Rețele sociale

ECONOMIE

Euro s-a depreciat în octombrie cu 2,5% faţă de dolarul american, cea mai slabă performanţă din ultimele cinci luni

Radio CECCAR FM

Euro s-a depreciat miercuri cu 0,24% faţă de dolarul american, iar pe ansamblul lunii octombrie moneda unică a scăzut cu circa 2,5%, înregistrând cea mai slabă performanţă din ultimele cinci luni, relatează Reuters, conform News.ro.

Evoluţia euro a fost afectată de datele economice nu prea bune din zona euro. Dolarul în schimb este susţinut de datele economice solide din SUA, inclusiv cele de săptămâna trecută, potrivit cărora încetinirea creşterii economice în trimestrul al treilea a fost sub estimările analiştilor.

Pe piaţa americană a muncii, datele agenţiei naţionale a muncii au arătat miercuri că numărul locurilor de muncă din sectorul privat a consemnat în octombrie cea mai mare creştere din ultimele  opt luni.

Dolarul a atins miercuri un nou maxim al ultimelor 16 luni, în raport cu un coş de valute, susţinut de date economice solide din Statelor Unite.

Indicele .DXY al dolarului, care măsoară evoluţia monedei americane faţă de şase valute importante, a urcat cu 0,08%, la 9709, cel mai ridicat nivel atins după iunie 2017.

”Dacă analizaţi statele G10 şi unele pieţe emergente, au avut destule probleme în ultimele şase luni, iar evoluţiile din ultimele două-trei săptămâni nu au ajutat, în special dacă ne uităm la monede ca euro sau lira sterlină”, a spus Minh Trang, trader valutar la Silicon Valley Bank din Santa Clara, California.

ECONOMIE

ANAF a publicat calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituției, calendarul obligațiilor fiscale pentru luna decembrie 2023, care include principalele formulare care trebuie depuse de către contribuabili – persoane fizice și persoane juridice –, precum și obligațiile de plată aferente.

Calendarul poate fi accesat aici.

Continuare

ECONOMIE

MF: Deficitul bugetar în primele zece luni, 3,34% din PIB

Radio CECCAR FM

Execuția bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB față de deficitul de 47,12 miliarde lei, respectiv 3,34% din PIB aferent primelor zece luni ale anului 2022, relevă datele publicate de Ministerul Finanțelor (MF).

Veniturile totale au însumat 418,85 miliarde lei în primele zece luni ale anului, în creștere cu 10,6% (an/an). Dinamica acestora a fost susținută în principal de evoluția încasărilor din impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, fonduri europene și impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante, cât și de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 33,30 miliarde lei, consemnând o creștere de 21,2% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (51,1%) și impozitul pe veniturile din pensii (42,0%), încasările aferente declarației unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,4%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,8%, sub evoluția fondului de salarii din economie (15,3%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influențată de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin OG nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariații care încasează salariul minim brut.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 130,34 miliarde lei, în creștere cu 12,9% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, dinamica acestora s-a situat sub evoluția fondului de salarii din economie, ca efect al extinderii în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții, conform Legii nr. 135/2022, al măsurii privind încetarea de la plată a CASS pentru veniturile din pensii mai mari de 4.000 lei și restituirea, începând cu 1 martie 2023, a sumei reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii, respectiv neincluderea în baza lunară de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună pentru angajații care încasează salariul minim brut pe țară.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 27,49 miliarde lei, consemnând o creștere de 10,6% (an/an), susținută de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (12,8%) și de la băncile comerciale (12,05%), atenuant însă de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei de -0,6 miliarde lei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private (conform Legii nr. 322/2021).

Încasările nete din TVA au înregistrat 84,79 miliarde lei, în creștere cu 10,1% (an/an). Comparativ cu dinamica înregistrată anul trecut, în primele zece luni ale anului curent se remarcă o evoluție mai temperată a acestei categorii de venituri, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante (și pe fondul unui efect de bază ridicat aferent anului anterior), cât și de majorarea restituirilor de TVA cu 6,5%, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (24,8 miliarde lei în intervalul ianuarie-septembrie 2023, comparativ cu 23,3 miliarde lei în perioada corespunzătoare din 2022).

Veniturile din accize au însumat 30,45 miliarde lei, consemnând o creștere de 2,8% față de nivelul de anul trecut. În structură, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 7,1% (influențată și de creșterea accizei la țigarete de la 1 aprilie 2023), în timp ce dinamica anuală a încasărilor din accizele pentru produsele energetice se menține în teritoriul negativ (-1,1%), pe fondul scăderii comerțului cu amănuntul al carburanților. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Alte impozite si taxe pe bunuri si servicii (preponderent venituri suplimentare din sectorul energetic) au însumat 15,11 miliarde lei, sporind cu 9,0%, față de nivelul încasat în perioada similară a anului trecut.

Veniturile nefiscale au însumat 37,35 miliarde lei, consemnând un avans de 3,9% (an/an), susținut de încasările din dividende și sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, s-a înregistrat o diminuare a încasărilor din redevențe – pe fondul evoluției descendente a prețurilor energiei, respectiv a vărsămintelor din veniturile nete ale BNR.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 38,86 miliarde lei, în creștere cu 11,7% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 481,66 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 13,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2023 au înregistrat o creștere cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2022, de la 30,2% din PIB la 30,4% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 108,05 miliarde lei, în creștere cu 10,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,8% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 62,48 miliarde lei, în creștere cu 12,1% comparativ  cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 13,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 15,5% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 28,13 miliarde lei, cu 3,72 miliarde lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 15,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 161,52 miliarde lei în creștere cu 10,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023 a punctului de pensie cu 12,5%, în conformitate cu prevederile OUG nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum și de acordarea celei de-a 13-a îndemnizații pentru persoanele cu dizabilități sub forma unei îndemnizații compensatorii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe primele zece luni ale anului 2023, au fost în sumă de 4,22 miliarde lei, precum și de majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 15,38 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,76 miliarde lei) care reprezintă 37,46% din totalul subvențiilor.

Alte cheltuieli  au fost de 7,87 miliarde lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 45,42 miliarde lei, cu 22,87% mai mari comparativ aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 63,99 miliarde lei, în creștere cu 34,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 47,56 miliarde lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 57,87% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune completări la lista bunurilor cu risc fiscal ridicat

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat astăzi, în transparență decizională, un proiect de Ordin privind modificarea anexei la OPANAF nr. 802/2022 privind stabilirea bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport.

Inițiatorii reamintesc, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr. 130/2021, a fost instituit Sistemul național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat (Sistemul RO e-Transport).

Conform actului normativ amintit, respectiv la art. 15 alin. (2) este menționat faptul că bunurile cu risc fiscal ridicat transportate rutier care fac obiectul monitorizării prin Sistemul RO e-Transport se stabilesc prin ordin al președintelui ANAF emis în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a respectivei ordonanțe de urgență. În acest context, pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 41/2022, a fost promovat OPANAF nr. 802/2022.

Ca urmare a solicitărilor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor ce au ca obiect modificarea Ordinului nr. 802/2022 în sensul introducerii în cuprinsul acestuia a mai multor bunuri care să facă obiectul monitorizării, la nivelul Direcției generale antifraudă fiscală a fost determinat riscul fiscal pentru produsele: Carne și organe comestibile (cod NC de la 0201 la 0210), Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice (cod NC 0302, 0304 și 0306) precum și Lapte și produse lactate; Ouă de păsări; Miere naturală; Produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte (cod NC de la 0401 la 0407 inclusiv și 0409).

Totodată, ca urmare a recentelor acțiuni de control desfășurate la nivelul Direcției generale antifraudă fiscală a fost conturat riscul fiscal pentru următoarele produse: Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun (cod NC 2401), Alte tutunuri și înlocuitori de tutun, prelucrate; tutunuri „omogenizate” sau „reconstituite”; extracte și esențe de tutun (cod NC 2403) și Produse care conțin tutun, tutun reconstituit, nicotină sau înlocuitori de tutun sau de nicotină, destinate inhalării fără ardere; alte produse care conțin nicotină destinate absorbției nicotinei în corpul uman (cod NC 2404).

În acest context – menționează reprezentanții ANAF în Referatul de aprobare – în vederea reducerii decalajului fiscal rezultat din evaziunea și frauda fiscală și a impactului negativ al acestora asupra nivelului încasărilor la bugetul general consolidat al statului, cât și pentru întărirea capacității de urmărire și colectare a sumelor datorate bugetului de stat în cazul transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat, la nivelul Direcției generale antifraudă fiscală a fost elaborat proiectul de ordin supus consultării publice, privind modificarea anexei la OPANAF nr. 802/2022.

Inițiatorii proiectului propun ca termenul de intrare în vigoare a reglementărilor incluse în document să fie 1 martie 2024.

Continuare

Trending