Rețele sociale

ECONOMIE

Noi norme metodologice privind realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat pe site-ul instituției, noi Norme metodologice privind realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior.

Potrivit inițiatorilor, promovarea acestui act normativ este determinată, în principal, de necesitatea creării cadrului pentru aplicarea directă a legislației vamale unionale referitoare la auditul vamal, notificarea datoriei vamale, exercitarea dreptului de a fi ascultat de către persoana supusă controlului vamal ulterior. În acest context, ANAF propune „abrogarea Ordinului vicepreședintului ANAF nr. 7521 / 2006 și promovarea unui nou ordin care să stabilească normele metodologice specifice inițierii, derulării și încheierii controlului vamal ulterior, cu respectarea întocmai a legislației unionale în domeniu”.

Prin noul proiect elaborat de ANAF se urmărește, potrivit Referatului de aprobare a actului normativ, introducerea unor noi aspecte, cu privire la:

 Asimilarea auditului vamal ulterior cu controlul ulterior general, urmând ca prin procedura de lucru internă să se pună în aplicare Ghidul privind auditurile în domeniul vamal, document confidențial elaborat de DG TAXUD, destinat doar uzului autoritățior vamale ale statelor membre. Această prevedere a fost reglementată în cuprinsul noului ordin la art. 11 lit. a) astfel:

„Acțiunile de control se pot desfășura în următoarele forme:

a) control general reprezintă activitatea de verificare a tuturor operațiunilor vamale pentru o perioadă determinată. Auditul vamal ulterior poate fi asimilat controlului general. Controlul general este, de regulă, un control planificat.”

♦ Comunicarea motivelor care stau la baza luării unei decizii nefavorabile și exercitarea dreptului de a fi ascultat de către persoana supusa controlului vamal ulterior, în conformitate cu reglementările comunitare.

♦ Introducerea unor prevederi privind aplicarea art. 103 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii privind notificarea datoriei vamaletermenul de prescriere a notificării unui debitor și posibilitățile de extindere si suspendare a acesteia, respectiv „Nicio datorie vamală nu se notifică debitorului după expirarea unui termen de trei ani de la data la care a luat naștere datoria vamală”.

Inițiatorii menționează că au existat situații în care, în urma misiunilor de verificare ale Curții de Conturi sau Audit intern, s-a constatat că au fost întocmite acte de control cu nerespectarea termenului de prescriere a notificării datoriei vamale, în sensul în care aceste acte erau întocmite avându-se în vedere termenul de prescriere de 5 ani astfel cum era prevăzut în Codul de Procedură Fiscală și nu termenul de 3 ani prevăzut în Codul vamal al Uniunii.

Astfel în noul ordin a fost introdus un nou articol – ART. 32, care reglementează că durata efectuării controlului vamal ulterior este stabilită prin ordinul de control, aceasta putând fi extinsă în cazuri temeinic justificate, în funcție de obiectivele controlului, fără a se depăși termenul de prescriere a notificării datoriei vamale, prevăzut la art. 103 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

♦ Necesitatea introducerii unei prevederi referitoare la unele sarcini și atribuții care nu intră în sfera de competență a autorității vamale ca urmare a solicitărilor primite din partea organelor de urmărire/ cercetare penală. În astfel de situații, autoritatea vamală nu poate da curs acestora, întrucât nu există prevederi stabilite în acest sens prin Regulamentul de organizare și funcționare. Prin asimilare, există o astfel de reglementare prevazută la art.13, alin (3) din Codul de procedură fiscală, și se aplică doar structurii de inspecție fiscală din cadrul ANAF. În noul ordin, această prevedere este cuprinsa in ART.55.

♦ Actualizarea actelor normative invocate în cuprinsul ordinului, cu incidență în activitatea de supraveghere și control vamal ulterior. Spre exemplu, Ordinul 7521/2006 prevede că Decizia pentru regularizarea situației poate fi contestată conform procedurii prevăzute în titlul IX din OG nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și instrucțiunilor pentru aplicarea acesteia, aprobate prin OPANAF nr. 519/2005. În prezent, aceste acte normative sunt abrogate, situație în care s-a procedat la actualizarea și indicarea celor în vigoare respectiv, Legea nr. 207 / 2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

♦ Introducerea unor noi documente utilizate în cadrul desfașurării activității de control vamal ulterior, respectiv Invitația (la art. 29,respectiv anexa nr. 3) și Somația (la art. 30, respectiv anexa nr. 4)) în situația în care persoana controlată nu poate fi identificată la sediul declarat sau nu cooperează cu echipa de control în timpul desfășurării controlului.

De asemenea, proiectul are ca scop eliminarea prevederilor referitoare la:a) organizarea și planificarea controalelor ulterioare, deoarece inițiatorii au considerat că aceste aspecte nu sunt opozabile terților, urmând să fie reglementate la nivel intern;b) termenul de finalizare a controalelor ulterioare ca urmare a inițierii cererilor de asistență administrativă reciprocă în materie vamală, pentru a înlătura posibile neconcordanțe între prevederile legislației unionale și cele ale legislației naționale referitoare la suspendarea controlului vamal ulterior;c) întocmirea notei unilaterale și a notei de constatare, în vederea comasării aspectelor constatate în urma reverificării declarațiilor vamale și controlului vamal ulterior într-un singur document opozabil părților;d) etapele și detalierea procedurii aferente formulării plângerii prealabile împotriva procesului-verbal de control, întrucât acestea sunt prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554 / 2004, cu modificările și completarile ulterioare;e) evidența, urmărirea și raportarea rezultatelor activității de control vamal ulterior prin întocmirea de documente interne care nu sunt opozabile terților, urmând să fie reglementate la nivel intern.

ANAF menționază că actul normativ va viza creșterea capacității instituționale a Direcției Generale a Vămilor de a organiza, îndruma, monitoriza și verifica derularea acțiunilor de control ulterior la nivel național, precum și valorificarea rezultatelor obținute, dând posibilitatea clarificării mai multor aspecte legate de inițierea, desfășurarea și eficientizarea acțiunilor de control vamal ulterior.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending