Rețele sociale

ECONOMIE

MFP propune modificarea OG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale

Se are în vedere flexibilizarea condițiilor de accesare a facilității fiscale constând în restructurarea obligațiilor bugetare

Radio CECCAR FM

Se are în vedere flexibilizarea condițiilor de accesare a facilității fiscale constând în restructurarea obligațiilor bugetare

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de OUG pentru modificarea OG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale. Proiectul are la bază, în esență, necesitatea adoptării unor instrumente care să protejeze mediul de afaceri și sistemul economic, în contextul măsurilor de reducere a extinderii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2. Potrivit Notei de fundamentare a actului normativ, la elaborarea proiectului s-a avut în vedere, între altele, necesitatea prevenirii acumulării de către contribuabili a noi datorii la bugetul general consolidat care ar putea conduce la declanșarea procedurilor de insolvență, necesitatea acordării unor șanse de redresare economică, în special contribuabililor cu afaceri viabile care au fost afectate de criza SARS-CoV-2, și evitarea deschiderii procedurilor de insolvență care din perspectiva recuperării creanțelor bugetare sunt ineficiente. De asemenea – spun inițiatorii – nepromovarea acestui act normativ ar avea consecințe negative, în sensul că:  obligațiile accesorii îngreunează conformarea la plată a obligațiilor bugetare, în contextul actual al dificultăților financiare cu care se confruntă contribuabilii afectați direct sau indirect de criza SARS-CoV-2; ▪ contribuabilii vor acumula noi datorii la bugetul general consolidat care ar putea conduce la declanșarea procedurilor de insolvență, care din perspectiva recuperării creanțelor bugetare sunt ineficiente

Potrivit reprezentanților MFP, în contextul OUG nr. 69/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscale, prin care au fost acordate facilități fiscale privind anularea tuturor accesoriilor aferente debitelor restante la 31 martie 2020 prin depunerea unei cereri de anulare a accesoriilor și îndeplinirea condițiilor de plată și de declarare până la data de 15 decembrie 2020, pentru a crea un tratament echitabil în raport cu debitorii care nu pot accesa aceste facilități datorită lipsei de lichidități, este necesară corelarea termenelor privind conformarea voluntară la plată cu mecanismul de restructurare a obligațiilor bugetare reglementat de OG nr. 6/2019, în sensul prorogării termenului de depunere a notificării intenției de restructurare a obligațiilor bugetare, precum și termenului de depunere a cererii de restructurare însoțită de planul de restructurare și testul creditorului privat prudent. „Avându-se în vedere că, perioada la care se raportează obligațiile bugetare restante este 31 decembrie 2018, iar până în prezent s-au mai acumulat datorii la bugetul general consolidat care ar trebui achitate până la data depunerii cererii, inclusiv, ceea ce conduce la un grad scăzut de accesare a acestei facilități fiscale, este necesar ca restructurarea obligațiilor bugetare să se realizeze pentru obligațiile restante la 31 martie 2020 inclusiv, astfel încât acest termen să fie în consens cu cel la care se referă facilitatea fiscală constând în anularea accesoriilor aprobată prin OUG nr. 69/2020”, se spune în Nota de fundamentare.

De asemenea, se impune ca și termenul de depunere a cererii de restructurare să fie 15 decembrie 2020 inclusiv, astfel încât să fie similar cu cel existent pentru anularea accesoriilor potrivit OUG nr. 69/2020. Astfel, notificarea privind intenția de restructurare a obligațiilor bugetare va avea ca termen de depunere 30 septembrie 2020 inclusiv.

„Totodată, avându-se în vedere necesitatea clarificării prevederilor referitoare la posibilitatea anulării unei cote de maximum 50% din obligațiile bugetare principale cu condiția achitării unui procentaj de maximum 15% din obligațiile ce fac obiectul înlesnirilor, se modifică prevederile art. 4 alin. (7)-(9) din OG nr. 6/2019, în sensul că procentajul de maximum 15% al obligațiilor bugetare care trebuie achitate până la data depunerii cererii de restructurare se raportează la obligațiile bugetare principale care fac obiectul eșalonării la plată pe maximum 7 ani”, precizează inițiatorii.

MFP prezintă, spre exemplificare, următoarea situație:

Un debitor înregistrează obligații bugetare principale restante la 31.12.2018 în cuantum de 5 milioane lei. Din testul creditorului privat prudent rezultă necesitatea anulării unui procentaj de 50% din totalul obligațiilor bugetare principale, aceasta însemnând că au mai rămas de plată 2,5 milioane lei. Din aceste obligații bugetare, debitorul poate decide ca o parte să formeze obiectul conversiei în acțiuni și cealaltă parte să fie plătită eșalonat.

Dacă vor face obiectul conversiei 76% din cei 2,5 milioane lei (adică 1.900.000 lei), atunci procentajul de 15% care trebuie achitat până la data depunerii cererii de restructurare se raportează la diferența de 24% din cei 2,5 milioane lei, respectiv 600.000 lei (2.500.000×24%). Astfel, debitorul are de plătit până la data depunerii cererii de restructurare următoarea sumă: 600.000 lei x 15% = 90.000 lei

„Odată cu aprobarea acestei ordonanțe de urgență, există posibilitatea ca numărul debitorilor care doresc să acceseze facilitatea fiscală reprezentând restructurarea obligațiilor bugetare să crească, având în vedere flexibilizarea condițiilor de acordare a acestei facilități”, menționează MFP.

Astfel, se propun următoarele:

  • crearea posibilității de restructurare a obligațiilor bugetare restante la data de 31 martie 2020 înregistrate de  debitorii, persoane juridice de drept public sau privat, cu excepția instituțiilor publice definite potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și a unităților administrativ-teritoriale, aflați în dificultate financiară, în baza planului de restructurare și a testului creditorului privat prudent;
  • prorogarea termenului pentru depunerea intenției de restructurare până la data de 30 septembrie 2020 și, implicit, prorogarea termenului de depunere a cererii de restructurare până la 15 decembrie 2020.

De asemenea, se propun clarificări cu privire la aplicarea procentajului de 5%, 10% sau 15% ce trebuie calculat prin raportare la cuantumul obligațiilor bugetare principale care fac obiectul înlesnirii la plată conform art. 4 alin. (2) lit. a) din OG nr. 6/2019, în sensul că la aplicarea procentelor nu se iau în calcul obligațiile accesorii care se amână la plată în vederea anulării și nici obligațiile bugetare principale care fac obiectul restructurării urmând a se stinge prin dare în plată sau conversie în acțiuni.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending