Planul Comisiei Europene în cazul unui Brexit fără acord 

Luni, 25 martie a.c., Comisia Europeană a publicat un comunicat de presă privind măsurile de pregătire lansate de Uniunea Europeană în cazul unui Brexit fără acord. La cererea prim-ministrului Theresa May, Consiliul European a convenit să prelungească termenul de retragere a Regatului Unit din UE până la 22 mai 2019, cu condiția ca acordul de retragere să fie aprobat de Camera Comunelor până la cel târziu 29 martie a.c.

În cazul în care acordul de retragere nu este aprobat de Camera Comunelor până la această dată, Consiliul European a aprobat extinderea acestuia până la 12 aprilie 2019. În acest scenariu, Regatul Unit ar trebui să prezinte un plan înainte de această dată. Drept urmare, în cazul în care acordul de retragere nu va fi ratificat până vineri, 29 martie a.c., scenariul unui Brexit fără acord poate deveni posibil pe 12 aprilie 2019.

În situația unui Brexit fără acord, Marea Britanie va deveni o țară terță fără aranjamente tranzitorii, urmând ca toate drepturile primare și secundare ale UE să-și înceteze aplicarea în Marea Britanie începând cu data ieșirii fără a exista o perioadă de tranziție. Evident, acest lucru va duce la perturbări semnificative pentru cetățeni și întreprinderi. În cazul acestui scenariu, relațiile Regatului Unit cu UE vor fi guvernate de dreptul public internațional general, inclusiv de regulile Organizației Mondiale a Comerțului, iar UE va fi nevoită să aplice imediat regulile și tarifele la granițele cu Marea Britanie, incluzând controale la vamă.

Începând cu luna decembrie 2017, Comisia Europeană se pregătește pentru un Brexit fără acord, iar de atunci, în toată această perioadă, Comisia a publicat 90 de anunțuri de pregătire, 3 comunicări și a prezentat 19 propuneri legislative (a se vedea linkul de mai sus).  Materiale dedicate întreprinderilor din UE referitoare la taxele vamale și impozitele indirecte sunt acum disponibile (inclusiv o listă de verificare simplă în 5 pași).

Plenul Parlamentului European a aprobat  Raportul Comisiei Tax3

Marți, 26 martie a.c, plenul Parlamentului European a adoptat raportul elaborat de  Comisia TAX3 – Infracțiuni financiare, evaziune fiscală și evitarea obligațiilor financiare a Parlamentului European. Raportul reprezintă o foaie de parcurs detaliată pentru  o impozitare corectă și eficientă, respectiv pentru combaterea infracțiunilor financiare. Adoptat cu 505 voturi „pentru”, 63 „împotrivă” și 87 „abțineri”, raportul conține recomandările Comisiei Europene și include o propunere pentru crearea unei forțe de poliție financiare și a unei  unități de informații financiare la nivel european. În plus, raportul face referire la șapte state membre (Belgia, Cipru, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Malta și Țările de Jos) care prezintă trăsături ce pot fi asimilate unui „paradis fiscal”, facilitând planificarea fiscală agresivă, în timp ce, pentru două state din această categorie (Malta și Cipru) se constată nerespectarea obligaţiilor de diligenţă în furnizarea vizelor de lungă ședere și a pașapoartelor. Președintele Comisiei speciale, Petr Ježek (ALDE, Cehia), a declarat că există o lipsă de voință politică în statele membre cu privire la combaterea evaziunii și fraudei fiscale, în timp ce coraportorul Jeppe Kofod (S & D, Danamerca) a subliniat necesitatea introducerii unei rate minime a impozitului pe profit pentru a pune capăt concurenței fiscale între statele membre.

Studiul  Comisiei Europene privind impactul CCTB  (Baza fiscală comună a societăților)

Comisia Europeană a publicat un studiu prin care evaluează impactul Propunerii de directivă a Consiliului privind o bază fiscală comună a societăților (CCTB) din octombrie 2016 referitor la sarcinile efective de impozitare a întreprinderilor în cele 28 de state membre UE și a importanței relative a elementelor unice ale bazei fiscale armonizate. O comparație dintre anumite elemente- cheie ale propunerii de directivă CCTB și practica fiscală curentă a statelor membre identifică o nevoie mai mare de ajustare pentru a se conforma directivei în ceea ce privește deducerea dobânzilor noționale/indemnizației de creștere (NID/AGI), a investițiilor, a stimulentelor fiscale pentru cercetare și dezvoltare (R&D) și a regulilor pentru compensarea transfrontalieră a pierderilor în aceeași măsură cu deprecierea ratelor de amortizare și utilizarea tehnicii amortizării în grup.

În ansamblu, raportul constată că relansarea proiectului de directivă CCTB ar avea un impact considerabil pentru majoritatea statelor membre, în principal datorită supra-deducerii indemnizației de creștere (AGI) și a stimulentelor fiscale pentru cercetare și dezvoltare (R&D) ca două dintre elementele de bază fiscale nou introduse.

Ambele elemente determină o nevoie remarcabilă de ajustare în statele membre, fie pentru că elementul nu este în mare parte disponibil în sistemele actuale de impozitare a societăților (AGI/NID), fie pentru că forma acestuia variază foarte mult în statele membre (stimulente fiscale pentru cercetare și dezvoltare și deducerea dobânzilor noționale/indemnizației de creștere). În plus, aceste dispoziții au un impact puternic asupra sarcinilor fiscale efective. În timp ce indemnizația de creștere (AGI) indică o scădere a sarcinilor fiscale pentru marea majoritate a statelor membre, acest efect ar putea fi inversat dacă, în plus, sunt incluse stimulentele fiscale pentru cercetare și dezvoltare.

Buletinul de știri în limba engleză poate fi consultat pe site-ul ETAF.