Rețele sociale

ECONOMIE

ANAF propune modificarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de ordin pentru modificarea și completarea unor ordine ale președintelui ANAF privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale.

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de ordin pentru modificarea și completarea unor ordine ale președintelui ANAF privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale.

Potrivit Referatului de aprobare a actului normativ, scopul comun al MFP și ANAF îl reprezintă implementarea sistemului electronic de poprire a conturilor bancare, prin automatizarea înființării și ridicării popririlor bancare de către organele fiscale din subordinea ANAF, în limita sumelor înscrise în actele de executare silită. Începand din iunie 2017, actele de executare silită privind înființarea și ridicarea popririlor bancare se comunică instituțiilor de credit, printr-un mecanism de comunicare masivă a acestora, sens în care s-a pus la dispoziția instituțiilor de credit, de către ANAF, o platformă de pe care se descarcă de către comunitatea bancară fișierele aferente.

„Deși a fost implementat acest mecanism, disponibilitățile bănești ale debitorilor sunt afectate, întrucât fiecare instituție de credit virează sumele pentru care au fost înființate popriri bancare, fără a avea cunoștință de cele deja virate de către celelalte instituții de credit, ceea ce conduce în multe situații la blocarea/virarea sumelor existente în conturile debitorilor peste sumele înscrise în adresa de înființare a popririi”, spun inițiatorii. În acest context, reprezentanții ANAF menționează că se impune îmbunătățirea mecanismului deja existent, prin automatizarea înființării și ridicării popririlor bancare, în limita sumelor înscrise în actele de executare silită. „Astfel, prin noul mecanism, se are în vedere ca disponibilitățile bănești existente în conturile contribuabililor să nu fie afectate peste limita sumelor înscrise în adresa de înființare a popririi bancare, astfel încât să nu producă sincope în activitatea desfășurată de aceștia, iar ridicarea măsurilor de executare silită prin poprire bancară să se realizeze cu operativitate, în timp real, având în vedere că încetarea măsurii de înființare a popririi bancare se va efectua masiv, de la nivel central al ANAF, pe baza schimbului rapid de informații cu instituțiile de credit”, se precizează în Referatul de aprobare.

Având în vedere necesitatea implementării acestui nou mecanism, prin OG nr. 5/2020 au fost modificate și completate prevederile Codului de procedură fiscală, astfel creându-se cadrul legal pentru realizarea acestuia. Totodată, în data de 23 decembrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr.1031, OUG nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, act normativ care la art.VI prevede abrogarea, începând cu data de 1 februarie 2020, a OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 275/2017. De asemenea, prin Ordinul președintelui ANAF nr. 63/2017 privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale, precum și pentru modificarea Ordinului președintelui ANAF nr. 3.454/2016 pentru aprobarea Procedurii de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat sume certe lichide și exigibile de la autorități sau instituții publice, s-au aprobat modelele, precum și caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, utilizare și de păstrare a unor formulare utilizate in domeniul colectarii creantelor fiscale. „Ținând cont de cele de mai sus, pentru o aplicare unitară a prevederilor actelor normative invocate, este necesară modificarea și completarea Ordinului președintelui ANAF nr. 63/2017, atât pentru modificarea și completarea unor modele de formulare care vor fi utilizate în procedura de executare silită prin poprire, cât și introducerea unor noi modele de formulare, astfel încât procesul de poprire să poată fi realizat în bune condiții de către organele de executare silită”, se precizează în Referatul de aprobare.

Potrivit ANAF, modelele de formulare care se impun a fi modificate sunt următoarele:

  • Adresa de înființare a popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești;
  • Adresa de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești, ca urmare a transformării măsurilor asigurătorii în măsuri executorii. „Menționăm că în OPANAF nr.63/2017, această adresă avea denumirea de Adresa de înființare a popririi executorii asupra disponibilităților bănești, astfel motivăm modificarea denumirii, încât s-a considerat necesar că trebuie să reiasă clar faptul că este vorba de transformare a unor măsuri asigurătorii în măsuri executorii, pentru a nu fi confundată de către instituțiile de credit cu Adresa de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești, care este utilizată în procedura normală de executare silită”, spun inițiatorii;
  • Adresa de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești;
  • Adresa de suspendare, temporară, totală sau parțială a indisponibilizării conturilor;
  • Adresa privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire asupra disponibilităților bănești;
  • Decizie de ridicare a măsurilor de executare silită asupra disponibilităților bănești.

De asemenea, s-a considerat necesar a se modifica și următoarele modele de formulare utilizate în activitatea de executare silită, în vederea îmbunătățirii acestora și corelării cu modificările legale în vigoare, respectiv:

  • Adresa de înființare a popririi asigurătorii asupra sumelor datorate debitorului de către terți;
  • Decizie de ridicare a popririi asigurătorii asupra disponibilităților bănești;
  • Decizie de ridicare a popririi asigurătorii asupra sumelor datorate debitorului de către terți;
  • Decizie de ridicare a sechestrului asigurător aplicat asupra bunurilor;
  • Adresa de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terți;
  • Adresa de înființare a popririi asupra sumelor pe care debitorul le are de încasat de la autoritați sau instituții publice;
  • Adresa de înștiințare privind înființarea popririi;
  • Adresa de suspendare, temporară, totală sau parțială a indisponibilizării reținerilor;
  • Adresa privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire asupra sumelor datorate debitorului de catre terți;
  • Decizie de ridicare a măsurilor de executare silită asupra sumelor datorate debitorului de către terți;
  • Decizie de ridicare a măsurilor de executare silită aplicate asupra bunurilor sechestrate.

Totodată, în ceea ce privește Adresa de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de catre terți, s-a considerat necesar ca formularul prevăzut în Anexa nr.21 din OPANAF nr.63/2017 să fie abrogat, iar elementele care privesc transformarea măsurilor asigurătorii în măsuri executorii să fie preluate în modelul de formular prevăzut în Anexa nr.25, întrucât conținutul modelului de formular era similar doar obiectul de emitere fiind diferit, motiv pentru care nu se impune utilizarea de modele de formulare distincte. Astfel, în acest caz, organul de executare silită va bifa după caz, dacă este vorba despre înființare poprire sau despre transformare din măsuri asigurătorii în măsuri executorii.

Referitor la modelul de formular Adresa de înștiințare privind înființarea popririi, și în acest caz s-a considerat necesar ca formularul prevăzut în Anexa nr.22 din OPANAF nr.63/2017 să fie abrogat, iar în cuprinsul adresei de înștiințare transmisă debitorului, astfel cum a fost modificată și completată prin prezentul proiect de act normtiv, să se facă referire la toate măsurile care privesc înființarea popririi, întrucat, la fel ca în situația anterioară, conținutul adresei de înființare era similar doar obiectul de emitere fiind diferit, motiv pentru care nu se impune utilizarea de modele de formulare distincte. Astfel, și în acest caz, organul de executare silită va bifa după caz, ce măsură de executare silită prin poprire a fost înființată pentru care se înștiințează debitorul.

De asemenea, atât din Adresa de suspendare, temporară, totală sau parțială a indisponibilizării conturilor, cât și din Adresa privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire asupra disponibilităților bănești, a fost eliminată trimiterea prin care acestea erau comunicate și debitorului, întrucat în forma veche acestea conțineau și elemente care priveau doar debitorul și nu era necesar a fi cunoscute și de instituția de credit sau terțul poprit. Ținând cont de aceste aspecte se impune completarea OPANAF nr.63/2017, cu două noi modele de formulare, respectiv, Adresa de înștiințare privind suspendarea măsurilor de executare silită și Adresa de înștiintare privind continuarea măsurilor de executare silită, prin care debitorul va fi înștiintat cu privire la măsura de suspendare sau continuare a măsurilor de executare silită prin poprire (bancă/terți).

De asemenea, ANAF menționează că, urmare modificării art. 230 alin. (5) și art. 233 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, se impune introducerea unui nou model de formular, respectiv Adresa privind actualizarea sumelor rămase de recuperat, ca urmare a stingerilor efectuate, din popririle înființate, care să fie emisă de organul de executare silită competent și prin care terțul poprit/instituția de credit să fie informați cu privire la suma ramasă de recuperat, astfel încât aceștia să procedeze la virarea sumelor rămase nestinse în evidența fiscală, iar activitatea debitorilor să nu fie afectată.

În altă ordine de idei, au fost modificate dispozițiile art. 253 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii unor prevederi ce conferă posibilitatea cumparatorului de a plăti în rate, pe lângă prețul de adjudecare a bunului imobil, și prețul de adjudecare a bunului mobil achiziționat în cadrul procedurii de licitație organizată de către organul fiscal central pentru valorificarea acestuia. În acest context, au fost modificate și dispozițiile art. 254 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, prin care se reglementează condițiile în care se încheie procesul verbal de adjudecare, precum și elementele pe care trebuie să le conțină acest formular utilizat în cadrul procedurii de executare silită.

Având în vedere modificările legislative expuse, inițiatorii actului normativ menționează că este necesară modificarea corespunzătoare a următoarelor modele de formulare prevăzute de Ordinul președintelui ANAF nr. 63/2017, respectiv:

  • Cerere de participare la licitație și oferta de cumpărare;
  • Proces-verbal privind desfășurarea și rezultatul licitației pentru valorificarea bunurilor mobile;
  • Proces-verbal privind desfășurarea și rezultatul licitației pentru valorificarea bunurilor imobile/ansamblului de bunuri imobile;
  • Proces-verbal de adjudecare pentru bunuri mobile;
  • Proces-verbal de adjudecare pentru bunuri imobile/ansamblu de bunuri imobile.

Totodată, au fost modificate și următoarele modele de formulare din Ordinul președintelui ANAF nr. 967/2017 pentru aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale, emise și tipărite prin intermediul unității de imprimare rapidă:

  • Adresa de înființare a popririi asupra disponibilitaăților bănești;
  • Adresa de înștiințare privind înființarea popririi;
  • Decizie de ridicare a măsurilor de executare silită asupra disponibilităților bănești;
  • Adresa de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terți;
  • Decizie de ridicare a măsurilor de executare silită asupra sumelor datorate debitorului de către terți.

Proiectul de ordin, Referatul de aprobare și cele 30 de Anexe pot fi consultate pe site-ul ANAF, la rubrica Transparență decizională.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending