Rețele sociale

ECONOMIE

Noul model al formularului 101 „Declarație privind impozitul pe profit”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 1246 din 17 decembrie 2020 a fost publicat Ordinul nr. 4072/2020 al președintelui ANAF privind modificarea Ordinului ANAF nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 120 „Decont privind accizele”.

Prin noul act normativ s-a stabilit un nou model al formularului 101.

De asemenea, au fost operate modificări în instrucțiunile de completare a formularului 101 (Anexa 3). Astfel, la capitolul II „Completarea declarației“, la punctul 3 „Secțiunea B «Date privind impozitul pe profit»“, după instrucțiunile de la rândul 33, instrucțiunile de completare a formularului se modifică și vor avea următorul cuprins:

Rândul 34 – se înscriu sumele asimilate cheltuielilor nedeductibile în conformitate cu prevederile art. II alin. (1) și (2) din Legea nr. 153/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru completarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități.

Rândul 37 – se completează cu sumele reprezentând pierderile înregistrate în perioada curentă, de reportat pentru perioada următoare, conform prevederilor art. 40 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 38 – se completează de persoana juridică cedentă cu valoarea pierderii fiscale înregistrate în perioada curentă, transferată persoanei juridice beneficiare, și care nu se recuperează de persoana juridică cedentă, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 39 – se completează de persoana juridică beneficiară cu valoarea pierderilor fiscale înregistrate de contribuabilul cedent în perioada din anul curent cuprinsă între 1 ianuarie și data la care operațiunea respectivă produce efecte și transferată de persoana juridică cedentă persoanei juridice beneficiare, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 40 – se completează cu valoarea pierderilor fiscale de recuperat din perioadele anterioare, atât din activitățile din România, cât și din surse externe. Nu se includ la acest rând pierderile fiscale din anii anteriori, reglementate de art. 40 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nerecuperabile din profitul impozabil al anului de raportare.

Acest rând se completează în cazul operațiunilor de reorganizare și cu următoarele valori:

– persoana juridică beneficiară înscrie și valoarea pierderilor fiscale nerecuperate din anii precedenți de contribuabilul cedent și transmise de acesta, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;

– persoana juridică cedentă înscrie partea din pierderea fiscală de recuperat din anii precedenți pe care continuă să o recupereze, recalculată proporțional cu activele menținute, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 42.1 – se înscrie suma rezultată din aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil care se impune cu această cotă.

Rândul 42.2 – se completează cu suma reprezentând impozitul de 5% aplicat asupra veniturilor din activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, în condițiile reglementate de art. 18 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 43.1 – impozitul plătit unui stat străin este dedus dacă se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin și dacă persoana juridică română prezintă documentația corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin.

Rândul se completează cu valoarea cea mai mică dintre următoarele două valori, pe fiecare stat din care se obțin venituri prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reținere la sursă, venituri impuse atât în România, cât și în statul străin, respectiv:

1. suma impozitelor plătite direct sau indirect prin reținere la sursă și virate de o altă persoană către acel stat străin, pentru profiturile sediilor permanente din acel stat sau pentru alte venituri provenite din acel stat, confirmate de documentele ce atestă plata acestora;

2. suma egală cu impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, la:

– profiturile impozabile obținute de sediile permanente din acel stat străin, profituri calculate în conformitate cu prevederile titlului II din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;

– celelalte venituri obținute în acel stat străin.

Dacă o persoană juridică străină rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spațiul Economic European își desfășoară activitatea în România printr-un sediu permanent și acel sediu permanent obține venituri dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene ori dintr-un alt stat din Spațiul Economic European, iar acele venituri sunt impozitate atât în România, cât și în statul unde au fost obținute veniturile, atunci impozitul plătit în statul de unde au fost obținute veniturile, fie direct, fie indirect prin reținerea și virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor titlului II din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile prevăzute la art. 39 alin. (4) și (5) din același act normativ.

Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42.

Rândul 43.2 – suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu diferența dintre suma înscrisă la rd. 42 și suma înscrisă la rd. 43.1.

Rândul 43.2.1 – se înscrie suma reprezentând scutirea de la plată a impozitului pe profitul reinvestit, în conformitate cu prevederile art. 22 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 43.2.2 – se înscrie suma reprezentând scutirea de impozit pe profit, în conformitate cu prevederile art. 22^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 43.3 – se înscriu sumele reprezentând scutiri și reduceri ale impozitului pe profit, calculate potrivit legislației în vigoare, exclusiv deducerea privind sponsorizarea și/sau mecenatul și bursele private, efectuate potrivit legii. Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42 din care se scade suma înscrisă la rd. 43.1 și suma înscrisă la rd. 43.2.

Rândul 43.3.1 – se înscrie suma reprezentând scutirea de impozit pe profit, în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 44. – suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma rezultată din aplicarea procentului de 20% la diferența dintre suma înscrisă la rd. 42 și suma înscrisă la rd. 43.

Rândul 44.1 – se înscriu sumele reprezentând cheltuielile cu sponsorizarea și/sau mecenatul, precum și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii, în limitele și în condițiile prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, din anul curent.

Rândul 44.2 – se înscriu sumele reprezentând cheltuielile cu sponsorizarea și/sau mecenatul, precum și cheltuielile privind bursele private, reportate din perioada precedentă, în limitele și în condițiile prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 45 – se înscrie suma reprezentând reducerea de 5% a impozitului pe profit, calculată conform OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA. Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42, din care se scade suma înscrisă la rd. 43 și suma înscrisă la rd. 44.

Rândul 46 – se înscrie suma reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu Legea nr. 153/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru completarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități. Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42, din care se scade suma înscrisă la rd. 43, suma înscrisă la rd. 44 și suma înscrisă la rd. 45.

Rândul 47 – se înscriu sumele care, potrivit legii, se scad din impozitul pe profit, cum ar fi cheltuielile privind funcționarea unităților de educație timpurie aflate în administrarea contribuabilului sau sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie aflate în unități care oferă servicii de educație timpurie, conform legislației în vigoare, potrivit art. 25 alin. (4) lit. i^1) și lit. i^2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42, din care se scade suma înscrisă la rd. 43, suma înscrisă la rd. 44, suma înscrisă la rd. 45 și suma înscrisă la rd. 46.

Rândul 49 – se înscrie suma reprezentând bonificația aplicată conform OUG nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale și modificarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 54/2020, cu modificările și completările ulterioare, declarată trimestrial prin formularul 100, la rândul «Bonificație». În cazul în care bonificația depășește valoarea impozitului pe profit aferent anului fiscal, determinat potrivit art. 1 alin. (7) din aceeași ordonanță de urgență, suma aferentă bonificației care se ia în calcul este la nivelul valorii impozitului respectiv. Bonificația care se înscrie în acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 48.

Rândul 51 – se înscrie suma reprezentând diferența de impozit pe profit stabilită de organele de inspecție fiscală pentru anul fiscal de raportare și care se regăsește în indicatorii din formular.

Rândul 52 – se înscriu, pentru anul de raportare, după caz, sumele reprezentând impozit pe profit sau plăți anticipate în contul impozitului pe profit, declarate trimestrial prin formularul 100, la rândul «Suma de plată». În cazul persoanelor juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, cu care este încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații, respectiv rezidente într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, care optează pentru regularizarea impozitului plătit în România, potrivit art. 225 sau 227, după caz, din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se înscrie impozitul reținut la sursă de către plătitorul de venit, care constituie plată anticipată în contul impozitului pe profit.

Rândul 54 – se completează numai de către contribuabilii cu an fiscal modificat care aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit, precum și de cei cu an fiscal modificat care intră sub incidența prevederilor art. 41 alin. (10) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Suma care se înscrie la acest rând se determină prin aplicarea procentului aferent bonificației prevăzute de OUG nr. 33/2020, aprobată cu completări prin Legea nr. 54/2020, cu modificările și completările ulterioare, asupra diferenței de impozit pe profit datorată determinată la definitivarea impozitului pe profit anual (rd. 53), conform art. II alin. (8) din OUG nr. 153/2020.

Prevederile Ordinului ANAF nr. 4072/2020 se aplică începând cu declararea obligațiilor anuale aferente anului fiscal 2020.

ECONOMIE

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

Radio CECCAR FM

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.

Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.

Continuare

ECONOMIE

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.

Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.

Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.

Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).

Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.

Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată

Radio CECCAR FM

A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.

Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care:  ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.

Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.

Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.

Continuare

Trending