Rețele sociale

ECONOMIE

Ministerul Muncii propune creșterea la 30.000 a contingentului de lucrători străini în România, în 2019

Radio CECCAR FM

Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS) propune creșterea la 30.000 a contingentului de lucrători străini pe piața forței de muncă din România în anul 2019, conform unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul instituției, informează Agerpres. „Pentru anul 2019 se stabilește un contingent de 30.000 de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România”, se menționează în articolul unic al proiectului menționat. Acesta va modifica HG nr. 34/2019 care stabilea la 20.000 contingentul de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2019.

OG nr. 25/2014, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare, prevede acordarea de avize de angajare/detașare pentru următoarele tipuri de lucrători: lucrători permanenți; lucrători stagiari; lucrători sezonieri; lucrători transfrontalieri; lucrători au pair; lucrători înalt calificați; lucrători detașați; lucrători ICT (persoane transferate în cadrul aceleiași companii).

„Prin Hotărârea Guvernului nr. 34/2019 privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2019, a fost stabilit un contingent de 20.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România în anul 2019. Raportat la informațiile transmise de Inspectoratul General pentru Imigrări (…), 01.01 -23.06.2019, la nivelul acestei instituții au fost înregistrate 13.138 cereri pentru eliberarea avizului pentru angajare/detașare în muncă”, se arată în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ.

Conform aceleiași instituții, în perioada menționată au fost eliberate 10.840 avize de angajare/detașare, din care pentru lucrători permanenți – 9.554; lucrători detașați – 760; lucrători înalt calificați – 130; persoane transferate în cadrul aceleiași companii – ICT – 287; lucrători transfrontalieri – 62; lucrători sezonieri – 45; lucrători au pair – 1; lucrători stagiari – 1.

Totodată, potrivit celor comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în comparație cu aceeași perioadă a anului 2018, când au fost eliberate 4.091 avize de muncă/detașare, se observă o creștere cu 165% a numărului de avize de muncă/detașare eliberate, se menționează în Nota de fundamentare.

Potrivit datelor oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în primele cinci luni ale anului 2019, care au fost puse la dispoziția persoanelor aflate în căutare de loc de muncă, 64.091 au fost declarate în mod repetat de către angajatori ca fiind neocupate.

„Astfel, în considerarea celor de mai sus și în temeiul prevederilor art. 29 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, aprobată prin Legea nr. 14/2016, cu modificările și completările ulterioare și având în vedere: ▪ dinamica eliberării avizelor de angajare/detașare până la data de 26 iunie a.c., care a înregistrat o creștere semnificativă față de aceeași perioadă a anului 2018 și ▪ înregistrarea unei creșteri a deficitului de forță de muncă în România, propunem suplimentarea cu 10.000 a contingentului de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România în anul 2019, sens în care propunem modificarea articolului unic din Hotărârea Guvernului nr. 34/2019 privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2019, după cum urmează: pentru anul 2019 se stabilește un contingent de 30.000 de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România”, se arată în document.

Ministerul Muncii precizează că această suplimentare cu 10.000 de lucrători străini în 2019 poate contribui la asigurarea forța de muncă solicitată în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români, dar și la prevenirea situațiilor în care străinii lucrează în România fără forme legale.

În ceea ce privește impactul social al acestui proiect, MMJS precizează că străinii care ar putea fi încadrați în muncă sau detașați în România la un singur angajator, ca urmare a suplimentării pentru anul 2019 a contingentului de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România, ar reprezenta aproximativ 0,46% din numărul persoanelor salariate, care, în primul trimestru al anului 2019, era de 6.480.000, potrivit datelor publicate de Institutului Național de Statistică.

„Prin promovarea migrației legale în beneficiul societății românești, precum și în beneficiul imigranților și al statelor lor de origine, obiectivul principal al autorităților române este de a maximiza efectele pozitive și de a limita efectele negative ale migrației în scop de muncă. Eliberarea celor 10.000 de avize suplimentare de angajare/detașare pentru lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă din România reprezintă un plus de 1.000.000 de euro venit la bugetul de stat, având în vedere că, la eliberarea avizelor de angajare/detașare, angajatorul/beneficiarul prestării de servicii plătește un tarif în lei, echivalent a 100 euro raportat la cursul oficial al Băncii Naționale a României la data efectuării plății. De asemenea pentru lucrătorii permanenți sau asimilați lucrătorilor permanenți, angajatorii vor plăti taxele, impozitele și alte contribuții prevăzute de legislația română în vigoare”, se mai precizează în Nota de fundamentare.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending