Rețele sociale

ECONOMIE

Prima rectificarea bugetară din acest an: deficitul bugetar va crește la 6,7% din PIB

Bugetul general consolidat ar putea înregistra în acest an un deficit de 6,7% din Produsul Intern Brut revizuit după declanșarea crizei coronavirus, care a condus la un efort suplimentar la nivel bugetar de aproximativ 3% din PIB față de proiecția inițială.

Radio CECCAR FM

Bugetul general consolidat ar putea înregistra în acest an un deficit de 6,7% din Produsul Intern Brut revizuit după declanșarea crizei coronavirus, care a condus la un efort suplimentar la nivel bugetar de aproximativ 3% din PIB față de proiecția inițială, a anunțat Ministerul Finanțelor Publice (MFP), într-un comunicat. Astfel, prima rectificare bugetară din acest an, aprobată în ședința de Guvern se bazează pe noua estimare a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză care indică o contracție de 1,9% a economiei României în 2020. „În condițiile unui deflator PIB de 4,1%, valoarea nominală a produsului intern brut estimat coboară de 1.082,1 miliarde lei, față de 1.129,2 miliarde lei cât s-a avut în vedere la bugetul inițial”, precizează MFP.

În acest context, deficitul bugetului general consolidat va crește în sumă absolută de la 40,54 miliarde lei la 72,5 miliarde lei, respectiv cu 32 miliarde lei, pe fondul unei diminuări cu 19,5 miliarde de lei a veniturilor totale și a unei majorări de 12,5 miliarde lei a cheltuielilor totale.

Influența negativă a veniturilor din economia internă, cauzată în mare parte de facilitățile fiscale acordate, este estimată la 23 miliarde lei, dar o parte va fi compensată prin intrări suplimentare de 3,9 miliarde lei venituri din fonduri europene pentru decontarea sumelor utilizate în măsurile de combatere a coronavirusului COVID-19.

Cea mai amplă scădere este așteptată la încasările din contribuții de Asigurări Sociale (8,36 miliarde lei), ca urmare a măsurilor privind șomajul tehnic și a reducerii sau opririi activității în unele sectoare.

Reducerea și închiderea unor activități va impacta și asupra încasărilor din TVA (-5,6 miliarde lei), accize (-2,7 miliarde lei) și impozit pe profit (-2,3 miliarde lei).

Potrivit MFP, influențele pe principalii ordonatori de credite ai bugetului de stat se prezintă astfel:

♦ Ministerul Muncii și Protecției Sociale: +8.103,9 milioane lei, din care, în principal: +1.889,4 milioane lei pentru indemnizații în urma suspendării activității conform OUG nr.30/2020 și +6.042,4 milioane lei transferul de echilibrare către Bugetul asigurărilor sociale de stat.

♦ Ministerul Sănătății: +3.796,4 milioane lei, astfel:

▪ +740,0 milioane lei, în principal pentru programe de sănătate, achiziții în regim de urgență de echipamente/materiale sanitare, transferuri de capital pentru susținerea măsurilor destinate combaterii pandemiei cu coronavirusul SARS-CoV-2

▪ +250 milioane lei, suplimentarea cheltuielilor aferente programelor cu finanțare rambursabilă

▪ +2.791,4 milioane lei, suplimentarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

♦ Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +3.215,0 milioane lei, din care în principal pentru: +3.000,0 milioane lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, 200 milioane lei pentru schema de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID – 19.

♦ Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației: +1.000 milioane lei pentru derularea Programului Național de Dezvoltare Locală

♦ Ministerul Afacerilor Interne: +586,2 milioane lei per sold, s-a suplimentat pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2 cu +680 milioane lei, astfel:

▪ +200 milioane lei pentru finanțarea cheltuielilor pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2, potrivit prevederilor OUG nr. 1/2020 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.

▪+480 milioane lei pentru stocuri de urgență medicală, în baza prevederilor OUG nr. 11/2020; dotarea structurilor Poliției de Frontieră Române, Poliției Române, Jandarmeriei Române și IGSU, care participă la acțiuni de limitare a răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2

♦ Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor: +135,0 milioane lei reprezentând subvenții acordate operatorilor economici din coordonarea acestuia.

♦ Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +100 milioane lei pentru asigurarea sumelor necesare garanțiilor de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderile din sectorul agricol.

♦ Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor la domiciliu: +34,7 milioane lei pentru achiziția de către direcțiile județene sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor de echipamente de protecție și materiale de dezinfecție necesare desfășurării activității în condiții de siguranță.

♦ Serviciul de Telecomunicații Speciale: +27,5 milioane lei pentru achiziția de echipamente, inclusiv licențe și aplicații informatice pentru creșterea capacității STS de asigurare a solicitărilor de servicii de comunicații și tehnologia informației primite de la autoritățile și instituțiile statului implicate în combaterea pandemiei de coronavirus și limitarea răspândirii acesteia, precum și pentru proiectarea de către STS de sisteme de comunicații și aplicații necesare Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și autorităților locale, pentru a comunica în timp real și permanent cu persoanele carantinate sau izolate.

♦ Serviciul Român de Informații: +13,2 milioane lei pentru susținerea activității unităților sanitare din rețeaua proprie, igienizarea spațiilor de lucru, asigurarea materialelor de protecție pentru personalul care își desfășoară activitatea pe aeroporturi și de transport al corespondenței clasificate.

♦ Ministerul Afacerilor Externe: +6,5 milioane lei în special pentru acoperirea cheltuielilor transportului în România al cetățenilor români aflați în carantină pe teritoriul altor state.

♦ Academia Română: +5,6 milioane lei per sold, din care 20,9 milioane lei pentru Spitalul Universitar de Urgență Elias și Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu – achiziționare echipamente protecție, curățenie, dezinfectanți, aparate UV, aparatură medicală și echipamente comunicații în urgență.

♦ Ministerul Apărării Naționale: realocări de la cheltuieli de capital la bunuri și servicii și Transferuri între unități ale administrației publice pentru achiziționare echipamente protecție, curățenie, dezinfectanți, aparate UV, aparatură medicală și echipamente comunicații în urgență.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending