ECONOMIE
MFP: Deficitul bugetului general consolidat, 0,73% din PIB în primele două luni
Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2020 s-a încheiat cu un deficit de 8,3 miliarde lei (0,73% din PIB), a anunțat Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
MFP: Deficitul bugetului general consolidat, 0,73% din PIB în primele două luni
Execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2020 s-a încheiat cu un deficit de 8,3 miliarde lei (0,73% din PIB), a anunțat Ministerul Finanțelor Publice (MFP). „Comparativ cu deficitul înregistrat în perioada similară a anului trecut, deficitul pe primele două luni ale anului 2020 este explicat în principal de majorarea rambursărilor de TVA cu 0,73 miliarde lei (3,22 miliarde lei la 29 februarie 2020, comparativ cu 2,49 miliarde lei la 28 februarie 2019), respectiv creșterea cheltuielilor de investiții cu aproximativ 1,63 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și avansurile ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic în sumă de 1,29 miliarde lei”, precizează MFP, într-un comunicat.
I. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 51,28 miliarde lei în primele două luni ale anului 2020, în creștere cu 9,8% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Acest rezultat reflectă în principal avansul semnificativ al veniturilor bugetare din luna februarie (13,6% an/an). În structură, cele mai importante categorii de venituri – impozitul pe salarii, TVA, accize la produse energetice, contribuții de asigurări – au cunoscut o accelerare semnificativă în luna februarie.
Exprimate ca pondere în PIB, veniturile bugetare au înregistrat o creștere marginală (0,1 puncte procentuale).
Încasările din impozitul pe venit au înregistrat 4,24 miliarde lei în primele două luni ale anului curent și prezintă o creștere de 16,2% față de perioada similară a anului trecut. În structură, evoluția încasărilor din impozitul pe salarii în intervalul ianuarie – februarie (10,1%, an/an) reflectă dinamica fondului de salarii din economie din perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020 (10,2%, reprezentând ritmul de creștere a câștigul salarial mediu brut de 9,3% și a numărului mediu de salariați de 0,8% an/an). Totodată, se remarcă o accelerare a încasărilor lunare din impozitul pe salarii, de la 5% la finele anului trecut, la 8%, respectiv 13% în primele două luni a.c., deși avansul câștigului salarial mediu brut a încetinit constant în ultimele luni. „În plus, comparativ cu perioada similară a anului trecut, scutirea de la plata impozitului pe venit a salariaților din domeniul construcțiilor și sectoarele industriale conexe a generat un impact negativ asupra ritmului încasărilor din luna ianuarie 2020”, menționează MFP.
În ceea ce privește celelalte categorii ale impozitului pe venit, creșteri semnificative au înregistrat veniturile din dividende (38,3%) și veniturile din pensii (42,8%), în condițiile majorării punctului de pensie de la 1 septembrie 2019.
Contribuțiile de asigurăriau înregistrat 19,56 miliarde lei în primele două luni ale anului 2020, cu 11,2% peste nivelul consemnat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Similar evoluției impozitului pe salarii, contribuțiile sociale au înregistrat o accelerare de la 8,5% în decembrie 2019 la 10,0% în ianuarie 2020, respectiv 12,5% în luna februarie 2020 (an/an). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, contribuțiile sociale au fost influențate negativ (i) în luna ianuarie 2020 de scutirea salariaților din domeniul construcțiilor și sectoarele industriale conexe de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate și de reducerea contribuției asiguratorii în muncă datorate (potrivit OUG nr 114/2018); (ii) în luna februarie 2020 ca urmare a modificării bazei de calcul a CAS și CASS datorată pentru salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial (impact negativ de circa 82 milioane lei).
Încasările din TVA au însumat 11,52 miliarde lei în primele două luni ale anului 2020, în creștere cu 6,7% față cele înregistrate în perioada similară a anului 2019.
În perioada analizată se constată o dinamică în creștere a veniturilor brute din TVA exclusiv restituiri, de 11,4%, an/an (12,2% în luna februarie), în linie cu dinamica bazei macroeconomice relevante – cifra de afaceri în comerț, servicii și industrie, de 11% (an/an). De asemenea, restituirile din TVA au fost cu 29,4% mai mari față de cele înregistrate anul trecut (3,2 miliarde lei în perioada ianuarie – februarie 2020, față de 2,5 miliarde lei în același interval din 2019).
Veniturile din accize au însumat 5,03 miliarde lei în primele două luni ale anului 2020, și prezintă un avans de 11,3% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.
Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor au însumat 0,72 miliarde lei, în creștere cu 24,6% comparativ cu primele două luni ale anului 2019. Evoluția acestor încasări a fost susținută de avansul de 45,4% al veniturilor din taxele pe jocurile de noroc.
Veniturile nefiscale au totalizat 3,74 miliarde lei în primele două luni ale anului, în creștere cu 9,4% față de încasările din aceeași perioadă a anului trecut. Dinamica a fost susținută de evoluția veniturilor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (21,6% an/an) și a veniturilor din dobânzi (154,3%, an/an). Dinamica pozitivă a acestor venituri a fost atenuată de vărsămintele din veniturile nete ale BNR efectuate în luna februarie 2020, în scădere cu 34,5% față de cele efectuate în luna februarie 2019.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 2,4 miliarde lei în primele două luni ale anului 2020, în creștere cu 2,7% față de perioada similară a anului trecut.
II. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 59,58 miliarde lei (5,2% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 14,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procentaj din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 0,3 puncte procentuale de la 4,9% din PIB în 2019 la 5,2% din PIB în 2020.
Cheltuielile de personal au însumat 17,32 miliarde lei, în creștere cu 9,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, indemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate din 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la 1,5%.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 7,47 miliarde lei, în creștere cu 13,9% față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul bugetelor locale, precum și la bugetul fondului național unic de sănătate. Această creștere este determinată de valori mai mari ale deconturilor din sectorul sănătate pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,18 miliarde lei în creștere cu 16,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a indemnizației sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum și indexarea acestora cu rata inflației din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. De asemenea, este inclusă devansarea sumei de 1,4 miliarde lei pentru plata a 50% din cheltuielile cu pensiile pentru luna februarie care se distribuie prin Poșta Română.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1.994,3 milioane lei, de peste 2,5 ori mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată, în principal, de subvențiile din sectorul agricol, respectiv de acordarea în avans a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic.
Cheltuielile cu alte transferuri au înregistrat 3,1 miliarde lei, fiind în scădere cu 12,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Alte cheltuieli, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, precum și alte despăgubiri civile, au însumat 0,86 miliarde lei.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la UE aferente agriculturii) au fost de 2,79 miliarde lei, cu 8,7% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 3,2 miliarde lei, fiind de peste două ori mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.
ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.
Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.
În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.
Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:
▪ formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;
▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;
▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;
▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;
▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;
▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.
Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.
Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin: ▪ aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.
Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.
Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027, este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care: ▪ Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro; ▪ Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.
În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.
Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.
În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.
În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.
În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.
Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.
Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.
Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.
Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.
Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.
După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.
Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.
Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.
„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.
Economia la bani mărunți – Ediția din 23.04.2024
ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere
Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică
Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate
A fost aprobat programul de finanțare Electric Up 2
CECCAR publică în limba română primele două standarde de sustenabilitate emise de ISSB
ETAF: Oficiali UE și practicieni fiscali au discutat despre modalitățile de simplificare, raționalizare și pregătire pentru viitor a sistemului fiscal al UE
CECCAR și FABIZ dezvăluie tainele #smartaccounting pentru noua generație de profesioniști contabili
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 22 aprilie 2024
Modelul și conținutul formularului 112 au fost actualizate
Economia la bani mărunți – Ediția din 18.04.2024
CECCAR, partener al Sesiunii științifice studențești – proiect al Facultății de Contabilitate și Informatică și Gestiune, ASE București
Concert dedicat Zilei Naționale a Contabilului Român – CECCAR Galați, 13 iulie 2023
Concert Paula Seling & Ad Libitum Voices, dedicat Zilei Naționale a Contabilului Român
Noi proiecte pentru finanțarea mediului de afaceri, în planul MAT
VIDEO: Concert dedicat Zilei Naționale a Contabilului Român – GALAȚI, 13 iulie 2021
Fit For Future – Antreprenor în România: Cum să atragi investitori
Fit For Future – Antreprenor în România: Despre business… la feminin
Profesioniștii, în interes public (II): Rolul profesiei contabile în reziliența României
Profesioniștii, în interes public (I): Rolul profesiei contabile în reziliența României
Săptămâna antreprenoriatului – CECCAR. Reziliența sectorului imobiliar în pandemie
Accounting… reloaded! O carieră de succes într-un domeniu rezilient
Fit for Future – Antreprenor în România: Reziliența în afaceri – cum remodelăm afacerile
