Rețele sociale

ECONOMIE

79% din business-ul românesc este produs de 4% din companii

Radio CECCAR FM

La începutul anului 2018, 4% din companiile românești concentrează 79% din business și produc o cifră de afaceri de 237 miliarde de euro, în creștere cu 14% față de anul precedent, informează Mediafax.

În aceeași perioadă, numărul companiilor de impact în distress (restructurabile și insolvabile) a ajuns la 51%, depășind numărul companiilor finanțabile (sănătoase). Deși numărul companiilor de impact crește comparativ cu anul precedent, procentul de 4% al acestora în piață rămâne neschimbat, iar valoarea lor ca pondere în economie crește exponențial, informează un comunicat transmis joi de CITR Group.

Dacă până în 2017 numărul companiilor finanțabile și cel al companiilor în dificultate era relativ egal, în ianuarie 2018 balanța s-a inversat în defavoarea companiilor sănătoase, al căror număr a scăzut. 20% dintre companiile nou intrate în categoria de impact generează 5% cifră de afaceri și își bazează creșterea pe datorii suplimentare, având 74% grad de îndatorare, procent care depășește media de 60% a categoriei. În prezent, 49% dintre companii sunt considerate finanțabile, 30% restructurabile, iar 21% insolvabile. 2017 a fost un an al consolidării și stabilizării companiilor finanțabile conform indicatorilor pe valori mediane, cu menținerea gradului de îndatorare, a rentabilității activului total și a rezultatului net, și în care productivitatea angajaților și rentabilitatea activului imobilizat a crescut ușor, iar durata de încasare a creanțelor a scăzut.

În urma analizei realizate de CITR Group, a reieșit faptul că gradul de îndatorare median își păstrează trendul de creștere, activele imobilizate au un randament de utilizare mai slab, iar managementul capitalului de lucru, exprimat prin încasarea creanțelor și mișcarea stocurilor, se înrăutățește ușor.

Numărul companiilor care se îndatorează peste 70% crește la 43%, majoritatea având un grad de îndatorare sub 70%, în timp ce o treime din companiile de impact se situează în intervalul de profitabilitate de 0-5% și un grad de îndatorare sub 70%.

În ceea ce privește economia românească, rezultatele studiului arată o situare a acestora în intervalele de profitabilitate 0%-20% și un grad de îndatorare de până în 50%, cu o durată de recuperare a creanțelor de 70 de zile.

Mai mult de jumătate din cele aproape patru milioane de salariați din România sunt angajați în companii de impact.

Analizând companiile de impact pe sectoare de activitate, se remarcă faptul că discrepanța între primele două sectoare de impact din economie, din punct de vedere al cifrei de afaceri, se comprimă față de anul precedent. Comerțul, cu 38% din cifra de afaceri pe sectoare de activitate domină și în prezent, din punct de vedere al profitul livrat în economie, ponderea business-ului în piață, și se află pe locul doi din punct de vedere al numărului de angajați, după industria prelucrătoare, care o urmează în topuri, cu 31% cifră de afaceri. 

Din punct de vedere al profitabilității mediane (net profit %), cele mai profitabile sectoare la începutul anului 2018 au fost sănătate (circa 10%), agricultură (9%) și activități hoteliere (8%). Industria IT a generat o profitabilitate mediană de circa 5%, în vreme ce industria prelucrătoare, care contribuie major în vânzări, are o profitabilitate mediană de circa 3%.

La începutul anului trecut, în România își desfășurau activitatea 29.000 de companii cu active peste un milion de euro.

La începutul lui 2018, companiile restructurabile performau relativ similar, cu o ușoară înrăutățire pe valori mediane prin prisma profitabilității și a productivității angajaților. Se remarcă o îmbunatățire ușoară a managementului de capital circulant printr-o colectare mai rapidă a creanțelor și o rotație mai rapidă a stocurilor, în timp ce gradul de îndatorare, rentabilizarea activului total și imobilizat se mențin în aceiași indicatori.

Din punct de vedere al modului în care au performat pe valori mediane, situația companiilor insolvabile s-a înrăutățit atât ca grad de îndatorare, profitabilitate, încasarea creanțelor cât și ca management de capital de lucru.

Analizând distribuția geografică a companiilor restructurabile și insolvabile, calculată ca pondere a cifrei de afaceri a acestora din total cifră de afaceri a companiilor de impact, în 2018 se observă o reducere a numărului de județe în care ponderea cifrei de afaceri a firmelor cu probleme depășea 50% – ajungând la 6, numărul de județe cu ponderi între 30%-50% a rămas același, în timp ce numărul de județe cu ponderi mai mici de 30% (gri deschis) a crescut.

Județele al căror procent de companii vulnerabile depășește 50% din cifra de afaceri sunt recunoscute, în general, pentru activitatea de business scăzută și greoaie, cu excepția județului Galați. Printre acestea se regăsesc: Bihor, Dolj, Caraș Severin, Buzău, Tulcea.

Specialiștii se așteaptă ca în 2019 numărul companiilor în dificultate să crească, pe fondul unei decelerări puternice a creșterii economice înregistrate în anii precedenți.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending