Rețele sociale

ECONOMIE

Recensământul General Agricol – runda 2020 se va desfășura în perioada 10 mai – 31 iulie 2021

Recensământul General Agricol (RGA) – runda 2020 se va desfășura în perioada 10 mai – 31 iulie 2021, cu scopul de a colecta, prelucra și disemina datele privind structura exploatațiilor agricole din România, principiul de bază fiind utilizarea terenurilor și deținerea animalelor, potrivit Agerpres.

Radio CECCAR FM

„Recensământul General Agricol este o acțiune de mare anvergură care va asigura informațiile complexe și datele statistice pentru realizarea unui tablou exhaustiv al caracteristicilor structurale ale exploatațiilor agricole necesare fundamentării programelor și politicilor agricole și de dezvoltare rurală. Legislația europeană referitoare la structura exploatațiilor agricole și recomandările Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) prevăd organizarea și efectuarea de recensăminte generale agricole la intervale de 10 ani”, se arată într-o postare pe site-ul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Datele și informațiile vor fi colectate de la utilizatorii suprafețelor agricole și/sau deținătorii de efective de animale.

Ca țară cu cele mai multe și printre cele mai mici exploatații agricole, România deține circa 33% din numărul total de exploatații agricole din UE, cu o dimensiune medie de circa 3,6 hectare/exploatație, cu mult mai mică decât dimensiunea medie de la nivelul Uniunii, de 16,6 hectare/exploatație, importanța rezultatelor recensământului agricol devine evidentă pentru fundamentarea Politicii Agricole Comune care să asigure țării noastre un sector agricol competitiv și durabil.

Potrivit sursei citate, informațiile vor permite urmărirea și a unor indicatori statistici de agri-mediu care măsoară impactul agriculturii asupra mediului. Astfel, se vor putea susține dezbateri cu privire la o serie de politici, inclusiv politica agricolă comună, politica de dezvoltare rurală, politicile de mediu și așa-numitul Acord verde.

„Datele vor contribui la identificarea și aflarea răspunsurilor la o gamă largă de probleme structurale care ar putea ajuta la elaborarea politicilor, cum ar fi: Cine va face agricultură în viitor având în vedere structura pe grupe de vârstă a fermierilor? Câte femei mai lucrează în agricultură? Dispar fermele familiale? Devine agricultura dominată de marile întreprinderi? Există o creștere a ponderii agriculturii ecologice? Cum influențează agricultura atât în mod pozitiv, cât și negativ mediul? Cum se schimbă metodele de producție?”, precizează MADR.

Conform metodologiei Uniunii Europene, la toți indicatorii referitori la suprafețele agricole se aplică principiul utilizării, iar la cei referitori la efectivele de animale se aplică principiul proprietății. Datele vor fi colectate la nivelul întregii exploatații agricole indiferent în câte locații utilizează suprafețe agricole sau deține efective de animale, subliniază ministerul de resort.

Colectarea acestor date se va face sub forma unui interviu față în față cu șeful exploatației agricole cu și fără personalitate juridică, după caz, sau cu o altă persoană din cadrul acesteia care poate furniza informațiile solicitate, prin intermediul unui chestionar electronic instalat pe un echipament informatic portabil.

Pregătirea, organizarea și efectuarea recensământului se realizează de către Institutul Național de Statistică, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Afacerilor Interne, împreună cu structurile teritoriale din subordinea acestora, sub coordonarea și controlul Comisiei Centrale pentru Recensământ, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii susțin că Recensământul General Agricol 2020 va evidenția schimbările intervenite de la Recensământul General Agricol 2010, referitoare la caracteristicile structurale ale exploatațiilor agricole, în ceea ce privește situația suprafețelor agricole utilizate, a suprafețelor aflate sub restricții de mediu, a efectivelor de animale și adăposturile pentru animale, a persoanelor care au lucrat în agricultură, măsurile de dezvoltare rurală etc.

„Rezultatele Recensământului General Agricol trebuie să răspundă atât cerințelor europene pentru respectarea criteriilor de comparabilitate internațională, cât și cerințelor naționale, asigurând informații care vor fi utilizate de către decidenți politici, cercetători, fermieri și publicul larg, pentru a înțelege mai bine starea și structura sectorului agricol și impactul agriculturii asupra mediului. Recensământul va furniza indicatori statistici pentru monitorizarea și evaluarea Politicii Agricole Comune care, în anul 2018, a sprijinit fermierii europeni cu 58,82 miliarde euro, sumă ce a reprezentat aproape 40% din bugetul global al Uniunii Europene”, menționează reprezentanții MADR.

Potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în etapa de pregătire a RGA s-a desfășurat și un recensământ de probă, în perioada 12 – 23 octombrie 2020, în scopul verificării practice și îmbunătățirii aspectelor organizatorice și tehnice prin care a fost evaluată claritatea întrebărilor incluse în chestionar și au fost testate procedurile și instrumentarul de colectare a datelor de la exploatațiile agricole. „Testarea a asigurat faptul că noua rundă a Recensământului General Agricol, pentru care colectarea datelor în anul 2021, va fi bine organizată, se va desfășura în bune condiții și va permite obținerea unor rezultate statistice de calitate, necesare atât pentru susținerea programelor și politicilor agricole europene, cât și a celor naționale”, arată INS.

Având în vedere condițiile diferite la nivelul țării privind evoluția ratei de infectare cu virusul Sars-Cov-2, s-au impus o serie de măsuri care să limiteze riscul de infectare atât a angajaților direcțiilor teritoriale de statistică, dar și a reprezentanților explotațiilor agricole. În acest sens, mărimea eșantionului (numărul de exploatații selectate) și modalitatea de colectare a datelor s-au adaptat în funcție de situația generată de rata infectării cu COVID-19 de la nivelul fiecărui județ, inclusiv în localitățile selectate pentru recensământul de probă.

Colectarea datelor a fost realizată de către reprezentații direcțiilor teritoriale de statistică, prin interviu, față în față sau telefonic. Coordonatele GIS aferente exploatațiilor agricole selectate au fost colectate, acolo unde a fost posibil, prin deplasare la sediul/domiciliul exploatației agricole, fără contact direct între recenzor și reprezentanți ai exploatației agricole.

La recensământul de probă de anul trecut au participat reprezentanții a circa 4.500 de exploatații agricole cu și fără personalitate juridică, selectați aleatoriu din toată țara, după metode științifice.

Din datele publicate de INS privind istoria recensămintelor agricole în România, reiese că prima acțiune de acest gen la care se regăsesc caracteristicile fundamentale ale recensămintelor moderne a fost efectuată în anul 1838 în Țara Românească. Aceasta cuprindea atât caracteristici demografice, cât și caracteristici pentru evaluarea stadiului de dezvoltare a agriculturii (suprafețele cultivate cu cereale, numărul animalelor pe specii, pomicultura, viticultura și zonele de sericicultură).

Primul recensământ al populației și agriculturii, din perioada 1859 – 1860, a fost efectuat de către cele două oficii de statistică din Țara Românească și Moldova, după unirea Principatelor Române. O deosebită importanță au prezentat recensămintele animalelor domestice din anii 1900 și 1916, efectuate cu metode moderne de organizare, recomandate de către Institutul Internațional de Statistică.

În anul 1930, Ministerul Agriculturii și Domeniilor a hotărât să efectueze primul recensământ agricol din țara noastră, acțiune care a fost abandonată, însă, la cererea Direcției recensământului populației pentru a nu afecta pregătirea și desfășurarea Recensământului populației din 29 decembrie 1930.

Conform INS, recensământul agricol din anul 1941, care a fost prima lucrare sistematică de acest gen efectuată în România, s-a derulat în cursul lunii aprilie, concomitent cu cel al populației. După Al Doilea Război Mondial, primul recensământ agricol cu caracter general a fost efectuat în anul 1948.

De asemenea, între anii 1951 și 1989, au fost efectuate numai recensăminte specializate, după cum urmează: recensămintele animalelor domestice, în perioada 1951-1989, care au fost realizate anual sau la intervale de patru ani, respectiv recensămintele viilor și pomilor – în anii 1964 și 1979.

După anul 1990, primul recensământ general agricol s-a întocmit în 2002, urmat de cel din anul 2010.

Runda 2020 a Recensământului General Agricol este impusă de obligația României de a respecta legislația europeană în domeniul statistic, precum și recomandările Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, conform cărora fiecare stat membru trebuie să efectueze un recensământ general agricol o dată la zece ani.

După anul 2002, în perioadele intercensitare, au fost efectuate anchete structurale în agricultură (micro-recensăminte) în anii 2005, 2007, 2013 și 2016.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending