Rețele sociale

ECONOMIE

Crearea cadrului de aplicare a noului regulament european privind controlul numerarului

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor a lansat în consultare publică un proiect de HG pentru modificarea și completarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006. Documentul are în vedere crearea cadrului pentru aplicarea noului regulament european privind controlul numerarului care intră sau iese din UE și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1889/2005.

Inițiatorii precizează, în Nota de fundamentare, că promovarea actului normativ este determinată de abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1889/2005 și de aplicarea, de la data de 3 iunie 2021, a Regulamentului (UE) 2018/1672 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1889/2005. Regulamentul (UE) 2018/1672 se va aplica direct în toate Statele membre ale Uniunii Europene, iar pentru anumite aspecte se face trimitere la legislația națională a Statelor membre.

Similar cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005, ce se aplică în prezent, la art. 3 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2018/1672 se prevede că „purtătorii care transportă numerar în valoare de 10.000 euro sau mai mult declară numerarul respectiv autorităților competente din statul membru prin care aceștia intră sau ies din Uniune și pun numerarul la dispoziția acestora pentru control”.

De asemenea, la art. 4 alin. (1) din același regulament se prevede că „în cazul în care numerar neînsoțit în valoare de 10.000 euro sau mai mult intră sau iese din Uniune, autoritățile competente ale statului membru prin care numerarul intră sau iese din Uniune pot să solicite expeditorului sau destinatarului numerarului sau unui reprezentant al acestora, după caz, să facă o declarație de informare, în termen de 30 de zile.”

Dacă nu sunt respectate aceste obligații, sau când există indicii că numerarul, indiferent de valoarea vizată, are legătură cu o activitate infracțională, autoritățile competente pot să rețină temporar numerarul printr-o decizie administrativă, în condițiile prevăzute în dreptul intern. Perioada de reținere temporară este strict limitată, în temeiul dreptului intern, la timpul necesar pentru ca autoritățile competente să stabilească dacă împrejurările cazului justifică reținerea în continuare. Această perioadă nu poate depăși 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii până la o durată maximă de 90 zile. În cazul în care nu se ia o decizie în ceea ce privește reținerea în continuare a numerarului în acest termen, sau în cazul în care se decide că împrejurările cazului nu justifică reținerea în continuare, numerarul este înapoiat imediat persoanei de la care a fost reținut temporar.

Autoritățile competente la care se depun declarațiile și informările referitoare la numerarul care intră sau iese din Uniune sunt autoritățile vamale ale statelor membre și orice alte autorități împuternicite de către aceste state.

În ceea ce privește sancțiunile aplicate pentru nedeclararea numerarului, la art. 14 din Regulamentul (UE) 2018/1672 se stabilește că fiecare stat membru prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligației de declarare a numerarului însoțit sau a obligației de informare cu privire la numerarul neînsoțit. Sancțiunile respective trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive.

Cu privire la aceste aspecte este necesar ca în dreptul intern al statelor membre să existe anumite norme care să creeze cadrul juridic necesar aplicării directe a regulamentului european. În prezent, normele naționale care creează cadrul juridic necesar aplicării directe a Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005 sunt cuprinse la art. 156 alin. (3) și (4) și art. 653 alin. (1) lit. i) din Regulamentul  de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr. 707/2006.

Prin acest proiect de HG se vor modifica aceste prevederi, pentru a se face trimitere la noul regulament european, iar temeiul legal al proiectului este reprezentat de prevederile art. 279, 282 și 286 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare.

La art. 286 din Legea nr. 86/2006 se prevede: „Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, va aproba prin hotărâre regulamentul de aplicare a Codului vamal, care intră în vigoare la aceeași dată cu prezentul cod”.

La art. 282 din Legea nr. 86/2006 există prevederi exprese cu privire la persoanele fizice, astfel: „Dispozițiile specifice aplicabile călătorilor și altor persoane fizice se stabilesc prin regulamentul vamal.” Articolul 282 din Legea nr. 86/2006 constituie temei legal pentru ca în Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României să fie stabilite procedurile specifice pentru declararea numerarului transportat de persoanele fizice la intrarea sau la ieșirea din UE, conform Regulamentului (UE) 2018/1672.

Referitor la sancțiunile contravenționale, la art. 279 din Legea nr. 86/2006 se prevede: „Faptele care constituie contravenții la reglementările vamale, procedura de constatare și sancționare a acestora se stabilesc prin regulamentul vamal, aprobat prin hotărâre a Guvernului”.

În prezentul proiect de HG se precizează că numerarul prevăzut de Regulamentul (UE) 2018/1672 se declară autorității vamale, conform prevederilor acestui regulament și actelor delegate și de punere în aplicare adoptate de Comisia Europeană.  În Regulamentul (UE) 2018/1672 se stabilește dreptul Comisiei Europene de a adopta acte delegate și de punere în aplicare a regulamentului. Până în prezent, Comisia nu a adoptat astfel de acte.

La art. 7 din Regulamentul (UE) 2018/1672 al Parlamentului European și al Consiliului se prevede că autoritățile competente pot să rețină temporar numerarul printr-o decizie administrativă, în conformitate cu condițiile prevăzute în dreptul intern.

Potrivit proiectului, instrucțiuni privind depunerea declarațiilor, precum și modelul și procedura de utilizare a deciziei autorității vamale prevăzute la art. 7 din Regulamentul (UE) 2018/1672 al Parlamentului European și al Consiliului se stabilesc prin ordin al președintelui ANAF. Această decizie reprezintă act administrativ potrivit definiției actului administrativ prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, și anume: „c) act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice”.

Dreptul la acțiune împotriva actului administrativ este prevăzut la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel: „(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”.

Referitor la sancțiunea aplicabilă, potrivit proiectului de HG, constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 3.000 la 50.000 lei neîndeplinirea obligației de declarare a numerarului însoțit prevăzute la art. 3 din Regulamentul (UE) 2018/1672 al Parlamentului European și al Consiliului, sau a obligației de informare cu privire la numerarul neînsoțit prevăzute la art. 4 din același regulament. La stabilirea limitelor amenzii de la 3.000 la 50.000 lei s-au avut în vedere prevederile art. 8 alin. (2) lit. b) din OG nr. 2/2001, în cazul contravențiilor stabilite prin hotărâri ale Guvernului limita maximă fiind de 50.000 lei. Prin stabilirea limitei maxime a amenzii la acest cuantum, autoritatea vamală are  posibilitatea de a aplica amenzi spre maximul prevăzut, proporțional cu gradul de pericol social al faptei.

Potrivit OG nr. 2/2001, sancțiunea contravențională se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă. Deoarece în proiect se stabilește o diferență importantă între minimul și maximul amenzii contravenționale (amenda prevăzută fiind de la 3.000 la 50.000 lei), autoritatea vamală are posibilitatea de a individualiza sancțiunea aplicată, impunând o amendă spre minim când pericolul social al faptei este mai scăzut și, respectiv, o amendă spre maxim atunci când pericolul social al faptei este crescut.

De asemenea, potrivit proiectului, informațiile prevăzute la art. 18 din Regulamentul (UE) 2018/1672 al Parlamentului European și al Consiliului vor fi  transmise Comisiei Europene de Direcția Generală a Vămilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.  

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending