și informații esențiale la îndemâna dvs.; ▪ acces exclusiv: oportunitatea de a fi la curent cu cele mai recente noutăți și informații de presă privind derularea fondurilor nerambursabile acordate proiectelor de investiții din agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural; ▪ conținut verificat și oficial”, se menționează într-un comunicat transmis de AFIR.

Pentru a urmări canalul oficial de WhatsApp al AFIR, cei interesați trebuie să acceseze de pe telefon link-ul de mai jos: https://whatsapp.com/channel/0029VaAdKx0KgsNudHQFyg1o.

„Ne-am bucura să vă alăturați nouă pentru a beneficia de toate avantajele pe care le oferă acest canal de comunicare”, menționează reprezentanții AFIR.

Continuare

Trending