Rețele sociale

ECONOMIE

Program multianual pentru IMM de la stat: Garantare de credite, subvenţii, amânări la plata taxelor

Ministerul de Finanţe va implementa un program multianual de sprijinire a IMM-urilor prin garantarea unor credite, subvenţionarea dobânzilor pentru aceste finanţãri şi facilitãţi pentru societãţile care întâmpinã dificultãţi financiare fiind doar câteva din măsuri, arată un comunicat al ministerului.
Radio CECCAR FM

⠀

acum 5 ani

⠀

Ministerul de Finanţe va implementa un program multianual de sprijinire a IMM-urilor prin garantarea unor credite, subvenționarea dobânzilor pentru aceste finanţãri şi facilitãţi pentru societãţile care întâmpinã dificultãţi financiare fiind doar câteva din măsuri, arată un comunicat al ministerului.

Totodată, se aplică prorogarea termenelor de depunere a cererilor de restructurare a obligaţiilor bugetare şi a termenelor de platã a impozitelor locale datorate de populaţie. Fiscul va suspenda popririle pentru populaţie, iar IMM-urile care obţin certificat de situaţie de urgenţã de la Ministerul Economiei vor putea amâna plata utilitãţilor şi a chiriilor.

Potrivit actului normativ aprobat miercuri de Guvern, Ministerul Finanţelor va garanta pânã la 80% din valoarea finanţãrilor acordate IMM-urilor. Valoarea maximã a creditelor/liniilor de credit pentru finanţarea capitalului de lucru acordate unui beneficiar nu poate depãşi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita a 5 milioane lei. Pentru creditele de investiţii, valoarea maximã a finanţãrii este de 10 milioane de lei.

Totodatã, valoarea maximã cumulatã a finanţãrilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilitãţi este de 10 milioane lei.

Pentru microîntreprinderi sau întreprinderi mici, statul va acorda garanţii pentru credite/linii de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, exclusiv dobânzile, comisioanele şi speze bancare aferente creditului garantat de stat în procent de maximum 90%. Valoarea maximã a finanţãrilor va fi de 500.000 lei pentru microîntreprinderi şi de 1 milion de lei pentru întreprinderile mici.

Valoarea maximã a fiecãrei finanţãri acordate unui beneficiar nu poate depãşi media cheltuielilor aferente capitalului de lucru din ultimii doi ani fiscali, în limita pragurile prevãzute anterior.

Ministerul Finanţelor Publice va subvenţiona 100% din dobânzile pentru creditele ce urmeazã a fi garantate, atât pentru microîntreprinderi, cât şi pentru întreprinderi mici şi mijlocii.

Dobânda va fi subvenţionatã de la momentul acordãrii creditului pânã la data de 31 martie 2021.

Acordarea subvenţiei de dobândã se menţine în anii 2021-2022, începând cu luna aprilie 2021 doar în condiţiile în care creşterea economica estimatã de CNSP pentru aceşti ani se situeazã sub nivelul celei înregistrate în anul 2020 şi se stabileşte prin Hotãrâre de Guvern.

Obligaţiile fiscale restanţe şi alte creanţe bugetare se vor achita din creditul/linia de credit pentru capitalul de lucru acordate în cadrul programului.

Perioada de garantare a creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru va fi de 36 de luni cu posibilitatea prelungirii cu 36 de luni. Pentru creditele de investiţii a fost menţinutã perioada de 120 de luni.

MFP va acoperi de la buget şi comisionul de administrare pentru acoperirea costurilor de acordare şi monitorizare a garanţiilor acordate de F.N.G.C.I.M.M.

De asemenea, Guvernul a decis sã se suspende sau sã nu înceapã mãsurile de executare silitã prin poprire a persoanelor fizice, cu excepţia executãrilor silite care se aplicã pentru recuperarea creanţelor bugetare stabilite prin hotãrâri judecãtoreşti pronunţate în materie penalã. Mãsurile de suspendare a executãrii silite prin poprire asupra sumelor urmãribile reprezentând venituri şi disponibilitãţi bãneşti se aplicã, prin efectul legii, de cãtre instituţiile de credit sau terţii popriţi, fãrã alte formalitãţi din partea organelor fiscale.

Actul normativ mai prevede cã, pe perioada stãrii de urgenţã, pentru obligaţiile fiscale scadente începând cu data intrãrii în vigoare a ordonanţei de urgenţã şi neachitate pânã la încetarea mãsurilor prevãzute de starea de urgenţã nu se calculeazã şi nu se datoreazã dobânzi şi penalitãţi de întârziere conform Codului de procedurã fiscalã. Aceastã facilitate va fi menţinutã pentru încã 30 de zile de la încetarea stãrii de urgenţã.

În acest fel, contribuabilii sunt eligibili sã participe, de exemplu, la procedurile de achiziţiile publice derulate în aceastã perioadã sau sã nu li se anuleze diverse autorizaţii.

Având în vedere riscul apariţiei unor dezechilibre financiare la nivelul economiei naţionale cu impact asupra contribuabililor, a fost consideratã necesarã prorogarea dispoziţiilor referitoare la termenele de depunere a notificãrilor şi a cererilor depuse de aceştia pentru a beneficia de mãsurile de restructurare a obligaţiilor bugetare.

Astfel, s-a decis prorogarea termenului pentru depunerea intenţiei de restructurare pânã la data de 31 iulie 2020 şi prorogarea termenului de depunere a cererii de restructurare pânã la data de 30 octombrie 2020.

Prin derogare de la prevederile privind Codul Fiscal, contribuabilii care aplicã sistemul de declarare şi platã a impozitului pe profit anual, cu plãţi anticipate efectuate trimestrial, pot efectua plãţile anticipate trimestriale pentru anul 2020, la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent. Modul de calcul se pãstreazã pentru toate trimestrele anului fiscal 2020. De asemenea, pentru cei care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, se aplicã pentru plãţile anticipate datorate pentru trimestrele rãmase din anul modificat care se încheie în anul 2020, precum şi pentru calculul celor care sunt aferente trimestrelor din anului fiscal modificat care începe în anul 2020 şi sunt cuprinse în anul calendaristic 2020.

De asemenea, pe durata stãrii de urgenţã, întreprinderile mici şi mijlociicare deţin certificatul de situaţie de urgenţã emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, beneficiazã de amânarea la platã pentru serviciile de utilitãţi – electricitate, gaze naturale, apã, servicii telefonice si de internet, precum şi de amânarea la platã a chiriei pentru imobilul cu destinaţie de sediu social şi de sedii secundare.

Prin derogare de la alte dispoziţii legale, în contractele în derulare, altele decât cele prevãzute anterior încheiate de întreprinderile mici sau mijlocii, care deţin certificatul de situaţie de urgenţã emis de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, poate fi invocatã forţa majorã împotriva acestora numai dupã încercarea, doveditã cu înscrisuri comunicate între pãrţi prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de renegociere a contractului, pentru adaptarea clauzelor acestora cu luarea în considerare a condiţiilor excepţionale generate de starea de urgenţã.

Guvernul a decis şi prorogarea termenului de platã pentru impozitul peclãdiri, impozitul pe teren, respective impozitul pe mijloacele de transport de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020, perioadã în care se vor primi în continuare bonificaţiile stabilite de consiliile locale.

În aceste condiţii, Guvernul a aprobat ca plata ratelor şi dobânzilor aferente împrumuturilor din venituri rezultate din privatizare acordate de Ministerul Finanţelor Publice unitãţilor administrative-teritoriale sã se poate amâna, la cererea acestora, pe o perioadã de trei luni, de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã. Pentru aceastã perioadã Ministerul Finanţelor Publice nu calculeazã dobânzi şi dobânzi de întârziere. Facilitatea nu este acordatã împrumuturilor care înregistreazã restanţe la platã.

În plus, ţinând cont de necesitatea achiziţiei în continuare a materialelor şi echipamentelor sanitare necesare, Ministerul Finanţelor Publice acordã un împrumut din venituri rezultate din privatizare în valoare de 1,15 miliarde lei Companiei Naţionale UNIFARM S.A., pe o perioadã de 6 luni.

Începând cu data intrãrii în vigoare a ordonanţei de urgenţã, pe perioada stãrii de urgenţã instituite pe teritoriul României, se autorizeazã ordonatorii principali de credite sã efectueze virãri de credite bugetare şi credite de angajament neutilizate, dupã caz, astfel încât sã asigure fondurile necesare pentru aplicarea mãsurilor de combatere şi prevenire a rãspândirii infectãrii cu coronavirusul SARS-CoV-2.

Ministerul Finanţelor Publice va aproba repartizarea pe trimestre a virãrilor de credite bugetare şi credite de angajament, pe baza comunicãrilor transmise de ordonatorii principali de credite a virãrilor în termen de 5 zile lucrãtoare de la data efectuãrii, transmite Mediafax.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

22 noiembrie 2024

✓

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.

Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.

Continuare

ECONOMIE

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

22 noiembrie 2024

✓

Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.

Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.

Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.

Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).

Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.

Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

22 noiembrie 2024

✓

A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.

Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.

Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.

Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.

Continuare

Trending