Rețele sociale

ECONOMIE

Modificări la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Radio CECCAR FM

⠀

acum 3 ani

⠀

Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în consultare publică un proiect de HG pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 1/2016. Potrivit Notei de fundamentare a actului normativ, principalele modificări și completări ale Titlului VII „Taxa pe valoarea adăugată” din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, care se impun ca urmare a necesității corelării acestuia cu prevederile Codului fiscal, astfel cum a fost modificat și completat prin OUG nr. 59/2021, vizează, în principal, următoarele aspecte:

 ♦ În vederea clarificării sintagmelor „vânzări intracomunitare de bunuri la distanță” în sensul art. 266 alin. (1) pct. 35 din Codul fiscal și respectiv „vânzări la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe” în sensul art. 266 alin. (1) pct. 36 din Codul fiscal, se propune exemplificarea situațiilor în care se consideră că bunurile au fost expediate sau transportate de către furnizor sau în contul acestuia, inclusiv în cazul în care furnizorul intervine în mod indirect în expedierea sau transportul bunurilor, cu trimitere la situații precum  cele prevăzute la art. 5a din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011, cu modificările și completările ulterioare;

♦ Pentru corelarea cu noua terminologie introdusă prin OUG nr. 59/2021, se propune înlocuirea sintagmei „vânzări la distanță” cu sintagma „vânzări intracomunitare de bunuri la distanță” din cuprinsul pct. 3 alin. (7) lit. d), pct. 7 alin. (14) și pct. 10 alin. (6) din Normele metodologice;

♦ În vederea clarificării termenului „facilitează”  în sensul art. 270 alin. (15) și (16) din Codul fiscal, se propune trimiterea la înțelesul acestuia prevăzut la art. 5b din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011, cu modificările și completările ulterioare;

♦ Se propune clarificarea termenului „loturi”, reprezentând bunuri ambalate împreună și expediate simultan de același furnizor, către același destinatar și acoperite de același contract de transport;

♦ În vederea corelării cu modificările aduse art. 275 din Codul fiscal în ceea ce privește stabilirea locului impozitării în cazul vânzărilor intracomunitare de bunuri la distanță, se propune abrogarea pct. 12 din Normele metodologice;

♦ Pentru corelarea cu prevederile art. 315 alin. (14) și art. 3152 alin. (24) din Codul fiscal, prin care s-a realizat transpunerea prevederilor art. 368 și art. 369w din Directiva 2006/112/CE, în vigoare de la 1 iulie 2021, se propune modificarea și completarea pct. 72 alin. (1) lit. c) și pct. 72 alin. (7) lit. e) din Normele metodologice, prin introducerea unor excepții de la procedura de  rambursarea a TVA către persoanele impozabile stabilite în alt stat membru. Astfel, în situația în care România este stat membru de consum pentru operațiuni ce fac obiectul regimurilor speciale prevăzute la art. 315 și 3152 din Codul fiscal, persoanele impozabile stabilite în alt stat membru și neînregistrate în scopuri de TVA în România vor putea solicita rambursarea TVA aferente achizițiilor efectuate în România, chiar dacă au efectuat operațiuni cu drept de deducere în România;

♦ În vederea corelării cu prevederile art. 314 alin. (12) și art. 3152 alin. (24) din Codul fiscal, prin care s-a realizat transpunerea prevederilor art. 369j și art. 369w din Directiva 2006/112/CE, în vigoare de la 1 iulie 2021, se propune modificarea și completarea pct. 74 alin. (1) lit. b) și pct. 74 alin. (5) din Normele metodologice, prin introducerea unor excepții de la procedura de  rambursarea a TVA către persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul Uniunii Europene. Astfel, persoanele impozabile nestabilite pe teritoriul UE și neînregistrate în scopuri de TVA în România, care aplică regimurile speciale prevăzute la art. 314 și 3152 din Codul fiscal, vor putea solicita rambursarea TVA aferente achizițiilor efectuate în România, chiar dacă au efectuat operațiuni cu drept de deducere în România. De asemenea, respectivele persoane vor fi exceptate de la obligația de a desemna un reprezentant fiscal în scopul rambursării taxei;

♦ Pentru corelarea cu modificările aduse art. 275 și art. 307 alin. (6) din Codul fiscal, se propune abrogarea pct. 81 alin. (3) din Normele metodologice;

♦ În vederea clarificării art. 3211 din Codul fiscal referitor la obligația persoanelor impozabile care, prin utilizarea unei interfețe electronice, facilitează livrarea de bunuri sau prestarea de servicii către o persoană neimpozabilă din Uniunea Europeană, de a ține registre cu informații referitoare la operațiunile facilitate, se propun următoarele:

  • persoanele impozabile care se consideră că au primit și au livrat bunuri în conformitate cu art. 270 alin. (15) și (16) din Codul fiscal, sau au participat la o prestare de servicii de telecomunicații, de radiodifuziune și de televiziune sau prestate pe cale electronică pentru care se prezumă că au acționat în nume propriu, în conformitate cu art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv cu art. 9a din Regulamentul (UE) nr. 282/2011, cu modificările și completările ulterioare, și care au optat pentru aplicarea unuia dintre regimurile speciale prevăzute la art. 314, 315 sau 3152 din Codul fiscal, vor păstra registrele prevăzute la art. 63c din Regulamentul (UE) nr. 282/2011, cu modificările și completările ulterioare;
  • persoanele impozabile care se consideră că au primit și au livrat bunuri în conformitate cu art. 270 alin. (15) și (16) din Codul fiscal, sau au participat la o prestare de servicii de telecomunicații, de radiodifuziune și de televiziune sau prestate pe cale electronică pentru care se prezumă că au acționat în nume propriu, în conformitate cu art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, respectiv art. 9a din Regulamentul (UE) nr. 282/2011, cu modificările și completările ulterioare, și care nu au optat pentru aplicarea regimurilor speciale prevăzute la art. 314, 315 sau 3152 din Codul fiscal, vor păstra documentele prevăzute la pct. 101 din Normele metodologice, după caz;
  • persoanele impozabile care, prin utilizarea unei interfețe electronice, facilitează alte livrări de bunuri sau prestări de servicii către o persoană neimpozabilă din Uniunea Europeană, decât cele menționate mai sus, vor păstra informațiile prevăzute la art. 54c alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 282/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit inițiatorilor, măsurile cuprinse în actul normativ vor avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, întrucât acesta vizează clarificarea a numeroase aspecte privind aplicarea în practică a noilor prevederilor referitoare la TVA în comerțul electronic, în vigoare de la 1 iulie 2021, creându-se premisele pentru dezvoltarea schimburilor comerciale și reducerii costurilor de conformare pentru mediul de afaceri.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

22 noiembrie 2024

✓

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.

Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.

Continuare

ECONOMIE

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

22 noiembrie 2024

✓

Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.

Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.

Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.

Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).

Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.

Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

22 noiembrie 2024

✓

A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.

Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.

Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.

Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.

Continuare

Trending