Rețele sociale

ECONOMIE

Investițiile străine directe în Europa scad pentru prima dată în ultimii șase ani

Radio CECCAR FM

Numărul proiectelor de investiții străine directe (ISD) în Europa a scăzut cu 4%, la 6.356 de proiecte, în ultimul an, România menținându-se pe locul 13, cu 109 proiecte atrase în 2018 și o scădere de 13% față de 2017, potrivit studiului EY European Attractiveness Survey.

Numărul proiectelor de investiții străine directe (ISD) în Europa a scăzut cu 4% (la 6.356 de proiecte) în ultimul an, potrivit studiului EY European Attractiveness Survey. În pofida acestui declin, primul din ultimii șase ani, investițiile rămân la al doilea cel mai ridicat nivel de la prima ediție a studiului EY, din anul 2000. Cu toate acestea, atitudinea investitorilor este pesimistă, doar 37% dintre companiile incluse în studiu se așteaptă la o îmbunătățire a atractivității Europei în următorii trei ani, în scădere de la 50% anul trecut, se arată într-un comunicat de presă, remis MEDIAFAX.

Sectorul tehnologic contrazice însă această tendință descendentă, numărul proiectelor ISD în acest domeniu a atins un nivel record de 1.227 proiecte în 2018 (o majorare de 4% față de anul anterior). Creșterea s-a datorat în principal companiilor americane, care au cumulat 37% din proiectele ISD digitale din Europa. Investițiile străine directe s-au remarcat și în sectoarele industriale tradiționale ale Europei: numărul total al proiectelor ISD din transport, utilaje și din cea chimică a crescut cu 4%, la 1.729 de proiecte, în 2018, se mai arată în comunicat.

“Deși Europa rămâne cea mai atractivă regiune pentru investițiile străine, anul 2018 a fost unul critic pentru viitorul Europei. Din punct de vedere geopolitic, naționalismul și izolaționismul, culminate cu Brexit, au afectat încrederea în investiții. În ceea ce privește schimbările tehnologice, am observat cum Europa Centrală și de Est s-a transformat în atelierul de lucru al întregului continent, prin externalizarea masivă a serviciilor în această zonă. Totodată, așa cum arată rezultatele studiului, digitalizarea accelerată determină atât guvernele, cât și companiile să facă schimbări importante, pornind de la educație și continuând cu antreprenoriatul, piețele de capital și infrastructura“, consideră Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Cele mai mari două economii ale Europei, Regatul Unit și Germania, care cumulează aproximativ o treime din investițiile străine directe din Europa, au atras cu 13% mai puține investiții față de anul anterior (1.054 și, respectiv, 973 de proiecte ISD). Rezultatul negativ al Regatului Unit, o scădere de 35% a numărului proiectelor din sectorul de producție, a fost generat de migrarea din Regatul Unit a investițiilor în capacități de deservire a pieței unice. În plus, numărul sediilor centrale nou deschise, care creează valoare adăugată mare și locuri de muncă bine remunerate, s-a înjumătățit de la 98 în 2017 la 48 anul trecut.

Și în Germania, sectoarele în mod tradițional puternice au fost afectate. S-a înregistrat o scădere de 7% a producției în sectorul auto, în principal pe fondul intensificării îngrijorărilor legate de un Brexit fără acord, de tarifele impuse de SUA și de o scădere a cererii de pe piața chineză.

În Franța, care a marcat o creștere spectaculoasă de 31% a numărului de proiecte de investiții străine directe în 2017, numărul acestora s-a majorat cu doar 1% în 2018. Însă, pentru prima dată, în Franța s-au derulat anul trecut mai multe proiecte ISD în sectoarele de cercetare-dezvoltare și producție (144 și, respectiv, 339) decât în orice altă țară europeană.

În rândul principalelor zece cele mai atractive destinații europene pentru ISD, au înregistrat creșteri notabile ale numărului de proiecte de investiții: Spania (32%), Belgia (29%), Polonia (38%), Turcia (14%) și Irlanda (52%). Italia a atras o creștere de 63% a numărului de proiecte de investiții străine directe față de anul anterior și a avut cea mai rapidă ascensiune în rândul primelor 20 de ţări din clasament, se mai arată în comunicat.

Scăderi semnificative, de peste 10%, ale numărului de proiecte ISD s-au înregistrat în Țările de Jos (-32%), care își mențin totuși poziția în top 10 destinații pentru investiții, Suedia (-32%) și Republica Cehă (-51%).

Numărul proiectelor de investiții străine directe din Statele Unite au crescut cu doar 3% anul trecut, față de o medie de 8% din ultimii patru ani. Încetinirea s-a datorat, în mare parte, reformei fiscale americane, introdusă în decembrie 2017, și repatrierii activelor și locurilor de muncă de către companiile multinaționale americane. Cu toate acestea, SUA rămâne și în 2018 cel mai mare investitor individual în Europa, cu 22% dintre proiectele de investiții de pe această piață.

Investițiile intra-europene continuă să reprezinte principalul motor al investițiilor străine directe de pe această piață, în pofida unei ușoare scăderi anuale de 2%. Dar numărul investițiilor în Europa din afara continentului a scăzut cu 8%.

Sectorul tehnologic european este în plină expansiune, cu un număr de proiecte ISD noi care a atins un nivel record, de 1.227 în 2018, și o majorare de 4% față de anul anterior. Per total, numărul proiectelor de investiții directe străine în sectorul digital a crescut de peste două ori, de la 510 la 1.227 în ultimii cinci ani. Conform rezultatelor studiului, principalul sector care va alimenta dezvoltarea Europei este cel digital, urmat de cel al tehnologiilor curate sau cleantech și de energie și utilități.

Londra este plasată de către investitori pe locul al patrulea, la nivel global, ca viitor hub tehnologic, după San Francisco/regiunea Silicon Valley, Shanghai și Beijing. Berlinul se clasează pe locul al șaptelea la nivel global și al doilea în Europa, în timp ce Paris ocupă locul al 12-lea în lume și al treilea în Europa.

Studiul arată că în Europa se află mai mult de o treime dintre orașele lumii unde există cea mai mare probabilitate de a apărea următorul gigant tehnologic. Investitorii indică Londra, Berlin, Paris, Stockholm și Amsterdam drept cele mai atractive cinci centre tehnologice din Europa.

Investitorii sunt încă atrași de Europa, 56% dintre companiile incluse în studiu menționează Europa Occidentală drept una dintre principalele lor destinații globale pentru operațiunile lor, o creștere minoră față de 53% din ediția trecută a studiului. Există însă o discrepanță în ceea ce privește planurile concrete, doar 27% dintre companiile intervievate planifică să-și stabilească sau să-și extindă operațiunile în Europa în 2019, o scădere semnificativă față de 35% anul trecut.

Studiul indică o diminuare a optimismului investitorilor, doar 37% dintre companiile incluse în studiu se așteaptă la o îmbunătățire a atractivității Europei în următorii trei ani, față de 50% anul trecut. Această reducere este în principal provocată de diminuarea planurilor de ISD în producție și în lanțurile de aprovizionare.

Parisul este considerat unul dintre cele mai atractive trei orașe europene pentru investiții de 30% din companii, în scădere de la 37% anul trecut, în timp ce 25% au menționat Londra, față de 34% cu un an în urmă. Capitala Regatului Unit devansează Berlinul în clasamentele de atractivitate cu doar 1%, o schimbare abruptă față de anul trecut, când era cu 10% în fața Berlinului.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending