Rețele sociale

ECONOMIE

Analiză: Piața bunurilor de larg consum va crește în România cu peste 12%, în 2019

Piața bunurilor de larg consum (FMCG) va înregistra în România un avans de peste 12%, în 2019, de la 8% cât se consemnase în anul anterior, arată o analiză Frames.

Radio CECCAR FM

Piața bunurilor de larg consum (FMCG) va înregistra în România un avans de peste 12%, în 2019, de la 8% cât se consemnase în anul anterior, arată o analiză Frames, citată de Agerpres. În zona bunurilor de larg consum cel mai des achiziționate (mâncare, băuturile răcoritoare și produsele de îngrijire etc.), sectorul alimentar se află, și în acest an, în prim-plan, cu o creștere, pe ansamblu, a cifrei de afaceri de peste 13%, impulsionată pe de o parte de avansul cererii, urmare a majorării veniturilor populației, iar pe de alta de creșterea semnificativă a prețurilor.

Conform datelor citate, în perioada Crăciunului și a Anului Nou, produsele alimentare și băuturile înregistrează vârful de vânzări, peste nivelul din perioada Paștelui. În acest context, principalii jucători din piață mizează pe un plus de 5%-10% din cifra de afaceri în acest sezon.

Analiștii Frames subliniază că, pe fondul creșterii veniturilor și, mai ales al obiceiurilor de consum, românii au ajuns să cheltuie pe mâncare cel mai mult din Uniunea Europeană (UE), aproape 28% din totalul cheltuielilor de consum. În clasamentul Eurostat, România este urmată de Lituania (20,9%) și Estonia (19,6%), în timp ce media europeană este de 12,1%.

Totodată, un raport al Nielsen Growth Reporter, care compară dinamica globală a pieței (creșterea în valoare și unități) în sectorul bunurilor de larg consum în toată Europa (Fast Moving Consumer Goods, FMCG), plasa România printre piețele cu creșterea cea mai mare dintre cele 28 de țări europene (10,4%, după primele șase luni).

„Românii au alocat, în 2019, peste 30% din venituri pe produse alimentare și băuturi nealcoolice, 14% pe cheltuielile dedicate locuinței (apă, electricitate, gaze etc.), peste 8 procente pe alcool și țigări, 8% pe îmbrăcăminte și încălțăminte, 7,5% pe transport, 6% pe mobilier și amenajarea locuinței, puțin peste 5% pentru sănătate, aproape 5% pe servicii de comunicații (tv, internet, telefonie), 3% pe produse culturale și numai 2% pe hoteluri, restaurante și baruri”, notează autorii cercetării.

Analiștii Frames subliniază că hipermarketurile și supermarketurile au fost cel mai des vizitate de către cumpărători, în 2019. În același timp, magazinele de tip discount au generat o frecvență de consum mai ridicat, egalată, în unele zone, de prezența tot mai puternică a supermarketurilor, care au reușit să pătrundă semnificativ în zonele populate, deschizând sute de noi magazine.

„Alături de produsele din zona bunurilor de larg consum, și cheltuielile din segmentul de IT & C (telefoane, laptopuri, tablete etc.) au crescut semnificativ, relevant fiind, în acest domeniu, evenimentul de shopping de Black Friday care a generat vânzări record, de peste 300 milioane de euro. 2019 a generat vânzări în creștere cu peste 15% și în zona produselor destinate amenajării locuințelor, de la materiale de construcții la mobilă și accesorii. De altfel, în primele trei trimestre din 2019, conform datelor INS, au fost date în folosință 46.437 locuințe, în creștere cu 6.059 locuințe, față de perioada corespunzătoare a anului precedent, iar perspectivele indică un volum, la nivel anual, de peste 60.000 de unități locative”, se precizează în analiza de specialitate.

Potrivit sursei citate, 2020 va fi un an plin de provocări pentru piața bunurilor de larg consum, iar inflația, deprecierea leului și restrângerea creditării se vor afla în prim-plan. „Perspectivele, din punct de vedere macroeconomic, nu sunt deloc pozitive, inflația se anunță la un nivel ridicat, iar cursul euro/leu va tinde spre noi maxime. În aceste condiții, nu este exclus ca avansul consumului să se tempereze și să asistăm, cel mai probabil, la o reorientare a consumatorilor, în primul rând, către bunurile de strictă necesitate”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Analiza de piață relevă că cele mai multe companii din sectorul bunurilor de larg consum vor încerca să stimuleze consumul prin dezvoltarea unor game de produse cu prețuri variate, mizând pe calitate, pe promoții, pe campanii de marketing tot mai puternice, mai ales în zona online. „Shopping-ul online va continua să se extindă în 2020, în condițiile în care, în ultimii ani, în zona de curierat s-au făcut investiții masive, iar site-urile de shopping au dezvoltat oferte tot mai atractive. În plus, temerile românilor legate de securitatea tranzacțiilor pe internet s-au temperat semnificativ, dovadă rezultatele spectaculoase ale campaniei de shopping de Black Friday 2019. Pe de altă parte, este de așteptat ca anul 2020 să marcheze, la nivelul industriei, o penetrare tot mai puternică a start-up-urilor inovative, cu servicii și produse variate. Tehnologiile digitale, serviciile inovative prezente deja în economia românească la un nivel incipient, își vor găsi o rată de penetrare tot mai ridicată, cu efecte directe în comportamentul de consum al românilor. Principalul motor al schimbării va fi, astfel, comportamentul consumatorilor, care sunt din ce în ce mai sofisticați, dar și mai puternici în raport cu jucătorii din piață”, sunt de părere analiștii.

În ceea ce privește preferințele în materie de produse, românii au început să opteze, din ce în ce mai mult, pentru brand și calitate, iar datorită prețurilor scăzute și promoțiilor a fost influențat în special comportamentul de consum al persoanelor fără posibilități financiare.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending