Rețele sociale

ECONOMIE

CE revizuiește normele privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

Comisia Europeană (CE) a prezentat un pachet ambițios de propuneri legislative menite să consolideze normele UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat.

Radio CECCAR FM

⠀

acum 3 ani

⠀

Pachetul include, de asemenea, propunerea de înființare a unei noi autorități a UE, care va avea drept misiune combaterea spălării banilor. „Acest pachet face parte din angajamentul Comisiei de a proteja cetățenii UE și sistemul financiar al UE împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Scopul acestuia este să asigure o mai bună detectare a tranzacțiilor și a activităților suspecte, precum și eliminarea lacunelor exploatate de infractori în vederea spălării produselor activităților ilicite sau a finanțării activităților teroriste prin intermediul sistemului financiar”, se menționează în comunicat.

Potrivit CE, noile măsuri adoptate consolidează în mod semnificativ cadrul existent al UE, ținând seama de provocările noi și emergente legate de inovarea tehnologică. Printre acestea se numără monedele virtuale, creșterea gradului de integrare a fluxurilor financiare de pe piața unică și caracterul global al organizațiilor teroriste. Aceste propuneri vor contribui la crearea unui cadru mult mai coerent, astfel încât operatorii care fac obiectul normelor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (CSB/CFT), în special cei care desfășoară activități transfrontaliere, să-și poată îndeplini cu o mai mare ușurință sarcinile legate de respectarea normelor CSB/CFT.

Noul pachet constă în patru propuneri legislative:

▪ un regulament de instituire a unei noi autorități UE de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;

▪ un regulament privind CSB/CFT, care cuprinde norme direct aplicabile, inclusiv în domeniul cerințelor de precauție privind clientela și în cel al cerințelor referitoare la beneficiarii reali;

▪ a șasea Directivă privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, care înlocuiește actuala Directivă (UE) 2015/849 și care cuprinde dispoziții ce vor fi transpuse în legislația națională, cum ar fi normele privind autoritățile naționale de supraveghere și unitățile de informații financiare din statele membre;

▪ revizuirea Regulamentului din 2015 privind transferurile de fonduri, menită să permită urmărirea transferurilor de criptoactive (Regulamentul 2015/847/UE).

AMLA: noua autoritate UE de combatere a spălării banilor

Elementul esențial al pachetului de propuneri legislative îl constituie înființarea unei noi autorități a UE care va transforma supravegherea combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului în UE și va consolida cooperarea dintre unitățile de informații financiare (FIU). Această nouă autoritate de combatere a spălării banilor la nivelul UE (AMLA) va fi autoritatea centrală care va coordona autoritățile naționale pentru a se asigura că sectorul privat aplică în mod corect și consecvent normele UE. De asemenea, AMLA va ajuta unitățile de informații financiare să își amelioreze capacitatea de analiză a fluxurilor ilicite și să transforme informațiile financiare într-o sursă esențială pentru agențiile de aplicare a legii.

AMLA va trebui, în special: ▪ să instituie un sistem unic integrat de supraveghere a combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului în întreaga UE, bazat pe metode comune de supraveghere și pe convergența unor standarde înalte de supraveghere; ▪ să asigure supravegherea directă a unora dintre instituțiile financiare care prezintă cele mai mari riscuri și care își desfășoară activitatea într-un număr mare de state membre sau care necesită măsuri imediate de remediere a unor riscuri iminente; ▪ să monitorizeze și să coordoneze autoritățile naționale de supraveghere responsabile de alte entități financiare, precum și să coordoneze autoritățile de supraveghere a entităților nefinanciare; ▪ să sprijine cooperarea dintre unitățile naționale de informații financiare și să faciliteze coordonarea și analizele comune ale acestora, în vederea unei mai bune detectări a fluxurilor financiare ilicite cu caracter transfrontalier.

Un cadru unic de reglementare al UE pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

Cadrul unic de reglementare al UE pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului va armoniza normele CSB/CFT în întreaga UE, inclusiv, de exemplu, normele mai detaliate referitoare la precauția privind clientela și la beneficiarii reali, precum și competențele și sarcinile autorităților de supraveghere și ale unităților de informații financiare (FIU). Registrele naționale de conturi bancare existente vor fi conectate, oferind FIU un acces mai rapid la informațiile privind conturile bancare și casetele de valori. De asemenea, Comisia va oferi autorităților de aplicare a legii acces la acest sistem, accelerând investigațiile financiare și recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni în cazurile transfrontaliere. Accesul la informații financiare va face obiectul unor garanții solide prevăzute în Directiva (UE) 2019/1153 privind schimbul de informații financiare.

Aplicarea integrală a normelor CSB/CFT ale UE în sectorul criptoactivelor

În prezent, numai anumite categorii de furnizori de servicii de criptoactive sunt incluse în domeniul de aplicare a normelor CSB/CFT ale UE. Reforma propusă va extinde aceste norme la întregul sector al criptoactivelor, obligând toți furnizorii de servicii să aplice măsuri de precauție cu privire la clienții lor. Modificările adoptate acum vor asigura trasabilitatea deplină a transferurilor de criptoactive, cum ar fi Bitcoin, și vor permite prevenirea și detectarea posibilei utilizări a acestora în scopuri de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. În plus, se vor interzice portofelele anonime de criptoactive, iar normele CSB/CFT ale UE se vor aplica integral sectorului criptoactivelor.

Instituirea unui plafon de 10.000 euro la nivelul UE pentru plățile mari în numerar

Pentru infractori, plățile mari în numerar reprezintă un mijloc ușor de a spăla bani, deoarece aceste tranzacții sunt foarte dificil de detectat. Din acest motiv, Comisia a propus acum un plafon de 10.000 euro la nivelul UE pentru plățile mari în numerar. Acest plafon la nivelul UE este suficient de ridicat pentru a nu pune la îndoială moneda euro ca mijloc legal de plată și recunoaște importanța vitală a plăților în numerar. Aproximativ două treimi din statele membre prevăd deja plafoane de acest tip, dar cuantumul acestora variază de la un stat la altul. Plafoanele naționale sub 10.000 euro pot rămâne în vigoare. Limitarea plăților mari în numerar îngreunează spălarea banilor murdari de către infractori. În plus, se va interzice furnizarea de portofele anonime pentru criptoactive, iar normele CSB/CFT ale UE interzic deja conturile bancare anonime.

Țări terțe

Spălarea banilor este un fenomen mondial care necesită o cooperare internațională solidă. Comisia colaborează deja îndeaproape cu partenerii săi internaționali pentru a combate circulația banilor „murdari” la scară globală. Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) – o organizație independentă de supraveghere a spălării banilor și a finanțării terorismului la nivel mondial – formulează recomandări adresate țărilor. Țările care figurează pe lista întocmită de GAFI vor fi incluse și pe lista UE. Vor exista două liste ale UE, o „listă neagră” și o „listă gri”, care corespund listelor GAFI. Atunci când o țară este inclusă pe listă, UE va aplica măsuri proporționale cu riscurile pe care le prezintă țara respectivă. De asemenea, UE va putea include pe listă țări care nu figurează pe listele GAFI, dar care, conform unei evaluări autonome, reprezintă o amenințare la adresa sistemului financiar al UE.

Diversitatea instrumentelor pe care le pot utiliza Comisia și AMLA va permite UE să țină pasul cu actualul mediu internațional complex și schimbător, care prezintă riscuri aflate într-o evoluție rapidă.

Pachetul legislativ urmează să fie examinat de Parlamentul European și de Consiliu. Viitoarea autoritate de combatere a spălării banilor ar urma să devină operațională în 2024 și își va începe activitatea de supraveghere directă puțin mai târziu, de îndată ce Directiva va fi transpusă și noul cadru de reglementare va începe să se aplice.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

ANAF propune introducerea a 23 de noi formulare utilizate în activitatea de colectare a creanțelor fiscale

Radio CECCAR FM

⠀

acum 8 ore

⠀

18 noiembrie 2024

✓

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat astăzi în transparență decizională un proiect de Ordin pentru modificarea OPANAF nr. 1.155/2016 privind emiterea prin intermediul centrului de imprimerie masivă a unor acte administrative fiscale și procedurale. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OPANAF nr. 1155/2016 privind emiterea prin intermediul centrului de imprimare masivă a unor acte administrative fiscale și procedurale, cu modificările și completările ulterioare, au fost aprobate categoriile de acte administrativ fiscale utilizate în activitatea de colectare a creanțelor fiscale, emise de organele fiscale centrale și tipărite prin intermediul centrului de imprimerie masivă, valabile fără semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal central, potrivit legii, și ștampila organului fiscal emitent. Avându-se în vedere modificările legislative intervenite ulterior, o serie de formulare necesare administrării veniturilor bugetare au fost aprobate prin Ordine ale președintelui ANAF.

Prin proiectul de act normativ se are în vedere modificarea și completarea OPANAF nr. 1155/2017, cu modificările și completările ulterioare, astfel:

➜ eliminarea unui număr de 5 formulare, respectiv:

  • „Decizie de impunere privind plățile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuții de asigurări sociale de sănătate/contribuții de asigurări sociale”;
  • „Decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice”;
  • „Decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice”;
  • „Decizie privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale pentru persoane fizice”;
  • „Decizie de impunere anuală pentru stabilirea contribuției de asigurări sociale de sănătate și a contribuției de asigurări sociale”;

➜ actualizarea denumirii formularului „Notificare privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și din pensii, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult” în sensul reformulării textului, după cum urmează: „Notificare privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult” ;

➜ introducerea unui număr de 23 de formulare, respectiv:

  • „Notificare privind nedeclararea contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice”;
  • „Decizie privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”;
  • „Decizie de anulare a deciziei privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”;
  • „Notificare privind nedeclararea contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice pentru indemnizațiile prevăzute la art. XV alin. (1), (1^1) și (4) din OUG nr. 30/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, cu modificările ulterioare, precum și la art. 3 din OUG nr. 132/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările și completările ulterioare”;
  • „Decizie privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru indemnizațiile prevăzute la art. XV alin. (1), (1^1) și (4) din OUG nr. 30/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, cu modificările ulterioare, precum și la art. 3 din OUG nr. 132/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările și completările ulterioare”;
  • „Decizie de anulare a deciziei privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru indemnizațiile prevăzute la art. XV alin. (1), (1^1) și (4) din OUG nr. 30/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 59/2020, cu modificările ulterioare, precum și la art. 3 din OUG nr. 132/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările și completările ulterioare”;
  • „Notificare privind nedeclararea obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru indemnizații reprezentând măsuri în domeniul protecției sociale și pentru unele venituri obținute din străinătate”;
  • „Decizie privind stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizații reprezentând măsuri în domeniul protecției sociale și pentru unele venituri obținute din străinătate”;
  • „Decizie de anulare a Deciziei privind stabilirea din oficiu a obligațiilor fiscale datorate de persoanele fizice pentru unele indemnizații reprezentând măsuri în domeniul protecției sociale și pentru unele venituri obținute din străinătate”;
  • „Decizie privind recuperarea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat, virată în mod necuvenit entităților nonprofit/unităților de cult”;
  • „Decizie privind înregistrarea, din oficiu, în scopuri de TVA potrivit prevederilor art. 316 alin. (10)/art. 317 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”;
  • „Decizie de radiere, din oficiu, din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare”;
  • „Înștiințare privind radierea, din oficiu, din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare”;
  • „Notificare privind nedeclararea taxei pe valoarea adăugată de către persoanele impozabile prevăzute la art. 11 alin. (6) și (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;
  • „Invitație privind exercitarea dreptului de a fi ascultat, în cazul neprezentării la primul termen stabilit de organul fiscal în vederea audierii”;
  • „Decizie de impunere din oficiu a taxei pe valoarea adăugată datorate de către persoanele impozabile prevăzute la art. 11 alin. (6) și (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (190)”;
  • „Decizie de anulare a deciziei de impunere din oficiu a taxei pe valoarea adăugată datorate de către persoanele impozabile prevăzute la art. 11 alin. (6) și (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (191)”;
  • „Notificare pentru corectarea declarațiilor recapitulative (390VIES)”;
  • „Notificare pentru nedepunerea declarațiilor recapitulative (390VIES)”;
  • „Notificare privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor”;
  • „Decizie privind modificarea din oficiu a datelor din Registrul contribuabililor/plătitorilor (701)”;
  • „Decizie de declarare în inactivitate”;
  • „Notificare privind nedepunerea la termen a cererii de înregistrare a contractelor de închiriere”.
Continuare

ECONOMIE

Importurile de gaze s-au redus cu 10,9% în primele nouă luni din 2024

Radio CECCAR FM

⠀

acum 8 ore

⠀

18 noiembrie 2024

✓

România a importat, în primele nouă luni din 2024, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,361 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 10,9% mai mică (-166.300 tep) față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres. Producția internă de gaze naturale a totalizat, în perioada menționată, 5,635 milioane tep, fiind cu 0,8% peste cea din perioada ianuarie-septembrie 2023 (+42.800 tep).

Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de gaze naturale ar urma să crească, în perioada 2024-2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%, după un avans de 1,4% înregistrat în 2023.

Astfel, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2024 este prognozată o producție de 7,675 milioane tone echivalent petrol, în creștere cu 0,6%, pentru 2025 de 7,79 milioane tep (+1,5%), pentru 2026 de 7,907 milioane tep (+1,5%) și pentru 2027 de 8,176 milioane tep (+3,4%).

În ceea ce privește importurile, pentru anul 2024 este prognozată o creștere de peste 10% a importului de gaze naturale, după care se așteaptă să se manifeste o tendință de reducere, cu un ritm mai pronunțat la orizontul 2027 (-6%), în concordanță cu avansul producției prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar luând în considerare și o menținere a tranzitului către piețe externe. CNSP estimează pentru 2024 importuri de 2,392 milioane tep (plus 11,1%), pentru 2025 de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (-2,7%) și pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%).

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Începând din 1 ianuarie 2025, și contribuabilii mici vor transmite fișierul standard de control fiscal

Radio CECCAR FM

⠀

acum 8 ore

⠀

18 noiembrie 2024

✓

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, intră în vigoare obligația contribuabililor mici de a depune la organul fiscal central declarația cuprinzând informații din evidența contabilă și fiscală, denumită Declarația informativă D406 (SAF-T), conform prevederilor legale (respectiv, potrivit prevederilor art. 59^1 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și a prevederilor pct. 1 din Anexa 5 la OPANAF nr. 1783/2021 privind natura informațiilor pe care contribuabilul/plătitorul trebuie să le declare prin fișierul standard de control fiscal, modelul de raportare, procedura și condițiile de transmitere, precum și termenele de transmitere și data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să transmită fișierul standard de control fiscal), a anunțat astăzi Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), într-un comunicat.

Modelul Declarației este prevăzut în Anexa nr. 2 a OPANAF nr.1783/2021.

Pentru informații detaliate necesare transmiterii unei declarații complete și corecte, contribuabilii pot accesa portalul instituțional, AICI.

Reamintim că Declarația informativă D 406 (SAF-T) este depusă din 1 ianuarie 2022 de marii contribuabili și începând cu data de 1 ianuarie 2023 de contribuabilii mijlocii.

Potrivit precizărilor ANAD, similar cu celelalte două categorii de contribuabili menționate, contribuabilii mici, care vor avea obligația depunerii Declarației informative D 406 (SAF-T) începând cu data de 1 ianuarie 2025, vor beneficia de o perioadă de grație, astfel:

▪ 6 luni pentru prima raportare, respectiv 5 luni pentru a doua raportare, 4 luni pentru a treia raportare, 3 luni pentru a patra raportare, 2 luni pentru a cincea raportare, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T;

▪ 3 luni pentru prima raportare pentru contribuabilii care au obligația de transmitere trimestrială a fișierului SAF-T.

„Pentru a veni în sprijinul contribuabililor, ANAF a elaborat «GHIDUL contribuabilului pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D 406 – Fișierul standard de control fiscal (SAF-T)» și «Documentul de asistență pentru pregătirea și depunerea Declarației informative D 406 – Fișierul standard de control fiscal (SAF-T)», în care se regăsesc întrebări și răspunsuri utile pentru completarea corectă și completă a Declarației”, precizează reprezentanții Administrației Fiscale.

Totodată, dacă după studierea documentelor și a informațiilor postate pe portalul ANAF sunt necesare clarificări privind depunerea și completarea declarației D406, contribuabilii le pot solicita la adresa de e-mail saft@anaf.ro.

Continuare

Trending