Rețele sociale

ECONOMIE

MFP – Programul de convergență 2020: Se estimează o reducere severă a activității economiei în trimestrul al II-lea (-14,4%)

Deficitul bugetar ar urma să fie de 6,7% din PIB, calculat atât pe cash cât și pe ESA

Radio CECCAR FM

Deficitul bugetar ar urma să fie de 6,7% din PIB, calculat atât pe cash cât și pe ESA

Economia românească va înregistra o reducere severă a activității în trimestrul al doilea din acest an, de 14,4%, însă impactul asupra industriei prelucrătoare în perioada menționată va fi de circa 18%, iar declinul la fabricarea produselor textile și articolelor de îmbrăcăminte, pielărie și industria auto, de peste 35%, potrivit Programului de convergență 2020 publicat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), informează Agerpres. „Prognoza evoluției produsului intern brut pentru anul 2020 a luat în considerare efectele pandemiei COVID-19, precum și măsurile de sprijin pentru mediul de afaceri, piața muncii și consumatori, dar și intervențiile în domeniul medical. Se estimează o reducere severă a activității economiei în trimestrul al II-lea (-14,4%), profilul trimestrial evidențiind o evoluție preponderent în formă de «V», dar fără a reveni la situația din scenariul de iarnă (absența coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV. Scenariul se bazează pe un impact economic negativ limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parțială în iulie-septembrie, plecând de la experiența Chinei, care dă semne de revenire după 4 luni”, se arată în documentul citat.

Impactul probabil asupra industriei prelucrătoare în cele trei luni maxim afectate (martie-mai) va fi o reducere de circa 18% față de perioada corespunzătoare din 2019, cu un declin mai accentuat, peste 35%, la fabricarea produselor textile și articolelor de îmbrăcăminte, pielărie și industria auto.

În perioada de vârf a pandemiei, serviciile vor avea o contribuție negativă de 9,3 puncte procentuale la dinamica PIB-ului, fiind urmate de industrie (-3,9 puncte procentuale). Serviciile vor fi afectate în special pe segmentele de tranzacții imobiliare, hoteluri și restaurante, activități recreative, transporturi, servicii de întreținere. „Condițiile macroeconomice favorabile vor acționa în continuare, în special din trimestrul al III-lea, luând în considerare faptul că piețele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potențială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor și măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMM-urilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili”, se arată în Programul de convergență.

În acest context, se așteaptă ca economia României să înregistreze o reducere de 1,9% la nivel anual, în termeni reali, fiind rezultatul unor contribuții negative atât din partea cererii interne (-1,6 puncte procentuale) cât și a exportului net, dar într-o măsură mai redusă (- 0,3 puncte procentuale). Astfel, diminuarea de ritm a indicatorilor sectoriali menționați a condus la revizuirea dinamicii PIB în scenariul coronavirusului cu circa 6 puncte procentuale, respectiv de la +4,1% în prognoza de iarnă.

Potrivit aceluiași document, deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creștere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale față de nivelul din 2019, pe fondul majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB și a veniturilor la 32,7% din PIB. Proiecțiile veniturilor bugetare pentru anul 2020 au la bază evoluția pozitivă moderată a fondului de salarii și scăderea consumului privat estimate în contextul crizei pandemice.

Pe de altă parte, dinamica estimată pentru cheltuielile bugetare pentru 2020 este mai amplă, fiind prevăzută o creștere a cheltuielilor cu aproximativ 3,5 puncte procentuale, de la un nivel de 36% din PIB în 2019 la 39,5% din PIB în 2020. „Această creștere are la bază majorarea semnificativă a ponderii transferurilor sociale în PIB cu aproximativ 1,4 pp, până la un nivel de 13,2% din PIB în 2020, precum și creșterea ponderii subvențiilor de la 0,4% din PIB la 1,2% din PIB”, susțin reprezentații MFP.

Conform precizărilor Eurostat cheltuielile cu șomajul tehnic și asistența socială legată de pandemia COVID-19 au fost înregistrate pe clasificația ESA ca subvenții pe producție. Creșteri sunt înregistrate și la celelalte categorii de cheltuieli, MFP menționând creșterea ponderii cheltuielilor salariale cu 0,4 pp și creșterea formării brute de capital fix cu 0,3 pp.

„Pentru anul 2020, la fundamentarea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, s-a avut în vedere acordarea celei de-a II-a tranșe de 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018, precum și menținerea cuantumului sporurilor la nivelul acordat pentru luna decembrie 2019, menținerea indemnizațiilor funcțiilor de demnitate publică alese și numite, a valorii indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță, la nivelul aferent anului 2019. De asemenea, potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 1 septembrie 2020, pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere și personalul de îndrumare și control din învățământ, salariile de bază se vor stabili la nivelul salariilor de bază prevăzute de lege pentru anul 2022”, se mai spune în documentul MFP.

În acest context, atât deficitul cash, cât și ESA, sunt planificate pentru anul 2020 la un nivel de 6,7% din PIB.

Programarea bugetară conform Strategiei fiscal-bugetare prevedea un deficit ESA de 3,6% pentru anul 2020. Diferența față de acel nivel este explicată de criza generată de pandemia COVID-19, pe de o parte pierderea de venituri cauzată de încetinirea activității economice generată de pandemie, iar pe de altă parte de creșterea cheltuielilor cu echipamente medicale și asistența socială (șomaj tehnic, indemnizații pentru părinții care stau acasă cu copii etc.), susține MFP.

Potrivit MFP, pentru România a fost declanșată procedura de deficit excesiv (EDP) deoarece deficitul ESA a depășit pragul stabilit de Pactul de Stabilitate și Creștere de 3% din PIB în anul 2019. Recomandarea stabilită în cadrul EDP pentru România este să revină la un deficit de sub 3% din PIB până în anul 2022, iar pentru anul 2020 era stabilită o țintă a deficitului ESA de 3,6% similară cu estimările din Strategia fiscal-bugetară.

Concomitent, Comisia Europeană a declanșat Clauza generală derogatorie, care permite statelor membre sa devieze de la țintele fiscal bugetare stabilite, iar costurile generate de pandemia COVID-19 să primească un tratament special. În practică acest lucru înseamnă că România va fi evaluată privind atingerea țintei EDP prin excluderea costurilor generate de COVID-19.

(N.R – Autoritățile române preferă metodologia cash în cazul deficitului bugetar, la fel ca și FMI, în timp ce Comisia Europeană pe cea bazată pe ESA. Diferența dintre cele două raportări: metodologia pe cash presupune o numărare a plăților făcute efectiv, iar deficitul calculat în baza sistemului conturilor europene cuprinde și plățile angajate, chiar dacă banii efectiv sunt dați la un alt termen).

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending