Rețele sociale

ECONOMIE

Piața auto a crescut în primele patru luni

Radio CECCAR FM

Piața auto și-a consolidat așteptările pentru un al șaselea an consecutiv de creștere, cu un rezultat foarte bun din luna aprilie (+35,5% comparativ cu luna martie a acestui an), evoluția la 4 luni consemnând o creștere de 12,4%, informează APIA, potrivit Mediafax.

Pe plan european însă, după primele patru luni din 2019, se înregistrează volume mai mici ale vânzărilor de autoturisme noi, care au scăzut cu 3,7% comparativ cu 2018. Această scădere este determinată în special de țările EU15, care au și cea mai mare pondere în totalul pieței UE. Relevant pentru acest punct al analizei este faptul că aprilie 2019 este a 8-a lună consecutivă de scădere a pieței europene, comparativ cu luna similară a anului anterior (evoluție explicabilă pentru ultima parte a anului trecut de trecerea la cerințele de omologare WLTP). Principalele țări din UE care, împreună, acoperă cca. 75% din piața, înregistrează, după 4 luni, următoarea evoluție: Franța -0,4%, Germania -0,2%, Italia -4,6%, Spania -4,5% și UK –2,7%.

În continuare, în România, vânzările sunt susținute, în principal, de către persoanele juridice care acoperă 62% din totalul achizițiilor de autoturisme realizate în primele patru luni ale lui 2019. Este însă de remarcat faptul că numărul de autoturisme achiziționate de către persoanele fizice în aceste prime patru luni (18.177 unități) este cu 18,1% superior celui din perioada similară a anului trecut (15.395 unități), chiar dacă, în 2018, Programul Rabla a demarat cu 1 lună mai devreme; ca urmare, și ponderea persoanelor fizice a crescut de la 36% în 2018 la 38% în 2019.

În ceea ce privește autoturismele rulate, în primele patru luni ale anului 2019 au fost înmatriculate 145.823 unități, cu 7,2% mai puține decât în 2018, dar și pe structură de vârstă îmbunătățită (cele cu vârstă mai mare de 12 ani înregistrând, pe un volum important, o scădere de 13,0%).

Producția Ford România după primele 4 luni din 2019 (46.736 unități), este cu 3,1% mai mare comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior. În ceea ce privește exportul de autoturisme Ford realizat în primele 4 luni din 2019, respectiv 46.500 unități, și acesta înregistrează volume superioare anului anterior (+ 1,5%).

Luna aprilie 2019 consemnează un volum al vânzărilor în creștere (+27,1%) comparativ cu luna similară a anului trecut, pe fondul decalării cu o lună a Programului Rabla. Ca urmare, în primele patru luni ale anului 2019 au fost vândute cu 10,9% mai multe autovehicule, pe un volum total de 57.483 unități, din care 48.464 autoturisme (în creștere cu 12,4%) și 9.019 vehicule comerciale (în creștere cu 3,4%).

Topul pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale) este condus de către Dacia, cu 15.404 unități, urmată de către Volkswagen, cu 5.221 unități și Renault 5.010 unități, Dacia conducând topul la categoria autoturisme, iar Ford la cea de vehicule comerciale ușoare.

La autoturisme, topul pe mărci are pe primul loc Dacia, cu 14.466 unități (29,8% cotă de piață, pe un volum în creștere cu 10,8% față de 2018), urmată de Volkswagen cu 4.564 unități (9,4% cotă de piață, volume în scădere cu 0,2% față de 2018); Renault 4.521 unităţi (9,3% din total piață, volume în creștere cu 41,7%), Skoda 3.884 unități (8,0% cotă de piață, volume mai mici cu 3,1%) și Ford 3.360 unități (6,9% cotă de piață, volume mai mari cu 11,2%).

Pe modele, cu cele 5.324 unități vândute, Dacia Logan este cel mai bine vândut model în primele patru luni din 2019, urmat de Dacia Sandero cu 3.411 unități, Dacia Duster 3.410 unități, Renault Clio 2.430 unități și Skoda Octavia 1.489 unități.

Analizând segmentarea pe clase, consemnăm o evoluție mixtă pentru primele patru luni ale anului 2019, astfel: creșteri pe segmentele B (+26,7%), Sport (+24,3%), SUV (+21,3%), MPV (+8,5%), E (+5,2%), C (+2,9%) și scăderi pe F (-39,7%), A (-25,8%) și D (-13,6%).

În funcţie de tipul de combustibil, primele patru luni ale lui 2019 consemnează un raport favorabil autoturismelor cu motoare pe benzină, care dețin un procent de 70,1% din total, semnificativ mai mare comparativ cu ponderea pe care o aveau în primele patru luni ale lui 2018 (57,0%).

Dintre primele 10 mărci / modele cele mai vândute, 7 mărci și respectiv 9 modele au o pondere a vânzărilor cu motorizări pe benzină peste această medie (70,1%).

La diesel, 8 mărci și respectiv, 8 modele au o pondere a vânzărilor de autoturisme peste ponderea medie pieței (26,9%). În schimb, la categoria vehicule comerciale ușoare, ponderea motorizărilor diesel, reprezintă 96,4% din total.

În ceea ce privește autoturismele “verzi“ (electrice și hibride), ponderea acestora continuă să crească, ajungând să dețină, în primele patru luni ale lui 2019, o cotă de piață relativ importantă, respectiv 2,9% (anul trecut au avut o pondere de 2,3%). Pe categorii, consemnăm o creștere de 52,1% la autoturismele electrice 100% și o scădere de 43,8% la cele plug-in. Pe de altă parte, autoturismele hibride înregistrează o creștere de 53,1%. În plus, având în vedere evoluția foarte bună din prima lună a Programului Rabla Plus în acest an – numărul persoanelor fizice care s-au înscris pentru achiziția unei mașini electrice, a crescut comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut și este de așteptat ca în anul 2019 să se consemneze un nou record al vânzărilor de automobile electrice în Romania.

Această evoluție constant pozitivă din ultimii ani demonstrează faptul că stimulentele de care autoturismele „verzi” beneficiază prin Programul Rabla Plus, facilitează o rapidă penetrare pe piață a acestora. Ca atare, în măsura în care stimulentele acordate pentru această categorie de autovehiculule se vor menține, este de așteptat ca cererea să aibă o creștere continuă, an de an, fapt ce va alimenta interesul constructorilor globali de astfel de autovehicule pentru România.

În funcție de culoarea preferată, alb și gri domină în continuare cererea, acestea înregistrând, în primele patru luni ale lui 2019, 27,8% și respectiv, 24,0% din totalul preferințelor. Urmează albastru cu 17,4% și negru cu 10,0%.

O altă analiză este și evoluția autoturismelor cu tracțiune integrală (4×4). Acestea reprezintă 19,6% din totalul livrărilor realizate în primele patru luni ale lui 2019, pe un volum total de 9.517 unități, în creștere cu doar 0,1% față de 2018 (mult sub creșterea medie a pieței, care a fost +12,4%).

În funcție de țara de proveniență a autoturismelor, situația se prezintă astfel: România 29,6%, Germania 19,1%, Cehia 10,2%, Turcia 10,0% și Spania 8,2%.

În acest context, vânzările de autoturisme din producția autohtonă au crescut în aceste prime patru luni din 2019 cu 14,3% comparativ cu perioada similară din 2018, în timp ce vânzările de autoturisme din import au înregistrat o creștere de 11,6%.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending