ECONOMIE
MF: Deficitul bugetar în primele cinci luni, 2,29% din PIB
Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului s-a încheiat cu un deficit de 26,18 miliarde lei (2,29% din PIB), în scădere față de deficitul de 38,84 miliarde lei (3,68% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020, potrivit Ministerului Finanțelor (MF).
„Acest rezultat a fost realizat în condițiile în care, în perioada ianuarie-mai 2021, cheltuielile de investiții au fost cu 3,88 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 6,56 miliarde lei (10,44 miliarde lei, respectiv 0,91% din PIB)”, precizează MF.
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 147,36 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2021, cu 23,2% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Potrivit MF, „acest avans însemnat se datorează atât efectului de bază aferent perioadei martie – mai a anului trecut, când s-au adoptat măsuri fiscale menite să sprijine contribuabilii în contextul pandemiei (preponderent amânarea termenului de plată a obligațiilor fiscale), cât și recuperării parțiale a unor categorii de venituri”.
Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluții nominale pozitive, cele mai pronunțate remarcându-se în cazul TVA, contribuțiilor de asigurări, fondurilor europene și impozitelor pe proprietate, respectiv impozit pe salarii și venit.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 12,05 miliarde lei în perioada ianuarie – mai 2021, consemnând o creștere de 25,9% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din Declarația unică (+199,3%), impozitul aferent pensiilor (+48,6%), respectiv impozitul pe dividende (+23,6%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 13,9% – dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie, de 6,9%, ca urmare a accelerării consemnate în intervalul martie – mai (în condițiile bazei reduse de anul trecut). Contribuțiile de asigurări au înregistrat 51,91 miliarde lei în primele cinci luni ale anului, în creștere cu 16,3% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este superioară dinamicii fondului de salarii și se datorează atât bazei reduse din martie – mai 2020, cât și recuperării unor venituri din contribuțiile aferente anului trecut.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 8,01 miliarde lei în perioada ianuarie – mai 2021, în creștere cu 16,1% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cu o dinamică pozitivă de 20,6% (an/an).
Încasările nete din TVA au înregistrat 29,47 miliarde lei în primele cinci luni ale anului curent, în creștere cu 46,6% (an/an). În același timp, restituirile de TVA au însumat 10,43 miliarde lei în perioada analizată, cu 2% peste nivelul înregistrat în intervalul ianuarie – mai 2020. Evoluția încasărilor din TVA a fost influențată atât de baza comparabilă a lunilor martie – mai 2020 – când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, cât și de recuperarea parțială a TVA aferentă anului 2020.
Veniturile din accize au însumat 13,87 miliarde lei în perioada analizată, în creștere cu 18,9% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 18,2% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, susținută și de majorarea accizei la țigarete în medie cu 7,8%. Totodată, încasările din accizele pentru produse energetice continuă să se redreseze (+18,0% în primele cinci luni), în condițiile normalizării consumului de carburanți față de perioada de referință.
Veniturile din impozite și taxe pe proprietate au înregistrat 4,70 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2021, cu 84,8% peste nivelul consemnat în aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția se datorează atât efectului de bază – ca urmare a prorogării termenului de plată a impozitelor în 2020 (de la 31 martie la 30 iunie), cât și unor modificări legislative, intrate în vigoare în ianuarie 2021.
Veniturile nefiscale au însumat 9,73 miliarde lei în intervalul ianuarie – mai 2021, înregistrând o creștere de 7,6% (an/an), această majorare fiind determinată și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din OUG nr. 115/2011.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 10,31 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2021, în creștere cu 35,9% față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 173,55 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 9,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Dinamica anuală a cheltuielilor totale a fost determinată în principal de creșterea semnificativă a cheltuielilor de investiții pe primele cinci luni (29,9% an/an), în timp ce celelalte cheltuieli au avut un ritm mai lent de creștere (an/an). MF precizează că se observă o încetinire a dinamicii cheltuielilor de personal pe primele cinci luni (an/an) comparativ cu evoluția din primul trimestru an/an.
Cheltuielile de personal au însumat 46,33 miliarde lei, în creștere cu 5,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,1% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului anterior. Din totalul cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID-19 au fost de 64,96 milioane lei, precum și alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical și auxiliar implicat în activitățile cu pacienții diagnosticați cu COVID-19 de aproximativ 1.306,02 milioane lei.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 22,41 miliarde lei, în creștere cu 6,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de 7,4% față de anul anterior determinată, în principal, de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu. De asemenea, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 3,07 miliarde lei din totalul bunurilor și serviciilor reprezintă plăți pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum și plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 62,92 miliarde lei, în creștere cu 10,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aproximativ 20% față de cea plătită în luna iulie 2020, precum și cu 1 ianuarie 2021, care reprezintă o creștere a alocației cu circa 16% față de cea plătită în luna decembrie 2020.
Totodată, se continuă plățile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID-19. Astfel, până la sfârșitul lunii mai, s-au plătit pe măsuri active 1.167,53 milioane lei, respectiv 512,79 milioane lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 164,25 milioane lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 206,26 milioane lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă, 36,3 milioane lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum și 247,93 milioane lei îndemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.
De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că, la sfârșitul lunii mai, plățile au fost de 1.695,0 milioane lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 2,81 miliarde lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenții pentru transportul călătorilor, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.
Alte cheltuieli au fost de 2,55 miliarde lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 11,42 miliarde lei, cu 29,2% mai mari comparativ cu anul precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 16,88 miliarde lei, în creștere cu 29,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 13,0 miliarde lei. De asemenea, se observă o creștere mai accentuată a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 52,1% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele cinci luni ale anului 2021.
De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 170,71 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.
ECONOMIE
ANAF propune introducerea a 23 de noi formulare utilizate în activitatea de colectare a creanțelor fiscale
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat astăzi în transparență decizională un proiect de Ordin pentru modificarea OPANAF nr. 1.155/2016 privind emiterea prin intermediul centrului de imprimerie masivă a unor acte administrative fiscale și procedurale. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OPANAF nr. 1155/2016 privind emiterea prin intermediul centrului de imprimare masivă a unor acte administrative fiscale și procedurale, cu modificările și completările ulterioare, au fost aprobate categoriile de acte administrativ fiscale utilizate în activitatea de colectare a creanțelor fiscale, emise de organele fiscale centrale și tipărite prin intermediul centrului de imprimerie masivă, valabile fără semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal central, potrivit legii, și ștampila organului fiscal emitent. Avându-se în vedere modificările legislative intervenite ulterior, o serie de formulare necesare administrării veniturilor bugetare au fost aprobate prin Ordine ale președintelui ANAF.
Prin proiectul de act normativ se are în vedere modificarea și completarea OPANAF nr. 1155/2017, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
➜ eliminarea unui număr de 5 formulare, respectiv:
- „Decizie de impunere privind plățile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale de sănătate/contribuții de asigurări sociale”;
- „Decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice”;
- „Decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice”;
- „Decizie privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale pentru persoane fizice”;
- „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale”;
➜ actualizarea denumirii formularului „Notificare privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult” în sensul reformulării textului, după cum urmează: „Notificare privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult” ;
➜ introducerea unui număr de 23 de formulare, respectiv:
- „Notificare privind nedeclararea contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice”;
- „Decizie privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”;
- „Decizie de anulare a deciziei privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”;
- „Notificare privind nedeclararea contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice pentru indemnizațiile prevăzute la art. XV alin. (1), (1^1) și (4) din OUG nr. 30/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, cu modificările ulterioare, precum și la art. 3 din OUG nr. 132/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările și completările ulterioare”;
- „Decizie privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru indemnizațiile prevăzute la art. XV alin. (1), (1^1) și (4) din OUG nr. 30/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, cu modificările ulterioare, precum și la art. 3 din OUG nr. 132/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările și completările ulterioare”;
- „Decizie de anulare a deciziei privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru indemnizațiile prevăzute la art. XV alin. (1), (1^1) și (4) din OUG nr. 30/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, cu modificările ulterioare, precum și la art. 3 din OUG nr. 132/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările și completările ulterioare”;
- „Notificare privind nedeclararea obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru indemnizații reprezentând măsuri în domeniul protecției sociale și pentru unele venituri obținute din străinătate”;
- „Decizie privind stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizații reprezentând măsuri în domeniul protecției sociale și pentru unele venituri obținute din străinătate”;
- „Decizie de anulare a Deciziei privind stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizații reprezentând măsuri în domeniul protecției sociale și pentru unele venituri obținute din străinătate”;
- „Decizie privind recuperarea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat, virată în mod necuvenit entităților nonprofit/unităților de cult”;
- „Decizie privind înregistrarea, din oficiu, în scopuri de TVA potrivit prevederilor art. 316 alin. (10)/art. 317 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”;
- „Decizie de radiere, din oficiu, din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare”;
- „Înștiințare privind radierea, din oficiu, din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare”;
- „Notificare privind nedeclararea taxei pe valoarea adăugată de către persoanele impozabile prevăzute la art. 11 alin. (6) și (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;
- „Invitație privind exercitarea dreptului de a fi ascultat, în cazul neprezentării la primul termen stabilit de organul fiscal în vederea audierii”;
- „Decizie de impunere din oficiu a taxei pe valoarea adăugată datorate de către persoanele impozabile prevăzute la art. 11 alin. (6) și (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (190)”;
- „Decizie de anulare a deciziei de impunere din oficiu a taxei pe valoarea adăugată datorate de către persoanele impozabile prevăzute la art. 11 alin. (6) și (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (191)”;
- „Notificare pentru corectarea declarațiilor recapitulative (390VIES)”;
- „Notificare pentru nedepunerea declarațiilor recapitulative (390VIES)”;
- „Notificare privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor”;
- „Decizie privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor (701)”;
- „Decizie de declarare în inactivitate”;
- „Notificare privind nedepunerea la termen a cererii de înregistrare a contractelor de închiriere”.
ECONOMIE
Importurile de gaze s-au redus cu 10,9% în primele nouă luni din 2024
România a importat, în primele nouă luni din 2024, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,361 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 10,9% mai mică (-166.300 tep) față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres. Producția internă de gaze naturale a totalizat, în perioada menționată, 5,635 milioane tep, fiind cu 0,8% peste cea din perioada ianuarie-septembrie 2023 (+42.800 tep).
Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de gaze naturale ar urma să crească, în perioada 2024-2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%, după un avans de 1,4% înregistrat în 2023.
Astfel, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2024 este prognozată o producție de 7,675 milioane tone echivalent petrol, în creștere cu 0,6%, pentru 2025 de 7,79 milioane tep (+1,5%), pentru 2026 de 7,907 milioane tep (+1,5%) și pentru 2027 de 8,176 milioane tep (+3,4%).
În ceea ce privește importurile, pentru anul 2024 este prognozată o creștere de peste 10% a importului de gaze naturale, după care se așteaptă să se manifeste o tendință de reducere, cu un ritm mai pronunțat la orizontul 2027 (-6%), în concordanță cu avansul producției prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar luând în considerare și o menținere a tranzitului către piețe externe. CNSP estimează pentru 2024 importuri de 2,392 milioane tep (plus 11,1%), pentru 2025 de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (-2,7%) și pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%).
ECONOMIE
ANAF: Începând din 1 ianuarie 2025, și contribuabilii mici vor transmite fișierul standard de control fiscal
Începând cu data de 1 ianuarie 2025, intră în vigoare obligația contribuabililor mici de a depune la organul fiscal central declarația cuprinzând informații din evidența contabilă și fiscală, denumită Declarația informativă D406 (SAF-T), conform prevederilor legale (respectiv, potrivit prevederilor art. 59^1 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și a prevederilor pct. 1 din Anexa 5 la OPANAF nr. 1783/2021 privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal), a anunțat astăzi Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), într-un comunicat.
Modelul Declarației este prevăzut în Anexa nr. 2 a OPANAF nr.1783/2021.
Pentru informații detaliate necesare transmiterii unei declarații complete și corecte, contribuabilii pot accesa portalul instituțional, AICI.
Reamintim că Declarația informativă D 406 (SAF-T) este depusă din 1 ianuarie 2022 de marii contribuabili și începând cu data de 1 ianuarie 2023 de contribuabilii mijlocii.
Potrivit precizărilor ANAD, similar cu celelalte două categorii de contribuabili menționate, contribuabilii mici, care vor avea obligația depunerii Declarației informative D 406 (SAF-T) începând cu data de 1 ianuarie 2025, vor beneficia de o perioadă de grație, astfel:
▪ 6 luni pentru prima raportare, respectiv 5 luni pentru a doua raportare, 4 luni pentru a treia raportare, 3 luni pentru a patra raportare, 2 luni pentru a cincea raportare, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T;
▪ 3 luni pentru prima raportare pentru contribuabilii care au obligația de transmitere trimestrială a fișierului SAF-T.
„Pentru a veni în sprijinul contribuabililor, ANAF a elaborat «GHIDUL contribuabilului pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D 406 – Fișierul standard de control fiscal (SAF-T)» și «Documentul de asistență pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D 406 – Fișierul standard de control fiscal (SAF-T)», în care se regăsesc întrebări și răspunsuri utile pentru completarea corectă și completă a Declarației”, precizează reprezentanții Administrației Fiscale.
Totodată, dacă după studierea documentelor și a informațiilor postate pe portalul ANAF sunt necesare clarificări privind depunerea și completarea declarației D406, contribuabilii le pot solicita la adresa de e-mail saft@anaf.ro.
-
ECONOMIEacum o săptămână
BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an
-
ECONOMIEacum o săptămână
BNR: Rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni din 2024
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
CECCAR Dâmbovița, la prima ediție a Târgului de Cariere și Dezvoltare Profesională
-
ECONOMIEacum o săptămână
România, printre cele mai mari scăderi din UE ale producției de servicii, în august
-
ECONOMIEacum o săptămână
MF: Datoria guvernamentală a crescut, în august
-
PROFESIA CONTABILĂacum 6 zile
CECCAR Mehedinți: Conferință regională despre rolul profesiei contabile în managementul afacerilor sustenabile
-
PROFESIA CONTABILĂacum 5 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 8 noiembrie 2024
-
ECONOMIEacum 6 zile
BNR a urcat la 4,9% prognoza de inflație pentru finalul acestui an; 3,5% pentru 2025