ECONOMIE
MFP: Deficitul bugetului general consolidat, 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB) în 2019
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2019 a fost de 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
● Veniturile bugetului general consolidat au însumat 321,13 miliarde lei, în creștere nominală cu 8,8% față de nivelul înregistrat în anul 2018. În raport cu programul inițial al veniturilor bugetare potrivit legilor bugetare anuale aprobate pentru anul 2019, s-au înregistrat încasări mai reduse cu 21,5 miliarde lei (grad de realizare de 93,7%), din care 8,4 miliarde lei corespund sumelor primite de la UE, 6,1 miliarde lei veniturilor fiscale, 5,8 miliarde lei încasărilor din contribuții sociale, iar 1,2 miliarde lei veniturilor nefiscale.
„Totuși, exprimate ca pondere în PIB, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală (0,1 puncte procentuale) de la 31,0% din PIB 2018 la 30,9% din PIB în 2019. În structura încasărilor, se constată că reducerea cu 0,1 puncte procentuale din PIB a fost determinată în principal de reducerea veniturilor nefiscale (0,3 puncte procentuale) și a sumelor de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate (0,4 puncte procentuale) în timp ce veniturile fiscale s-au menținut la 15% din PIB în anul 2019, iar veniturile din contribuții sociale au crescut cu 0,4 puncte procentuale din PIB”, precizează MFP.
Veniturile din impozitul pe profit au înregistrat 17,72 miliarde lei în anul 2019 și prezintă o creștere nominală de 13,2% față de anul 2018, în principal, ca urmare a avansului cu 70% al încasărilor din impozitul pe profit datorat de băncile comerciale.
Încasările din impozitul pe venit au înregistrat 23,20 miliarde lei în anul 2019 și prezintă o creștere nominală de 2,3% față de anul 2018 (însă o scădere a ponderii în PIB de la 2,4% în 2018 la 2,2% în anul 2019). Această dinamică anuală a reflectat, în principal, efectul de bază al încasărilor din luna ianuarie 2019 față de ianuarie 2018 (impact de 1,2 miliarde lei) prin transferul contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în sarcina angajatului și reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% (OUG nr. 79/2017). Comparativ cu programul inițial, încasările au fost mai reduse cu 0,46 miliarde lei corespunzător unui grad de realizare de 98%. În structura impozitului venit, încasările din impozitul pe venitul din salarii dețin o pondere de 80% din total.
Încasările din contribuții sociale au înregistrat 111,47 miliarde lei în 2019 și prezintă o creștere de 13,6% față de anul anterior (de la 10,3% în PIB în 2018 la 10,7% în 2019). Comparativ cu programul inițial, veniturile din această sursă au fost mai reduse cu 5,77 miliarde lei corespunzător unui grad de realizare de 95,1%. Similar cu evoluția veniturilor din impozitul pe venit, evoluția încasărilor reflectă preponderent avansul fondului de salarii din economie (16% în perioada decembrie 2018 – noiembrie 2019) și o tendință ușoară de încetinire a dinamicii salariale în trimestrul IV.
Veniturile din accize au fost în sumă de 31,46 miliarde lei în anul 2019, prezentând o creștere de 10,3% față de încasările înregistrate în 2018. În raport cu programul inițial, încasările au fost mai mari cu 0,39 miliarde lei. De asemenea, încasările din accize s-au menținut ca pondere în PIB la 3,0% în anul 2019, iar accizele pentru produsele energetice și tutun reprezintă 96,5% din total. Comparativ cu încasările din anul 2018, veniturile din accize pentru produse energetice au crescut cu 6,4%, în condițiile unui nivel majorat al accizei pentru carburanți în anul 2019 cu 3,1% și a unui consum în creștere cu 7%. Veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o creștere de 17,7% comparativ cu anul 2018, reflectând în principal majorarea nivelului accizei la țigarete cu 8%.
Încasările din TVA au atins 65,42 miliarde lei în anul 2019 și o creștere nominală de 9,7% față de anul 2018. Ponderea în PIB a veniturilor din TVA s-a menținut la 6,3% în 2019. În raport cu programul inițial, veniturile din această sursă au fost mai mici cu 4,23 miliarde lei corespunzător unui grad de realizare de 93,9%.
Potrivit MFP, comparativ cu anul 2018, în anul 2019 se constată o creștere cu 11% a veniturilor brute din TVA (exclusiv restituiri) și cu 14,5% a restituirilor din TVA (18,8 miliarde lei în anul 2019) în condițiile în care baza macroeconomică relevantă (cifra de afaceri în comerț, servicii și industrie) s-a majorat cu 10,4% în medie în 2019. De asemenea, evoluția încasărilor din TVA în 2019 a fost afectată negativ de extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 5% (de la 9% pentru serviciile de restaurant și de catering, livrări de produse alimentare de înaltă valoare calitativă, servicii de cazare in cadrul sectorului hotelier).
Veniturile din taxe pe utilizarea bunurilor au înregistrat o scădere de 0,27 miliarde lei față de anul 2018, în condițiile în care în anul 2019 au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare încasate în anii precedenți în sumă de 3,0 miliarde lei (în anul 2018 au fost restituiți 1,6 miliarde lei). În cadrul veniturilor din această sursă, încasările din taxele pe jocurile de noroc prezintă o creștere de 25,7% în anul 2019 față de anul precedent. Totuși, veniturile din taxe pe utilizarea bunurilor au fost mai scăzute cu 3,5 miliarde lei față cu programul inițial, reflectând în principal nerealizarea sumelor din vânzarea frecvențelor de tip 5G.
Veniturile nefiscale au fost de 27,09 miliarde lei în 2019 în scădere cu 0,4% față de încasările înregistrate în anul precedent. În raport cu programul inițial, veniturile din această sursă au fost mai reduse cu 1,20 miliarde lei corespunzător unui grad de realizare de 95,8%. Veniturile nefiscale la bugetul de stat reprezentând venituri din concesiuni, din dobânzi, din prestări de servicii și alte activități, taxe administrative și pentru eliberări premise, amenzi, penalități si confiscări au înregistrat o creștere 15,1% față de anul 2018.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 25,32 miliarde lei în anul 2019 (2,4% din PIB), într-o ușoară creștere față de 2018 dacă nu se includ în bază rambursări de 3,8 miliarde lei din retrospective (sume rambursate de Uniunea Europeană aferente unor proiecte finanțate din bugetul național în perioada 2014-2018 și care au fost considerate eligibile de către Comisia Europeană prin aplicarea mecanismului privind abordarea retrospectivă a cheltuielilor – n.r.), dar cu aproximativ 0,8 puncte procentuale din PIB sub nivelul estimat la bugetul inițial.
● Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 369,43 miliarde lei (35,5% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 14,7% față de anul precedent, gradul de realizare a acestora fiind de 99,6% față de programul inițial. Cheltuielile au înregistrat o creștere cu 1,7 puncte procentuale de la 33,8% din PIB în 2018 la 35,5% din PIB în 2019. Expansiunea cheltuielilor bugetare este explicată de majorarea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal cu 0,8 puncte procentuale, a cheltuielilor de asistență socială cu 0,4 puncte procentuale, a cheltuielilor de investiții cu 0,6 puncte procentuale și a cheltuielilor de bunuri și servicii cu 0,4 puncte procentuale.
Cheltuielile de personal au însumat 102,34 miliarde lei, în creștere cu 18,8% comparativ cu 2018, fiind realizate în proporție de 100%. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal au crescut cu 0,8 puncte procentuale, de la 9% în 2018 la 9,8% în 2019. Avansul față de anul trecut a fost determinat de majorarea salariilor în sectorul bugetar, ca urmare a aplicării Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, și de creșterea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Au fost achitate, de asemenea, diferențele salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016, restante din anul 2018 și sume aferente anului 2019 – pentru universitățile de stat, precum și tranșele aferente hotărârilor judecătorești având ca obiect drepturi de natură salarială în domeniul educației și justiției, în valoare aproximativă de 1,7 miliarde lei.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 52,78 miliarde lei, în creștere cu 18,3% față de anul precedent. Depășirea acestor cheltuieli față de estimarea prevăzută la bugetul inițial cu 4 miliarde lei a fost determinată, în special, pentru asigurarea plăților medicamentelor, precum și pentru plata facturilor restante din administrația publică locală.
Cheltuielile cu dobânzile au atins 12,15 miliarde lei, înregistrând o diminuare de 6,1% comparativ cu anul 2018, fiind totodată cu 1,26 miliarde lei sub valoarea prevăzută la construcția bugetului inițial pe anul 2019.
Cheltuielile cu subvențiile au însumat 7,11 miliarde lei, menținându-se, ca pondere în PIB, la nivelul anului 2018 (0,7% din PIB).
Cheltuielile cu asistența socială au înregistrat 114,74 miliarde lei în anul 2019 și prezintă o creștere nominală de 13,2% comparativ cu anul 2018. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială comparativ cu anul precedent a fost influențată în principal de majorarea punctului de pensie cu 10% de la 1 iulie 2018 (la 1.100 lei) și cu 15% de la 1 septembrie 2019 (la 1.265 lei), de creșterea nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari de la 1 iulie 2018 și 1 septembrie 2019 (de la 520 lei la 640 lei și ulterior la 704 lei), precum și de majorarea alocațiilor pentru copii. Față de prevederile bugetare inițiale pe anul 2019, cheltuielile cu asistența socială (pensii, alocații de stat pentru copii, indemnizații persoane cu handicap, indemnizații pentru persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului etc.) au fost cu 5,2 miliarde lei mai mari. De asemenea, sumele evidențiate la această categorie de cheltuieli includ și sumele aferente plăților restante privind indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în valoare de 1,2 miliarde lei.
Alte cheltuieli, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, precum și alte despăgubiri civile, au însumat, în 2019, 7,62 miliarde lei, menținându-se, ca pondere în PIB, la nivelul anului 2018 (0,7% din PIB). Acestea au fost cu 1,5 miliarde lei mai mari față de nivelul estimat la construcția bugetului inițial pentru anul 2019. Această majorare reflectă inclusiv plata aferentă stingerii obligațiilor financiare rezultate din hotărârea arbitrală pronunțată de Curtea de Arbitraj Internațională a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții în Dosarul arbitral nr. ARB/05/20, în valoare de 0,91 miliarde lei, plată ce a fost efectuată în luna decembrie.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au însumat 43,61 miliarde lei (4,2% din PIB) și prezintă o creștere de 27,4% față cele înregistrate în anul 2018.
În schimb cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 27,99 miliarde lei și cu 10,43 miliarde lei mai reduse decât prevederile bugetare inițiale pe anul 2019. Altfel, neimplementarea acestor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile s-a reflectat și pe partea de venituri în nerealizarea sumelor rambursate de la Uniunea Europeană de 0,8 puncte procentuale din PIB.
ECONOMIE
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.
Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.
ECONOMIE
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.
Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.
Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.
Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).
Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.
Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.
ECONOMIE
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată
A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.
Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.
Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 3 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 3 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 4 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
ECONOMIEacum 4 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
ECONOMIEacum 3 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
ECONOMIEacum 4 zile
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
-
PROFESIA CONTABILĂacum 5 zile
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil