ECONOMIE
ANAF propune modificarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de ordin pentru modificarea și completarea unor ordine ale președintelui ANAF privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de ordin pentru modificarea și completarea unor ordine ale președintelui ANAF privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale.
Potrivit Referatului de aprobare a actului normativ, scopul comun al MFP și ANAF îl reprezintă implementarea sistemului electronic de poprire a conturilor bancare, prin automatizarea înființării și ridicării popririlor bancare de către organele fiscale din subordinea ANAF, în limita sumelor înscrise în actele de executare silită. Începand din iunie 2017, actele de executare silită privind înființarea și ridicarea popririlor bancare se comunică instituțiilor de credit, printr-un mecanism de comunicare masivă a acestora, sens în care s-a pus la dispoziția instituțiilor de credit, de către ANAF, o platformă de pe care se descarcă de către comunitatea bancară fișierele aferente.
„Deși a fost implementat acest mecanism, disponibilitățile bănești ale debitorilor sunt afectate, întrucât fiecare instituție de credit virează sumele pentru care au fost înființate popriri bancare, fără a avea cunoștință de cele deja virate de către celelalte instituții de credit, ceea ce conduce în multe situații la blocarea/virarea sumelor existente în conturile debitorilor peste sumele înscrise în adresa de înființare a popririi”, spun inițiatorii. În acest context, reprezentanții ANAF menționează că se impune îmbunătățirea mecanismului deja existent, prin automatizarea înființării și ridicării popririlor bancare, în limita sumelor înscrise în actele de executare silită. „Astfel, prin noul mecanism, se are în vedere ca disponibilitățile bănești existente în conturile contribuabililor să nu fie afectate peste limita sumelor înscrise în adresa de înființare a popririi bancare, astfel încât să nu producă sincope în activitatea desfășurată de aceștia, iar ridicarea măsurilor de executare silită prin poprire bancară să se realizeze cu operativitate, în timp real, având în vedere că încetarea măsurii de înființare a popririi bancare se va efectua masiv, de la nivel central al ANAF, pe baza schimbului rapid de informații cu instituțiile de credit”, se precizează în Referatul de aprobare.
Având în vedere necesitatea implementării acestui nou mecanism, prin OG nr. 5/2020 au fost modificate și completate prevederile Codului de procedură fiscală, astfel creându-se cadrul legal pentru realizarea acestuia. Totodată, în data de 23 decembrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr.1031, OUG nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, act normativ care la art.VI prevede abrogarea, începând cu data de 1 februarie 2020, a OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 275/2017. De asemenea, prin Ordinul președintelui ANAF nr. 63/2017 privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale, precum și pentru modificarea Ordinului președintelui ANAF nr. 3.454/2016 pentru aprobarea Procedurii de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat sume certe lichide și exigibile de la autorități sau instituții publice, s-au aprobat modelele, precum și caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, utilizare și de păstrare a unor formulare utilizate in domeniul colectarii creantelor fiscale. „Ținând cont de cele de mai sus, pentru o aplicare unitară a prevederilor actelor normative invocate, este necesară modificarea și completarea Ordinului președintelui ANAF nr. 63/2017, atât pentru modificarea și completarea unor modele de formulare care vor fi utilizate în procedura de executare silită prin poprire, cât și introducerea unor noi modele de formulare, astfel încât procesul de poprire să poată fi realizat în bune condiții de către organele de executare silită”, se precizează în Referatul de aprobare.
Potrivit ANAF, modelele de formulare care se impun a fi modificate sunt următoarele:
- Adresa de înființare a popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești;
- Adresa de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești, ca urmare a transformării măsurilor asigurătorii în măsuri executorii. „Menționăm că în OPANAF nr.63/2017, această adresă avea denumirea de Adresa de înființare a popririi executorii asupra disponibilităților bănești, astfel motivăm modificarea denumirii, încât s-a considerat necesar că trebuie să reiasă clar faptul că este vorba de transformare a unor măsuri asigurătorii în măsuri executorii, pentru a nu fi confundată de către instituțiile de credit cu Adresa de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești, care este utilizată în procedura normală de executare silită”, spun inițiatorii;
- Adresa de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești;
- Adresa de suspendare, temporară, totală sau parțială a indisponibilizării conturilor;
- Adresa privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire asupra disponibilităților bănești;
- Decizie de ridicare a măsurilor de executare silită asupra disponibilităților bănești.
De asemenea, s-a considerat necesar a se modifica și următoarele modele de formulare utilizate în activitatea de executare silită, în vederea îmbunătățirii acestora și corelării cu modificările legale în vigoare, respectiv:
- Adresa de înființare a popririi asigurătorii asupra sumelor datorate debitorului de către terți;
- Decizie de ridicare a popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești;
- Decizie de ridicare a popririi asigurătorii asupra sumelor datorate debitorului de către terți;
- Decizie de ridicare a sechestrului asigurător aplicat asupra bunurilor;
- Adresa de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terți;
- Adresa de înființare a popririi asupra sumelor pe care debitorul le are de încasat de la autoritați sau instituții publice;
- Adresa de înștiințare privind înființarea popririi;
- Adresa de suspendare, temporară, totală sau parțială a indisponibilizării reținerilor;
- Adresa privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire asupra sumelor datorate debitorului de catre terți;
- Decizie de ridicare a măsurilor de executare silită asupra sumelor datorate debitorului de către terți;
- Decizie de ridicare a măsurilor de executare silită aplicate asupra bunurilor sechestrate.
Totodată, în ceea ce privește Adresa de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de catre terți, s-a considerat necesar ca formularul prevăzut în Anexa nr.21 din OPANAF nr.63/2017 să fie abrogat, iar elementele care privesc transformarea măsurilor asigurătorii în măsuri executorii să fie preluate în modelul de formular prevăzut în Anexa nr.25, întrucât conținutul modelului de formular era similar doar obiectul de emitere fiind diferit, motiv pentru care nu se impune utilizarea de modele de formulare distincte. Astfel, în acest caz, organul de executare silită va bifa după caz, dacă este vorba despre înființare poprire sau despre transformare din măsuri asigurătorii în măsuri executorii.
Referitor la modelul de formular Adresa de înștiințare privind înființarea popririi, și în acest caz s-a considerat necesar ca formularul prevăzut în Anexa nr.22 din OPANAF nr.63/2017 să fie abrogat, iar în cuprinsul adresei de înștiințare transmisă debitorului, astfel cum a fost modificată și completată prin prezentul proiect de act normtiv, să se facă referire la toate măsurile care privesc înființarea popririi, întrucat, la fel ca în situația anterioară, conținutul adresei de înființare era similar doar obiectul de emitere fiind diferit, motiv pentru care nu se impune utilizarea de modele de formulare distincte. Astfel, și în acest caz, organul de executare silită va bifa după caz, ce măsură de executare silită prin poprire a fost înființată pentru care se înștiințează debitorul.
De asemenea, atât din Adresa de suspendare, temporară, totală sau parțială a indisponibilizării conturilor, cât și din Adresa privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire asupra disponibilităților bănești, a fost eliminată trimiterea prin care acestea erau comunicate și debitorului, întrucat în forma veche acestea conțineau și elemente care priveau doar debitorul și nu era necesar a fi cunoscute și de instituția de credit sau terțul poprit. Ținând cont de aceste aspecte se impune completarea OPANAF nr.63/2017, cu două noi modele de formulare, respectiv, Adresa de înștiințare privind suspendarea măsurilor de executare silită și Adresa de înștiintare privind continuarea măsurilor de executare silită, prin care debitorul va fi înștiintat cu privire la măsura de suspendare sau continuare a măsurilor de executare silită prin poprire (bancă/terți).
De asemenea, ANAF menționează că, urmare modificării art. 230 alin. (5) și art. 233 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, se impune introducerea unui nou model de formular, respectiv Adresa privind actualizarea sumelor rămase de recuperat, ca urmare a stingerilor efectuate, din popririle înființate, care să fie emisă de organul de executare silită competent și prin care terțul poprit/instituția de credit să fie informați cu privire la suma ramasă de recuperat, astfel încât aceștia să procedeze la virarea sumelor rămase nestinse în evidența fiscală, iar activitatea debitorilor să nu fie afectată.
În altă ordine de idei, au fost modificate dispozițiile art. 253 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii unor prevederi ce conferă posibilitatea cumparatorului de a plăti în rate, pe lângă prețul de adjudecare a bunului imobil, și prețul de adjudecare a bunului mobil achiziționat în cadrul procedurii de licitație organizată de către organul fiscal central pentru valorificarea acestuia. În acest context, au fost modificate și dispozițiile art. 254 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, prin care se reglementează condițiile în care se încheie procesul verbal de adjudecare, precum și elementele pe care trebuie să le conțină acest formular utilizat în cadrul procedurii de executare silită.
Având în vedere modificările legislative expuse, inițiatorii actului normativ menționează că este necesară modificarea corespunzătoare a următoarelor modele de formulare prevăzute de Ordinul președintelui ANAF nr. 63/2017, respectiv:
- Cerere de participare la licitație și oferta de cumpărare;
- Proces-verbal privind desfășurarea și rezultatul licitației pentru valorificarea bunurilor mobile;
- Proces-verbal privind desfășurarea și rezultatul licitației pentru valorificarea bunurilor imobile/ansamblului de bunuri imobile;
- Proces-verbal de adjudecare pentru bunuri mobile;
- Proces-verbal de adjudecare pentru bunuri imobile/ansamblu de bunuri imobile.
Totodată, au fost modificate și următoarele modele de formulare din Ordinul președintelui ANAF nr. 967/2017 pentru aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale, emise și tipărite prin intermediul unității de imprimare rapidă:
- Adresa de înființare a popririi asupra disponibilitaăților bănești;
- Adresa de înștiințare privind înființarea popririi;
- Decizie de ridicare a măsurilor de executare silită asupra disponibilităților bănești;
- Adresa de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terți;
- Decizie de ridicare a măsurilor de executare silită asupra sumelor datorate debitorului de către terți.
Proiectul de ordin, Referatul de aprobare și cele 30 de Anexe pot fi consultate pe site-ul ANAF, la rubrica Transparență decizională.
ECONOMIE
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.
Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.
ECONOMIE
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.
Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.
Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.
Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).
Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.
Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.
ECONOMIE
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată
A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.
Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.
Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 3 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 3 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 4 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
ECONOMIEacum 4 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
ECONOMIEacum 3 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
ECONOMIEacum 4 zile
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
-
PROFESIA CONTABILĂacum 5 zile
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil