Rețele sociale

ECONOMIE

IFN-urile se împacă greu cu consumatorii

Radio CECCAR FM

Concilierile dintre Instituțiile Financiare Nebancare (IFN) și clienții acestora au rezultate slabe, chiar și după cinci ani de la înființarea Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), potrivit unui comunicat al instituției, citat de Agerpres.

CSALB precizează că, deși cererile adresate IFN-urilor sunt cu aproape 60% mai multe decât anul trecut, Instituțiile Financiare Nebancare au acceptat spre negociere doar 22 de solicitări ale consumatorilor. Dintre acestea, doar în cinci cazuri negocierile s-au încheiat cu împăcarea părților, de peste 55 de ori mai puțin decât în cazul băncilor.

Cele aproximativ 500 de cereri au vizat peste 25 de IFN-uri și CAR-uri. Instituția menționează că doar două IFN-uri au acceptat anul acesta să intre în negocieri cu consumatorii în cadrul CSALB: Credit Europe Ipotecar IFN și Axi Finance IFN. Până acum, în doar cinci cazuri, negocierile s-au încheiat cu acceptarea soluțiilor propuse de conciliatorii Centrului.

„Ne îngrijorează statistica activității de conciliere în cazul IFN-urilor, chiar dacă, față de anul trecut, în primele zece luni ale acestui an avem o dublare a numărului de dosare formate sau al cererilor soluționate direct între cele două părți. Dublarea se aplică la o bază nesemnificativă și, din păcate, un singur IFN a arătat anul acesta că a înțeles avantajele concilierii și a intrat în mai multe negocieri cu consumatorii lui, unele încheiate cu succes. Alte IFN-uri și-au motivat lipsa de implicare și de reacție la cererile consumatorilor prin faptul că există mai multe inițiative legislative care, odată aplicate, le-ar reduce semnificativ activitatea ori ar putea avea ca efect negativ chiar închiderea businessului. O parte dintre aceste inițiative au fost supuse controlului Curții Constituționale și se află în continuare, în diverse stadii de legiferare, la nivelul Parlamentului. Chiar și în aceste condiții, nu găsesc nicio justificare a dezinteresului unor IFN-uri care au primit zeci de cereri din partea consumatorilor și nu le-au dat curs”, a spus, în comunicat, Alexandru Păunescu, președintele Colegiului de Coordonare al CSALB

El a afirmat că rata de clasare, fără un motiv justificat, a acestor cereri, depășește 50 de procente. „Este o valoare prea mare pentru o piață care este concurentă cu piața bancară și care are nevoie de consumatori mulțumiți și de încrederea acestora în aceeași măsură. Anul 2021 va fi dificil, inclusiv pentru IFN-uri, deoarece estimăm o înmulțire a dificultăților consumatorilor în ceea ce privește rambursarea împrumuturilor, iar popririle și alte forme de executare silită ar trebui înlocuite cu negocieri în care consumatorii să coopereze cu creditorii lor nebancari, nu să devină adversari în instanțe. Fără un dialog real și fără compromisuri de ambele părți, nu vom putea depăși perioadele dificile care se întrevăd pe piața financiar-bancară și nebancară de anul viitor”, a declarat Alexandru Păunescu.

CSALB oferă și exemple în care negocierile au fost încheiate cu succes. Într-un dosar, consumatorul a solicitat repunerea în graficul de rambursare și renegocierea contractului de credit în franci elvețieni. Conciliatorul a propus achitarea de către consumator a sumei de 3.100 franci elvețieni, ce reprezintă 25% din dobânda restantă, IFN-ul urmând să șteargă diferența de 75% din dobânda restantă, adică 9.250 franci elvețieni. În plus, dobânda la zi a fost diminuată cu 1 punct procentual pentru o perioadă de 36 de luni.

Într-un alt dosar, consumatorul a cerut eliminarea comisionului de administrare a unui credit în franci elvețieni. Conciliatorul a propus eliminarea acestui comision pentru o perioadă de 30 de luni, iar părțile au acceptat soluția.

De asemenea, CSALB oferă exemple de negocieri eșuate. Într-un alt caz conciliatorul a propus diminuarea comisionului lunar de administrare la 0,10% și calcularea dobânzii după formula Libor 6M+2,5%. Consumatorul a acceptat soluția, însă comerciantul a refuzat-o.

În cazul unei cereri în care consumatorul solicita restituirea comisionului de administrare, precum și ajustarea dobânzii, conciliatorul a propus mai multe măsuri: dobândă fixă, restituirea comisionului de acordare credit în valoare de 2.500 de franci elvețieni, restituirea comisionului de administrare și eliminarea lui pe viitor. Consumatorul a acceptat propunerea conciliatorului, dar reprezentanții IFN-ului au transmis că nu pot face concesiile propuse, deoarece comisioanele aferente creditului sunt legale și nu se justifică eliminarea lor. Însă, în majoritatea dosarelor în care nu s-a ajuns la nicio soluție, solicitările consumatorilor și ceea ce comerciantul era dispus să ofere au fost atât de divergente încât conciliatorul nici nu a putut propune o soluție de rezolvare a nemulțumirilor.

Dintre cererile clasate, unele au fost respinse din motive obiective și nu au mai ajuns la negociere: pentru primele două IFN-uri ca pondere în numărul de cereri primite la CSALB, solicitările de radiere din Biroul de Credit sunt de aproximativ 50% din total, iar alte 9 cereri vizau creanțele cesionate către alte societăți comerciale. În ambele situații, competența CSALB este limitată, deoarece aceste solicitări vizează activități reglementate prin legislație specială sau vizează societăți care nu sunt supravegheate sau reglementate de Banca Națională a României.

Potrivit comunicatului, creșterea numărului de înțelegeri directe între IFN-uri și consumatori (după sesizarea CSALB de către consumatori) arată și faptul că unii comercianți preferă această variantă pentru a nu mai achita costurile concilierii (993 de lei pentru fiecare dosar). Dacă anul trecut au fost doar 24 de soluționări amiabile în primele 10 luni, anul acesta sunt 50 în același interval de timp.

CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending