Rețele sociale

ECONOMIE

Sprijin pentru IMM-uri ce realizează activități specifice cu caracter inovativ

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 1.060 din 11 noiembrie 2020 a fost publicat Ordinul nr. 4.003/2020 al ministrului Lucrărilor Publice, Dezvolării și Administrației privind aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru sprijinirea IMM în vederea realizării de procese de dezvoltare a unor modele conceptuale inovative în domeniile de specializare inteligentă, în cadrul Programului operațional regional 2014-2020. Obiectivul principal al schemei îl reprezintă sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii care realizează activități specifice cu caracter inovativ, având ca scop principal demonstrarea funcționalității și verificarea unui anumit concept de produs, serviciu sau proces, în domeniile de specializare inteligentă menționate în anexa la acest ordin, care poate fi realizat și introdus pe piață, demonstrând parcurgerea etapelor de maturitate tehnologică de la nivelul 3 la nivelul 4 sau 5 și încheierea unor parteneriate cu scopul continuării cercetării derulate prin proiectul finanțat în vederea dezvoltării modelului conceptual sau reutilizării ipotezelor considerate în cadrul proiectului pentru dezvoltarea unui nou model conceptual inovativ.

Schema se aplică investițiilor realizate atât în mediul urban, cât și în mediul rural, în toate regiunile de dezvoltare ale României, respectiv: București-Ilfov, Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru.

Potrivit actului normativ, nu se acordă sprijin financiar pentru activitățile realizate de întreprinderile care își desfășoară activitatea în următoarele sectoare și/sau care vizează următoarele ajutoare: a) sectorul pescuitului și acvaculturii; b) domeniul producției primare de produse agricole; c) sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri: (i) atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza prețului sau a cantității unor astfel de produse achiziționate de la producători primari sau introduse pe piață de întreprinderile respective; (ii) atunci când ajutoarele sunt condiționate de transferarea lor parțială sau integrală către producătorii primari; d) ajutoare destinate activităților legate de export către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoare direct legate de cantitățile exportate, ajutoare destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; e) ajutoare condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate; f) dezafectarea sau construirea de centrale nucleare; g) investițiile care vizează o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale activităților enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE; h) fabricarea, prelucrarea și comercializarea tutunului și a produselor din tutun; i) întreprinderile în dificultate, astfel cum sunt definite în normele Uniunii privind ajutoarele de stat; j) investițiile în infrastructură aeroportuară, cu excepția celor legate de protecția mediului sau a celor însoțite de investițiile necesare pentru atenuarea ori reducerea impactului negativ al acestei infrastructuri asupra mediului.

Beneficiar al ajutorului de minimis este societatea sau societatea cooperativă care se încadrează în categoria întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea următoarelor condiții: a) să fie constituită în baza Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau a Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare; b) să fi desfășurat activitate pe o perioadă corespunzătoare unui an fiscal integral înainte de depunerea cererii de finanțare; această prevedere nu exclude de la finanțare IMM-urile care au desfășurat activitatea pe o perioadă mai mare de un an înainte de depunerea cererii de finanțare; c) să nu fi avut activitatea suspendată temporar oricând în anul curent depunerii cererii de finanțare și în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare, cu excepția suspendării activității pe perioada stării de urgență; d) să îndeplinească criteriile de acordare a ajutorului de minimis cu privire la întreprinderea unică; e) pe perioada de durabilitate, respectiv 3 ani de la plata finală în cadrul contractului de finanțare sau în termenul prevăzut de normele privind ajutorul de stat, după caz, solicitantul nu trebuie să: (i) înceteze sau delocalizeze activitatea productivă în afara regiunii de dezvoltare în cadrul căreia a fost prevăzută inițial implementarea proiectului; (ii) realizeze o modificare a proprietății asupra unui element de infrastructură care dă un avantaj nejustificat unui terț; (iii) realizeze o modificare substanțială care afectează natura, obiectivele sau condițiile de realizare și care ar determina subminarea obiectivelor inițiale ale acesteia; f) investiția trebuie să vizeze unul sau mai multe domenii de activitate (clase CAEN) autorizate la sediul social/punctul de lucru identificat la loc de implementare al proiectului, la termenele prevăzute de Ghidul solicitantului – Condiții specifice de accesare a fondurilor.

Pentru a fi eligibile, proiectele trebuie să îndeplinească următoarele condiții cumulative: a) se încadrează în tipul/tipurile de investiție eligibil(e) și în obiectivul apelului de proiecte, respectiv se referă la creșterea gradului de inovare al IMM prin implementarea unui concept inovativ în domeniile de specializare inteligentă prevăzute în anexa la acest ordin; b) urmăresc creșterea gradului de inovare a companiei prin implementarea unui model conceptual inovativ (proof-of-concept) în domeniile specializare inteligentă din anexa la ordin; c) proiectul se referă la investiții pentru care nu au fost demarate procedurile de achiziție înainte de depunerea cererii de finanțare, cu excepția celor referitoare la cheltuielile stabilite prin art. 15 alin. (5); d) valoarea finanțării nerambursabile solicitate pentru un proiect este de minimum 25.000 euro și maximum 200.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb InforEuro valabil la data lansării apelului de proiecte; e) perioada de realizare a activităților proiectului, după semnarea contractului de finanțare, este de maximum 24 de luni și nu depășește data de 31 decembrie 2023; f) proiectul respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de șanse, de gen și nediscriminarea; g) locul de implementare a proiectului este situat în mediul rural sau urban, în regiunea de dezvoltare în care a fost depusă cererea de finanțare, și trebuie să fie adecvat implementării proiectului și amplasării echipamentelor propuse a fi achiziționate prin proiect; h) la depunerea cererii de finanțare, solicitantul trebuie să aibă deja locul de implementare a proiectului înregistrat ca sediu principal sau secundar (punct de lucru).

Nu sunt eligibile:  proiectele pentru care se propune realizarea de cercetări privind identificarea nivelului de tehnologie/tehnologizare existent în cadrul unui anumit IMM și/sau pe piață cu scopul de a se achiziționa echipamente/active performante; ▪ proiectele care au în vedere realizarea de audituri tehnologice cu scopul de fi îmbunătățită tehnologia existentă prin achiziția de active comercializate pe piață; ▪ proiectele care reprezintă studii de piață ale unui anumit sector de activitate/produs/serviciu/proces existent și/sau propus a fi lansat pe piața de profil.

În cadrul schemei, ajutorul de minimis se acordă sub formă de finanțare nerambursabilă. Toate sumele utilizate sunt brute, înainte de orice deducere de impozite și taxe, cu respectarea următoarelor plafoane: ▪ valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate solicitantului nu poate depăși echivalentul în lei a 200.000 euro, pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi, indiferent dacă ajutorul a fost acordat din surse naționale sau europene. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate solicitantului care efectuează transport rutier de mărfuri în contul terților sau contra cost nu poate depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi. Aceste ajutoare de minimis nu pot fi utilizate pentru achiziționarea de vehicule pentru transport rutier de mărfuri. În cazul în care solicitantul face parte dintr-o întreprindere unică, pentru verificarea îndeplinirii acestui criteriu se vor lua în considerare ajutoarele de minimis acordate întreprinderii unice; ▪ atunci când o întreprindere care efectuează transport rutier de mărfuri în numele unor terți sau contra cost desfășoară și alte activități pentru care se aplică plafonul de 200.000 euro, în cazul întreprinderii respective se aplică plafonul de 200.000 euro, echivalent în lei, cu condiția prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenței acestor activități sau distincția între costuri, pentru a dovedi că suma de care beneficiază activitatea de transport rutier de mărfuri nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro și că ajutoarele de minimis nu se folosesc pentru achiziționarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri; ▪ plafoanele de minimis se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit și indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanțat în totalitate sau parțial din resurse comunitare.

Finanțarea nerambursabilă maximă acordată pentru un proiect de investiții în cadrul schemei nu poate depăși 90% din valoarea eligibilă a investiției, cu respectarea plafonului de minimis aferent tipului de investiție finanțat, respectiv echivalentul în lei a 200.000 euro sau 100.000 euro, după caz.

ECONOMIE

Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România

Radio CECCAR FM

Ministerul Energiei a anunțat un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România. Investiția va fi realizată de compania românească Sinteza S.A. cu tehnologia patentată de Lockheed Martin, costul total va fi de 50 de milioane de euro, din care 25 de milioane de euro reprezintă fonduri nerambursabile din PNRR.

Astfel, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, la 20 noiembrie 2024, la București, a fost semnat un Acord de Intenție între compania românească Sinteza S.A. și gigantul internațional Lockheed Martin, pentru utilizarea tehnologiei GridStar® Flow în producția de electrolit negativ pentru baterii de stocare pe termen lung, în prezența lui Sebastian Burduja, ministrul Energiei, E.S Kathleen Kavalec, ambasadoarea Statelor Unite ale Americii în România și a lui Florin Birta, primarul municipiului Oradea. Prin această colaborare, Sinteza S.A. va construi, la Oradea, o fabrică în valoare de 50 milioane de euro, care va produce anual 30.000 de tone de electrolit negativ. Proiectul susținut prin co-finanțare de 25 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va poziționa România în rândul liderilor europeni în domeniul bateriilor de stocare.

„Tranziția energetică înseamnă șansa României de a avea energie sigură, mai ieftină și mai verde, dar și oportunitatea unică de a revitaliza industria românească. În timpul mandatului meu de aproape un an și jumătate, am reușit alături de echipa de la Ministerul Energiei să atragem aproape 14 miliarde de euro, bani nerambursabili, investiții care vor transforma România în lider regional, vor fi create mii de locuri de muncă, dar poate cel mai important, prețul energiei în România va fi unul corect, competitiv. Îmi doresc ca aceste fonduri să se multiplice în economia românească, iar investițiile să utilizeze cât mai multe echipamente fabricate în România. Sunt convins că România va deveni lider în Europa în producția de baterii, fiind deja unul dintre puținii producători din lume. Prin acest proiect, România atrage un investitor strategic american, cu o tehnologie de vârf, care nu depinde în niciun fel de importuri de materii prime din afara piețelor occidentale, într-un domeniu care crește exponențial la nivel global. Odată finalizată această investiție, țara noastră va avea un avantaj strategic în Uniunea Europeană în dezvoltarea noilor proiecte de energie regenerabilă. Compania românească Sinteza S.A., cu ajutorul tehnologiei Lockheed Martin, va avea un rol important în dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare românești pentru dezvoltarea capacităților de stocare în regiune și nu numai. Pasul de acum concretizează scrisoarea de intenție pe care am semnat-o cu compania Lockheed Martin la Boston, la începutul acestui an, când am vizitat fabrica de baterii din SUA, cu tehnologia GridStar® Flow, inventată de compania americană“, a declarat ministrul de resort Sebastian Burduja.

Tehnologia GridStar® Flow, dezvoltată de Lockheed Martin, reprezintă o soluție inovatoare pentru stocarea energiei curate, cu emisii zero de carbon și o rezistență sporită la perturbări ale rețelei electrice. Noua unitate de producție din Oradea va fi prima de acest fel din Europa și cea mai mare la nivel global, cu lansarea producției planificată pentru vara anului 2026.

„Sunt încântat de perspectivele acestui nou parteneriat în România – primul nostru proiect în sectorul comercial și unul care ajută la realizarea planurilor privind emisiile «net zero» în țară. GridStar Flow este o soluție de ultimă oră pentru securitatea energetică, un element cheie al nevoilor de apărare și securitate ale oricărei națiuni. Prin această nouă inițiativă, România poate deveni un lider regional în acest domeniu important al eficienței și securității energetice“, a declarat Ray Piselli, vicepreședinte pentru Afaceri Internaționale la Lockheed Martin.

Continuare

ECONOMIE

Studiu: Românii preferă depozitele bancare, însă nivelul de participare la piața de capital este redus

Radio CECCAR FM

Persoanele de peste 65 de ani preferă depozitele la termen, iar la polul opus se află tinerii sub 25 de ani, care dispun de resurse financiare limitate, a declarat  Bogdan Negrea, directorul Departamentului Monedă și Bănci în Facultatea de Finanțe din cadrul Academiei de Studii Economice, relatează Agerpres. „Studiul privind economisirea și investițiile în România în context european a avut câteva rezultate interesante, din care v-aș cita în principal două. Primul ar fi că persoanele de peste 65 de ani preferă depozitele la termen, comparativ cu persoanele mai tinere sub 60 de ani. La polul opus se află tinerii sub 25 de ani, 6%, explicația constând în faptul că dispun de resurse financiare limitate ca urmare a lipsei unui job sau a experienței care să le aducă un venit mai ridicat. De asemenea, aș putea să vă spun o altă concluzie din cadrul studiului: din totalul de participanți, ponderea celor de peste 55 de ani cu pensie facultativă a crescut de la 6% la 22%, o creștere din 2011 până în 2024 semnificativă. Cam astea ar fi, să zicem, două principale concluzii ale studiului. Evident, studiul e mult mai stufos, laborios și poate fi consultat în integralitate pe site-ul Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE”, a explicat Bogdan Negrea, cu ocazia lansării rezultatelor cercetării „Comportamentul de economisire și investiție în rândul populației din România în context European”.

Raiffeisen Bank România și Facultatea de Finanțe, Asigurări Bănci și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din București au prezentat miercuri rezultatele unui proiect de cercetare privind comportamentul de economisire și investiții în rândul populației din România, cu accent pe situația actuală la nivel național, comparativ cu alte țări din UE.

Conform unui comunicat de presă, în materie de economisire, românii preferă depozitele bancare, însă nivelul de participare la piața de capital este redus, România având cel mai mic nivel al alfabetizării financiare din UE.

Depozitele bancare sunt principala formă de economisire în rândul românilor, însă nivelul acestora este cel mai mic comparativ cu cel din alte țări din regiune, precum Bulgaria, Cehia, Polonia sau Croația.

Românii cu vârste mai mari de 65 de ani preferă depozitele la termen comparativ cu persoanele mai tinere, sub 60 de ani. La polul opus se află tinerii sub 25 de ani, care doar în proporție de peste 6% preferă depozitele la termen. Conform datelor analizate, 20% dintre cei care dețin depozite la termen au studii superioare.

Printre factorii care favorizează deținerea unui depozit bancar se numără: nivelul ridicat al educației și al veniturilor și stabilitatea locului de muncă. Cei care locuiesc în zone urbane cu acces la servicii financiare sunt, de asemenea, mai predispuși către deținerea unui depozit la termen.

Numărul românilor care au decis să adere la Pilonul III de pensii a înregistrat o creștere continuă în ultimii ani, totalul activelor nete administrate de cele 10 fonduri de pensii facultative existente în piață depășind 950 milioane de euro. 740.000 de români erau înscriși în Pilonul III de pensii private facultative la mijlocul anului 2024 și, din totalul acestora, ponderea celor de peste 55 de ani cu pensie facultativă a înregistrat o creștere semnificativă de la 6%, în 2011, la 22% în 2024. Însă, în ultimii 13 ani, participarea tinerilor sub 35 de ani la Pilonul III a scăzut, în timp ce participarea celor cu vârste între 30 și 44 de ani s-a menținut relativ stabilă, iar categoria de vârstă mijlocie, 45-54 de ani, a înregistrat o creștere moderată.

În ceea ce privește adeziunea la Pilonul III de pensii, venitul și stabilitatea locului de muncă sunt aspectele cele mai importante în alegerea unei scheme facultative. Pandemia COVID-19 a constituit un punct de inflexiune pentru persoanele care activează într-o profesie stabilă (medicină, avocatură, management) în decizia de a contribui la o pensie facultativă.

Comparativ cu România, profilul participantului la o schemă de pensii facultativă este mult mai bine conturat în țările UE din regiune (Bulgaria, Cehia, Polonia sau Croația), educația și gradul de incluziune financiară fiind extrem de relevante.

Potrivit sursei citate, România are cel mai redus nivel al alfabetizării financiare din UE, acest lucru influențând într-o proporție semnificativă nivelul redus de participare pe piața de capital.

De asemenea, în România, aversiunea relativă față de risc a investitorilor pe piața de capital este mai ridicată în comparație cu alte țări mai dezvoltate precum SUA și similară cu cea observată în alte țări din Europa Centrală și de Est (ECE), precum Cehia, Polonia și Croația.

Rezultatele obținute prin tehnici econometrice standard și pe baza unor modele de tip machine learning arată că persoana interesată să investească pe piața de capital este: bărbat, are un nivel ridicat de educație financiară, studii superioare și nivel ridicat al veniturilor.

Investiția în active riscante, precum acțiunile, atrage un tip diferit de investitor față de cel orientat spre economii sigure, cum sunt depozitele bancare sau fondurile de pensii, din cauza riscurilor mai ridicate implicate și a motivațiilor distincte care stau la baza acestor decizii financiare.

Tinerii sunt, de obicei, mai dispuși să își asume riscuri în speranța unor câștiguri viitoare, pe când persoanele mai în vârstă preferă investițiile cu randamente mai previzibile.

Venitul determină semnificativ toleranța la risc. Persoanele cu venituri mai mari sunt mai înclinate să investească în produse financiare riscante, având o capacitate financiară care le permite să facă față posibilelor pierderi.

Decizia de a investi în diferite produse riscante, specifice pieței de capital, este mai pronunțată în cazul persoanelor cu un nivel mai ridicat al cunoștințelor financiare. Astfel, alfabetizarea financiară reprezintă un factor determinant în modelarea comportamentului investițional, mai ales în cazul unei piețe de capital emergente precum cea din România.

Studiul „Comportamentul de economisire și investiție în rândul populației din România în context european” a fost realizat cu scopul de a oferi o perspectivă clară asupra caracteristicilor care modelează deciziile financiare de zi cu zi ale românilor.

Datele colectate pentru acest studiu includ eșantioane oficiale, statistici naționale și europene, precum și studii realizate de instituții financiare de renume, precum The OeNB Euro Survey, Institutul Național de Statistică, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară și Flash Eurobarometer FL525.

Continuare

ECONOMIE

BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente

Radio CECCAR FM

Noile evaluări ale Băncii Naționale a României (BNR) relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente, în special pe termen scurt, conform minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR din 8 noiembrie 2024, dată miercuri publicității. Rata anuală a inflației este de așteptat să crească ușor în ultimele luni ale anului curent și să cunoască o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025. „În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente, mai cu seamă pe termen scurt, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să crească ușor în ultimele luni ale anului curent și să cunoască o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând astfel deasupra intervalului țintei și semnificativ peste valorile anticipate anterior. Totodată, ea este așteptată să își reia ulterior descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din prognoza precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului țintei și rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei. Astfel, rata anuală a inflației se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5% în decembrie 2025 și la 3,3% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,0%, 3,4% și respectiv 3,2% indicate de proiecția precedentă pentru aceleași momente de referință”, se arată în minuta BNR.

Potrivit băncii centrale, s-a observat că evoluția fluctuantă și nivelurile mai ridicate ale ratei anuale a inflației din următoarele trei trimestre sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublu sens – asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024 – dar și secetei severe din acest an și tendinței de majorare a cotațiilor unor mărfuri, de natură să afecteze pe mai departe dinamicile prețurilor alimentelor și energiei. Acțiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă dezinflaționistă ulterior, în principal sub impactul efectelor de bază ce se vor manifesta la nivelul subcomponentelor non-nealimentare ale inflației de bază, dar și pe segmentele prețuri administrate și produse din tutun, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, s-a sesizat că dinamica prețului combustibililor se va menține probabil pe termen scurt sub nivelurile prognozate anterior, pe fondul evoluției recente și anticipate a cotației țițeiului.

Conform BNR, balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne totuși înclinată în sens ascendent, au convenit membrii Consiliului, indicând drept surse majore evoluția prețurilor energiei și alimentelor, în contextul legislației în domeniu și al secetei prelungite din 2024, precum și traiectoria cotațiilor țițeiului și altor materii prime, în condițiile escaladării tensiunilor geopolitice.

În ceea ce privește factorii fundamentali, s-a arătat că din partea acestora sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai moderate și în atenuare mai rapidă decât în prognoza precedentă, în condițiile în care excedentul de cerere agregată este anticipat să se restrângă progresiv în următoarele șase trimestre, până aproape de închidere, implicit la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior.

Pe orizontul scurt de timp, presiunile vor rămâne totuși apreciabile, inclusiv în contextul dinamizării puternice a consumului privat în semestrul I și probabil pe ansamblul anului 2024, precum și ca urmare a nivelului crescut și peste așteptări atins recent de dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forța de muncă din sectorul privat, au concluzionat membrii Consiliului.

Inflația de bază va recepta însă și influențele în creștere ale efectelor de bază dezinflaționiste de pe segmentele mărfuri nealimentare și servicii, care vor devansa influențele de sens opus anticipate să decurgă pe termen scurt din evoluția dinamicii prețurilor alimentelor procesate, sub impactul unor efecte statistice nefavorabile și al tendinței de creștere a cotațiilor unor materii prime agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.

S-a observat, totodată, că efecte dezinflaționiste în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de așteptat din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, dar mai cu seamă din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, într-un ritm ușor încetinit totuși în raport cu proiecția precedentă, și de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior.

În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va continua probabil să scadă gradual, pe o traiectorie mai ridicată pe termen scurt decât cea din proiecția precedentă, dar ceva mai joasă pe cel de-al doilea segment al orizontului prognozei, coborând la 5,1% în decembrie 2024, la 3,5% în ultima lună a anului 2025 și la 3,2% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,6%, 3,5% și respectiv 3,4% anticipate anterior pentru aceleași momente de referință.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creșterea economică își va reduce sensibil ritmul în acest an – inclusiv ca urmare a performanțelor mai slabe ale agriculturii – iar în 2025 va cunoaște o redresare moderată, în condițiile revigorării cererii externe, precum și pe fondul utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, într-un volum totuși mai mic decât cel previzionat anterior. Perspectiva face probabilă restrângerea progresivă a excedentului de cerere agregată în următoarele șase trimestre, până aproape de închidere, și menținerea relativ constantă a acestuia ulterior, implicând coborârea lui pe întregul orizont de prognoză la valori semnificativ inferioare celor din proiecția precedentă, au punctat unii membri ai Consiliului.

În contrast parțial cu aceste evoluții, consumul gospodăriilor populației își va mări probabil considerabil dinamica pe ansamblul anului curent și va rămâne principalul determinant al avansului PIB în 2025, în contextul creșterii deosebit de alerte a venitului disponibil real al populației, sub impactul majorărilor de salarii și transferuri sociale, suprapuse traiectoriei descendente a ratei inflației, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În schimb, contribuția formării brute de capital fix la avansul PIB este așteptată să scadă semnificativ în 2024-2025, în condițiile frânării puternice a creșterii componentei în anul curent, succedată de o reaccelerare în 2025, dar moderată din perspectivă istorică, pe fondul utilizării unui volum însemnat de fonduri europene, însă în scădere notabilă față de 2023, și în contextul incertitudinilor asociate situației și programelor bugetare, precum și evoluțiilor economice din Europa și tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.

În același timp, s-a observat că evoluția exportului net se prefigurează a fi mult mai contracționistă în anul curent decât s-a anticipat anterior, iar contribuția ei la dinamica PIB va rămâne probabil negativă în 2025, pe fondul creșterii mai pronunțate a dinamicii volumului importurilor de bunuri și servicii în raport cu cea a volumului exporturilor, în corelație cu decalajul de ritm dintre absorbția internă și cererea externă. Drept urmare, deficitul de cont curent se va mări semnificativ ca pondere în PIB în 2024-2025 și își va amplifica abaterea față de standardele europene, constituind o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.

Incertitudini și riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, au arătat membrii Consiliului, date fiind măsurile fiscale și bugetare ce ar putea fi implementate începând cu anul 2025 în scopul poziționării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu noul cadru de guvernanță economică al UE.

Potrivit BNR, s-a convenit, totodată, că incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, inclusiv în contextul escaladării tensiunilor geopolitice.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au evidențiat importanța atragerii și utilizării eficiente a unui volum cât mai mare de fonduri europene, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis, în unanimitate, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Continuare
ECONOMIEacum 22 de ore

Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România

ECONOMIEacum 22 de ore

Studiu: Românii preferă depozitele bancare, însă nivelul de participare la piața de capital este redus

ECONOMIEacum 23 de ore

BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente

ECONOMIEacum 23 de ore

Eurostat: România, cel mai semnificativ avans din UE al lucrărilor de construcții, în septembrie

ECONOMIEacum 23 de ore

Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal

Teodor Brates
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile

Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024

ECONOMIEacum 2 zile

ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare

ECONOMIEacum 2 zile

Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator

ECONOMIEacum 2 zile

Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Mehedinți: Conferința Educația economică – de la teorie la practică pune bazele formării tinerilor în domeniul financiar-contabil

PROFESIA CONTABILĂacum 3 zile

CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil

PROFESIA CONTABILĂacum 3 zile

CECCAR lansează traducerea în limba română a publicației Business Valuation Ressources în domeniul evaluării afacerilor

Trending