ECONOMIE
Puterea de cumpărare a românilor a crescut cu 12% în 2016, ajungând la 4.181 de euro pe cap de locuitor
România a înregistrat în 2016 o putere medie de cumpărare sau un venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, în creştere cu 12% faţă de 2015, şi rămâne pe locul 33 în clasamentul european, potrivit unui studiu publicat miercuri.
Cu o putere medie de cumpărare sau venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, România rămâne pe locul 33 în clasamentul european, la fel ca în 2015, potrivit studiului GfK “Puterea de cumpărare în Europa 2016″.
Potrivit cercetării, bucureştenii au cea mai mare putere de cumpărare: 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe ţară. Această cifră plasează locuitorii capitalei la aproximativ acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa).
Judeţele aflate în top zece sunt de fapt singurele cu o putere de cumpărare peste media naţională, toate celelalte 32 situându-se sub aceasta.
Cel mai aproape de medie este judeţul Alba, cu 4.129 de euro pe cap de locuitor, ceea ce plasează Alba pe locul 11 în clasament. Judeţul Vaslui ocupă ultimul loc între cele 42 de judeţe din România.
Puterea de cumpărare a locuitorilor săi este de 3.054 de euro. Aceasta este cu 28% sub media pe ţară şi la aproximativ acelaşi nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei sau Macedoniei (poziţia 35, respectiv 36 în Europa).
La nivel european, venitul net disponibil al populaţiei variază substanţial între cele 42 de ţări analizate în studiul GfK. Cea mai mare putere medie de cumpărare este în Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg, în timp ce cea mai slabă se înregistrează în Belarus, Moldova şi Ucraina, se mai arată în studiu.
Indicele privind puterea de cumpărare reprezintă venitul anual disponibil pe cap de locuitor, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale. Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană).
Câştigul salarial mediu net la nivel naţional, care include atât salariile, cât şi bonusurile sau tichetele de orice tip pe care le primesc angajaţii, a crescut cu 3%, sau 64 lei, în noiembrie 2016 faţă de nivelul din luna precedentă, până la 2.172 lei (482 euro), iar ritmul anual de creştere a accelerat la 13,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).
Creşterea salariilor a accelerat începând cu ultimele luni ale anului 2015, după ce s-au aprobat mai multe majorări salariale consistente în sistemul bugetar. De la 1 octombrie 2015, salariile din sistemul de sănătate şi în domeniul asistenţei sociale au crescut cu 25%, iar de la 1 decembrie s-au majorat cu 15% salariile din învăţământ şi cu 10% salariile celorlalţi bugetari.
Pentru 2016, prognozele oficiale arată că venitul mediu brut lunar din sectorul bugetar a fost cu 3% mai mare decât câştigul brut din sectorul concurenţial, care include companiile.
ECONOMIE
ANAF a actualizat proiectul de Ordin prin care propune revizuirea criteriilor de risc fiscal

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a actualizat proiectul de Ordin publicat în transparență decizională prin care propune modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române nr. 417/1.204/2025 privind aprobarea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal în vederea determinării operatorilor economici care prezintă risc fiscal ridicat, prevăzuți la art 375 alin.(1^1) și la art. 435 alin. (3^1) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.
Potrivit proiectului de Ordin actualizat, în urma modificărilor propuse, criteriile pentru evaluarea riscului fiscal ridicat al operatorilor economici persoane juridice, prevăzute la art. 1 al Ordinul comun 417/1204/2025, ar urma să fie următoarele:
1. operatorii economici nou-înființați sau la care au fost preluate părțile sociale în ultimele 12 luni;
2. operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în ultimele 12 luni;
3. operatorii economici care au fost declarați inactivi și care au fost reactivați în ultimele 12 luni;
4. operatorii economici care au declarat domiciliul fiscal la sediul unui cabinet de avocatură;
5. operatorii economici care au obținut autorizații și/sau au fost înregistrați în domeniul comercializării produselor accizabile în ultimele 12 luni. Nu intră în această categorie operatorii economici care au reînnoit în ultimele 12 luni autorizațiile obținute anterior;
6. operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în domeniul produselor accizabile în ultimele 36 de luni;
7. operatorii economici cu un istoric fiscal inadecvat care se încadrează în una dintre situațiile de mai jos:
a) care în ultimii 5 ani au înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF, în sensul 157 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pentru care s-a dispus executarea garanției;
b) care în ultimele 12 luni au depus declarațiile fiscale cu o întârziere mai mare de 5 zile de la termenul legal;
c) care în ultimii 5 ani au beneficiat de eșalonări și/sau restructurări la plată și care se încadrează în una dintre următoarele situații:
- nu au respectat termenele stabilite prin graficul de eșalonare/graficul de plată, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar prevăzut de lege;
- nu au achitat obligațiile fiscale declarate după data acordării eșalonării și/sau restructurării, în termenul prevăzut de lege, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar prevăzut de lege;
- care înregistrează obligații fiscale/bugetare altele decât cele prevăzute la lit. i) și ii) și care reprezintă condiție de menținere a valabilității eșalonării și/sau restructurării la plată;
- au pierdut valabilitatea eșalonării și/sau restructurării la plată, iar ulterior au solicitat menținerea valabilității acesteia, potrivit legii;
d) care au asociați majoritari și/sau administratori care în ultimii 10 ani au mai fost asociați sau administratori în societăți care au fost autorizate și/sau înregistrate în domeniul comercializării produselor accizabile ale căror autorizații/atestate au fost revocate și care se încadrează într-una dintre următoarele situații:
- la data radierii sau cesionarii parților sociale/acțiunilor, societățile respective înregistrau obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF;
- a fost deschisă procedura insolvenței, respectiv perioada de observație, reorganizare judiciară sau faliment;
e) care au solicitat restituirea sau compensarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat, iar în urma acțiunilor de control ale organelor fiscale, se constată că pentru cel puțin 25% din suma solicitată nu au drept de restituire;
f) care nu au fonduri financiare necesare achizițiilor de produse accizabile.
De asemenea, proiectul publicat în consultare publică prevede că, în situația în care în urma acțiunilor de control ale organelor fiscale se constată faptul că un operator economic autorizat și/sau înregistrat, care nu a fost încadrat inițial în categoria de risc fiscal ridicat, se încadrează, ulterior, într-unul dintre criteriile de risc menționate, în termen de maximum 5 zile se comunică Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția Generală Antifraudă Fiscală – Structura Centrală, riscul fiscal identificat, în vederea analizării și informării autorității vamale teritoriale competente.
ECONOMIE
Consiliul Concurenței a declanșat șase investigații în sectorul auto

Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la sediile a șase importatori auto, în cadrul investigațiilor declanșate din oficiu pe piața serviciilor de întreținere și reparare a autovehiculelor și/sau pe piața distribuției de piese de schimb pentru autovehicule din România.
Potrivit unui comunicat al instituției, „autoritatea de concurență deține indicii cu privire la existența unor înțelegeri între cei șase importatori auto și membrii rețelelor lor autorizate de dealeri și reparatori auto, înțelegeri care au aptitudinea de a restricționa accesul concurenților (unități de reparații auto din afara rețelei autorizate și/sau distribuitori de piese de schimb de calitate echivalentă) la clienți, pe piețele pe care aceștia își desfășoară activitatea”.
Astfel, Consiliul Concurenței are suspiciuni că anumite prevederi contractuale ar putea determina proprietarii să realizeze operațiuni de întreținere a autovehiculelor și anumite lucrări de reparare a acestora, care nu sunt acoperite de garanție, doar în rețeaua autorizată a importatorilor și/sau folosind doar piese de schimb de origine, sub sancțiunea pierderii garanției autovehiculului.
„Garanția unui autovehicul nu ar trebui condiționată de realizarea unor lucrări care nu intră în garanție și care sunt plătite de proprietar doar în cadrul rețelelor autorizate sau cu utilizarea exclusivă a anumitor piese de schimb. O astfel de practică este nocivă pentru concurență și prejudiciază clienții”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Autoritatea de concurență a efectuat inspecții inopinate la sediile a șase importatori auto activi în România: BMW Romania SRL, Porsche Romania SRL, Mercedes-Benz România SRL, Hyundai Auto România SRL, Renault Commercial Roumanie SRL/Automobile-Dacia SA și Euro Inter Trade Corporation SRL. Importatorii inspectați comercializează mărcile Audi, BMW, Cupra, Dacia, EQ, Hyundai, Mercedes-Benz, Mini, Nissan, Renault, Seat, Skoda, Smart, Volkswagen și Volvo, ce reprezintă circa 70% din parcul de autoturisme din România.
„Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurențiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor. În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurență, în cadrul programului de clemență, pot obține imunitate la amendă sau reduceri substanțiale ale amenzilor”, precizează reprezentanții Consiliului Concurenței.
ECONOMIE
ANAF: Prejudicii de 225 milioane lei reprezentând rambursări necuvenite de TVA, în ultimul an

În ultimul an, organele de control fiscal din cadrul ANAF au descoperit cazuri de contribuabili care au solicitat TVA, cu rea-credință, de la bugetul general consolidat al statului, informează instituția, într-un comunicat. „Astfel, au fost instrumentate un număr de 29 de cazuri în care a fost stabilit un prejudiciu total de 225 milioane lei, reprezentând TVA, fiind sesizate organele de urmărire penală competente”, se menționează în comunicat.
Potrivit reprezentanților Administrației Fiscale, în unul dintre cazurile investigate a fost descoperit un circuit tranzacțional fictiv prin intermediul căruia patru societăți coordonate de aceeași grupare au solicitat și obținut, fără drept, taxă pe valoare adăugată în sumă totală de 44,54 milioane lei. Cele patru societăți care au solicitat taxă pe valoare adăugată înregistrau achiziții fictive de utilaje frigorifice de la mai multe societăți interpuse, create și controlate de beneficiarul real al rambursărilor ilegale cu scopul de a crea aparența unor operațiuni care în fapt nu au existat.
În cadrul investigațiilor efectuate, principalul mod de acțiune frauduloasă identificat constă în crearea unei TVA deductibile pe baza unor tranzacții fictive, fără caracter economic, derulate prin intermediul unor lanțuri tranzacționale formate din contribuabili care au simulat un comportament fiscal conform, în fapt, aceștia acționând pe paliere infracționale, cu roluri bine definite.
Digitalizarea ANAF creează premisele unei evaluări eficiente a comportamentului fiscal al contribuabililor și facilitează depistarea și instrumentarea cazurilor de evaziune fiscală care au avut ca scop obținerea unor rambursări necuvenite de TVA.
Perfecționarea continuă a capacității de analiză integrată a datelor fiscale disponibile la nivelul ANAF conduce la identificarea timpurie a contribuabililor cu risc fiscal ridicat și la o acțiune operativă a organelor fiscale, pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, ca premisă pentru reducerea decalajului fiscal.
„Dorim să reamintim că relațiile dintre contribuabil și organul fiscal sunt fundamentate pe bună-credință. În acest sens, contribuabilul trebuie să își îndeplinească obligațiile și să își exercite drepturile potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și să declare corect datele și informațiile privitoare la obligațiile fiscale datorate. În cazul în care contribuabilii acționează cu rea-credință pentru a obține, fără drept, sume de bani cu titlu de rambursări de TVA, ANAF sesizează organele de urmărire penală, inclusiv în cazurile de tentativă”, precizează ANAF, în comunicat.
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF propune revizuirea criteriilor de risc fiscal
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 15.05.2025
-
PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 19 mai 2025
-
ECONOMIEacum o zi
ANAF urmează să aducă amendamente la Procedura privind organizarea Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA
-
ECONOMIEacum 2 zile
ANAF: În 2025, Declarația unică se depune până la data de 26 mai, inclusiv
-
PROFESIA CONTABILĂacum 5 zile
CECCAR, partener al IFAC în procesul de transformare globală a profesiei contabile
-
ECONOMIEacum 5 zile
BNR menține dobânda-cheie la 6,50% pe an
-
ECONOMIEacum 5 zile
Au fost actualizate formularele 100 – „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” și 710 – „Declarație rectificativă”