Rețele sociale

ECONOMIE

50% dintre companiile participante la un sondaj al AmCham estimează că vor încheia anul cu scăderea veniturilor

Aproximativ 50% dintre companiile participante la sondajul realizat de Camera de Comerț Americană în România – AmCham privind calitatea climatului investițional românesc, ediția 2020, se așteaptă să încheie anul financiar 2020 cu scăderi ale veniturilor, ale numărului de angajați precum și ale investițiilor, spre deosebire de anul 2019, pentru care doar 10% au indicat scăderi ale acestor indicatori.

Radio CECCAR FM

Aproximativ 50% dintre companiile participante la sondajul realizat de Camera de Comerț Americană în România – AmCham privind calitatea climatului investițional românesc, ediția 2020, se așteaptă să încheie anul financiar 2020 cu scăderi ale veniturilor, ale numărului de angajați precum și ale investițiilor, spre deosebire de anul 2019, pentru care doar 10% au indicat scăderi ale acestor indicatori, informează Mediafax. Comparativ cu anul precedent, răspunsurile la întrebările ce au vizat avantajele competitive ale țării noastre, cele mai apreciate condiții de piață și estimarea rezultatelor pentru 2020 indică o depreciere a încrederii în mediul investițional asigurat de România și în consecință așteptări rezervate în ce privește evoluția afacerilor, informează Mediafax. „Anul 2020 este unul atipic din punct de vedere economic, din cauza pandemiei COVID-19. În mod explicabil, rezultatele sondajului reflectă această nouă realitate, proiecțiile companiilor din România asupra veniturilor, a numărului de angajați și a planurilor de investiții fiind toate în diminuare semnificativă față de anul anterior. În acest context plin de provocări, dar și de oportunități, AmCham Romania lansează un apel la acțiune imediată, în vederea redresării economice și insănătoșirii mediului de afaceri și investițional post-pandemie. Salutăm în acest sens Planul de relansare economică anunțat de Guvernul României, însumând investiții de aproape 100 miliarde euro pentru următorii 10 ani. În același timp, România trebuie să profite din plin de noile oportunități de finanțare europeană nerambursabile, oferite prin programul Next Generation EU, acționând rapid, strategic și cu viziune pentru viitor”, a declarat Ionuț Simion, președintele AmCham Romania.

Calitatea infrastructurii digitale conduce detașat topul celor mai apreciate condiții de piață oferite de România, singura care a primit calificativul foarte bine din partea a 20% dintre respondenți, urmată de calitatea capitalului uman, considerată foarte bună de 8% dintre respondenți și bună de 45% și de nivelul de impozitare a companiilor care se situează pe același nivel de apreciere ca în ediția de anul trecut. În mixul avantajelor competitive care rămân relevante pentru Romania în contextul economic actual, a rămas pe primul loc, cu 83%, importanța apartenenței la Uniunea Europeană, în creștere cu 5% față de ediția precedentă.

Cu privire la capitalul uman sondajul relevă o îngrijorare în ceea ce privește disponibilitatea forței de muncă calificate și a potrivirii de competențe necesare pe piața muncii, în contextul în care 60% dintre companii caracterizează situația pieței muncii din industria în care activează ca fiind tenisonată din această perspectivă.

Cu privire la evoluția cifrei de afaceri, doar 18% dintre respondenți estimează o scădere mai mare de 25%, în timp ce 24% anticipează o scădere între 10% și 25%, iar 29% o scădere până în 10%.

„Aș dori să remarc nivelul de relativ optimism care rezultă din răspunsurile privind așteptările de revenire economică post pandemie, în contextul în care 45% dintre participanți consideră cel mai probabil un scenariu de revenire în formă U, deci văd posibilă o recuperare pe termen mediu, iar 11% se așteaptă la o revenire rapidă după șocul pandemic, în formă de V. Totuși, această perspectivă poate deveni realitate doar dacă vor fi implementate măsuri ferme care să redea companiilor încrederea de a investi în continuare în economie, în condițiile în care aproape jumătate au indicat că nu au în plan noi investiții în 2020”, a declarat în intervenția sa Omer Tetik, vice-președinte al AmCham Romania.

În ceea ce privește finanțarea afacerilor, cele mai multe companii se bazează în principal pe fonduri proprii în 2020 și în viitorul apropiat, completate pentru aproximativ o treime dintre respondenți de surse precum împrumuturile bancare sau împrumuturi de la acționari.

Referitor la relansarea economică, membrii AmCham consideră că principalele componente ale acestui proces, în ordinea răspunsurilor cumulate de fiecare, trebuie să fie investițiile în infrastructură (76%), digitalizarea administrației publice, inclusiv a administrației fiscale (73%), reforma sistemului sanitar (53%), creșterea stabilității și predictibilității climatului politic și de reglementare (49%) și o absorbție ridicată a finanțării europene, în special din fondul de relansare economică pentru statele membre (45%). „Cele mai apreciate măsuri adoptate de Guvern pentru susținerea companiilor au fost, pentru membrii AmCham, cele legate de lichiditate și angajați, respectiv bonificația pentru plata impozitului pe profit în avans, accelerarea rambursării de TVA și șomajul tehnic, astfel că salutăm decizia de prelungire a perioadei de aplicare a acestor măsuri care continuă să rămână relevante pe termen scurt și mediu. Concomitent, trebuie demarate fără întârziere proiectele de investiții pentru modernizarea și digitalizarea administrației fiscale care trebuie să țină pasul cu ritmul accelerat al proceselor de digitalizare din mediul privat, pentru a simplifica conformarea voluntară și a îmbunătăți gradul de colectare a veniturilor bugetare”, a declarat Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham Romania.

Pentru că multe companii au indicat că fie se așteaptă la un nou val epidemic sau nu au o claritate cu privire la acest fenomen, în plan intern vor permanentiza schimbări operaționale adoptate în acest context precum digitalizarea, intensificată deja pe fondul pandemiei pentru mai mult de 50% dintre participanții la sondaj, odată cu identificarea de noi produse, servicii, piețe, sau reducerea costurilor operaționale.

AmCham România va avansa aceste recomandări și în dialogul cu Guvernul și factorii de decizie relevanți pentru a contribui la adoptarea celor mai potrivite politici publice și măsuri economice de impact pentru o creștere economică sustenabilă, bazată pe crearea de valoare adăugată mare.

Sondajul privind calitatea mediului investițional a fost realizat în perioada 15 mai – 19 iunie; au participat executivi a 131 din totalul celor 450 de companii membre AmCham, cu 60% dintre companii cu cifra de afaceri anuală peste 5 milioane dolari, cele mai multe din industrie – ITC, Sănătate, Automotive, FMCG, Banking & Financial Services, Construcții, Retail, Bunuri de consum, Producție industrială, energie, transporturi, turism, HORECA.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending