ECONOMIE
MF: În proiect, noi reglementări privind obligațiunile garantate
Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Lege privind obligațiunile garantate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar. Potrivit inițiatorilor, proiectul de act normativ va avea un impact pozitiv asupra mediului economic românesc prin dezvoltarea pieței obligațiunilor garantate. Reglementarea la nivel european a acestui tip de obligațiuni va permite instituțiilor de credit atragerea de resurse financiare la un cost mai scăzut decât prin alte instrumente (ca efect al garantării obligațiunilor cu portofoliul de acoperire dedicat), efect care se va transfera într-un cost mai scăzut al creditării ipotecare. De asemenea, MF precizează că, din perspectiva stabilității sistemului financiar, lărgirea gamei de instrumente financiare poate conduce la dezvoltarea sectorului pe termen lung, atât prin asigurarea finanțării pentru emitenții de obligațiuni garantate, cât și prin extinderea și diversificarea portofoliilor investitorilor instituționali (companii de asigurări, fonduri de pensii etc.) sau de retail.
Prin reglementarea obligațiunilor garantate la nivel european, respectiv prin modificarea corespunzătoare, prin proiectul de lege, a unor dispoziții naționale aplicabile OPCVM-urilor (organismele de plasament colectiv în valori mobiliare) ca urmare a transpunerii unor prevederi ale Directivei (UE) 2019/2162 se asigură un nivel mai mare de uniformizare și claritate cu privire la situațiile în care un OPCVM poate depăși o anumită limită investițională, ca urmare a faptului că acesta investește în obligațiuni garantate care îndeplinesc anumite cerințe stabilite la nivel european, asigurându-se astfel premisele unei protecții sporite a investitorilor în respectivul OPCVM.
Potrivit Expunerii de motive, principalele modificări propuse prin proiectul de lege față de cadrul legislativ actual vizează, în linii mari, următoarele aspecte:
♦ Procedura de aprobare a emisiunilor de obligațiuni garantate
Potrivit legislației în vigoare, includerea activității de emisiune de obligațiuni ipotecare în obiectul de activitate a unei instituții de credit este supusă aprobării prealabile a Băncii Naționale a României, sens în care emitentul are obligația obținerii acestei aprobări pentru efectuarea fiecărei emisiuni de obligațiuni garantate, inclusiv în situația în care acestea sunt parte a unui program de obligațiuni garantate. Aprobarea emisiunii de obligațiuni este condiționată de îndeplinirea unor condiții specifice, iar emisiunea este plafonată la un procentaj maxim din activul bilanțier al emitentului, plafon ce diferă în funcție de o serie de indicatori înregistrați de acesta.
În vederea asigurării transpunerii cerinței prevăzute de Directiva (UE) 2019/2162 ca emitenții să obțină o aprobare pentru un program de obligațiuni garantate, proiectul de act normativ păstrează cerința de aprobare prealabilă pentru includerea în obiectul de activitate a instituției de credit a activității de emisiune de obligațiuni garantate, similar abordării prevăzute de Legea nr. 304/2015, însă aprobarea prealabilă operează pentru întreg programul de obligațiuni garantate, fără ca emitentul să aibă obligația obținerii aprobării băncii centrale pentru fiecare emisiune în cadrul unui program. Totodată, proiectul de act normativ reglementează cerințele minime pentru acordarea aprobării, care urmează a fi detaliate în cadrul de reglementare secundar. Aceste cerințe minime vizează: (i) capacitatea emitentului de a asigura respectarea cerințelor legale pentru emiterea de obligațiuni garantate și de a dispune de o situație financiară curentă și de perspectivă, de natură să asigure premisele protejării intereselor investitorilor și ale altor creditori; (ii) capacitatea emitentului de a genera active care pot deveni active de acoperire, inclusiv din perspectiva asigurării finanțărilor necesare; (iii) desemnarea unor membri ai organului de conducere și ai personalului cu funcții-cheie drept responsabili de programul de obligațiuni garantate; (iv) desemnarea structurii organizatorice responsabile de administrarea emisiunii și a portofoliului de acoperire.
♦ Activele eligibile pentru includerea în portofoliul de acoperire
Potrivit cadrului național în vigoare, portofoliile de acoperire sunt formate din active imobiliare și, într-un procentaj de maximum 20%, din alte active financiare. Directiva (UE) 2019/2162 stabilește anumite categorii de active eligibile ce pot forma portofoliul de acoperire, prevăzând posibilitatea statelor membre de a circumstanția, la nivel național, plaja activelor eligibile afectate garantării, cu luarea în considerare a particularităților cadrului național de reglementare existent la nivelul fiecărui stat membru. De asemenea, Directiva (UE) 2019/2162 stabilește această posibilitate și pentru a crea premisele îndeplinirii obiectivului final de asigurare a unui nivel înalt de protecție a investitorilor. Astfel, în proiectul de act normativ se rețin ca active eligibile: i) active eligibile în temeiul art. 129 alin. (1) lit. a), c), d) și f) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și ii) active de acoperire de calitate ridicată, altele decât cele din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, care să garanteze că emitentul deține un drept de creanță și care să fie garantate cu colateral constituit din garanții reale. Totodată, având în vedere cerința privind calitatea ridicată a activelor eligibile, astfel cum aceasta este prevăzută de Directiva (UE) 2019/2162, din proiectul de act normativ a fost eliminată posibilitatea de a include în portofoliu creanțe garantate cu ipoteci asupra terenurilor virane, precum și creanțe asupra imobilelor aflate în construcție.
♦ Instituția administratorului de portofoliu
Reglementările actuale prevăd că rolul administratorului de portofoliu este acela de a prelua sarcinile emitentului care decurg din activitatea de emisiune de obligațiuni garantate, din momentul în care: (i) emitentului i-a fost retrasă aprobarea de a emite obligațiuni garantate, (ii) portofoliul suport nu mai îndeplinește o serie de cerințe legale și nu sunt perspective ca emitentul să asigure îndeplinirea lor sau (iii) emitentul nu își îndeplinește obligațiile de plată către investitori. Administratorul de portofoliu preia astfel sarcinile de administrare ale emitentului, fiind numit de Banca Națională a României.
În plus, în cazul deschiderii procedurii falimentului emitentului, administratorul de portofoliu este numit de către judecătorul sindic, iar pe parcursul procedurii falimentului administratorul are obligația de a coopera și a face schimb de informații cu lichidatorul judiciar.
Reprezentanții MF menționează în Expunerea de motive că aceste prevederi au fost instituite în lipsa unui cadru de reglementare privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit. „Astfel, având în vedere că, pe de o parte, Directiva (UE) 2019/2162 nu reglementează instituția administratorului de portofoliu și nu impune o anumită conduită în ceea ce privește supravegherea obligațiunilor garantate în caz de faliment, și, pe de altă parte, că la nivel național este, în prezent, asigurată transpunerea directivei europene în materia redresării și rezoluției, pentru ca atribuțiile administratorului de portofoliu să nu interfereze în mod nedorit cu competențele autorității de rezoluție a instituțiilor de credit emitente, proiectul de act normativ nu mai reține instituția administratorului de portofoliu. În cazul falimentului, în cadrul proiectului de act normativ se reține faptul că, pentru protecția investitorilor, plata obligațiunilor garantate nu este accelerată automat în cazul deschiderii procedurii falimentului”, precizează inițiatorii.
♦ Etichetarea
Având în vedere faptul că, în prezent, la nivelul UE, obligațiunile garantate sunt emise cu denumiri și etichete naționale ce înregistrează grade diferite de consacrare, pentru a spori atractivitatea obligațiunilor și a facilita evaluarea calității acestora de către investitori, Directiva (UE) 2019/2162 oferă posibilitatea utilizării, de către emitenți, a două „etichete” pentru obligațiunile emise, respectiv „obligațiune garantată europeană” și „obligațiune garantată europeană (premium)”, stabilind diferențiat condițiile prudențiale în care emitenții de obligațiuni garantate pot utiliza cele două etichete.
În acest sens, proiectul de act normativ prevede următoarele: ▪ în cazul în care obligațiunile garantate sunt emise având la bază portofolii de creanțe care respectă toate cerințele stabilite de proiectul de act normativ, acestea pot fi etichetate drept „obligațiune garantată europeană”; ▪în cazul în care obligațiunile garantate sunt emise având la bază portofolii de creanțe care respectă, în plus față de cerințele stabilite de proiectul de act normativ, și cerințele suplimentare, mai stricte, prevăzute la art. 129 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, acestea pot fi etichetate drept „obligațiune garantată europeană (premium)”. Eticheta „obligațiune garantată europeană (premium)” certifică investitorilor faptul că obligațiunile garantate îndeplinesc cerințele specifice suplimentare din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, având drept rezultat o calitate superioară celor etichetate drept „obligațiune garantată europeană”, iar investiția în astfel de emisiuni beneficiază de un tratament prudențial preferențial, printr-o cerință de capital mai redusă în raport cu cerințele de capital asociate unei investiții în obligațiuni garantate europene.
♦ Modificarea altor acte legislative
Directiva (UE) 2019/2162 modifică următoarele două directive europene:
E.1. Directiva 2009/65/CE de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în sensul amendării referinței la noțiunea de obligațiune garantată.
În prezent, potrivit dispozițiilor OUG nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, care transpun dispoziții ale art. 52 alin. (4) din Directiva 2009/65/CE, se prevede posibilitatea depășirii, până la un anumit nivel, a unei anumite limite investiționale aplicabile OPCVM-urilor, în cazul în care acestea investesc în anumite tipuri de obligațiuni care îndeplinesc o serie de cerințe, care, la nivel național, se regăsesc la nivelul Legii nr. 304/2015.
Prin proiectul de lege se are în vedere modificarea corespunzătoare a dispozițiilor OUG nr. 32/2012 în vederea transpunerii modificărilor aduse art. 52 alin. (4) din Directiva 2009/65/CE prin Directiva (UE) 2019/2162, sens în care sunt prevăzute dispoziții potrivit cărora posibilitatea depășirii respectivei limite investiționale pentru OPCVM-uri se aplică atât obligațiunilor care îndeplinesc cerințele stabilite de Legea nr. 304/2015 privind emisiunile de obligațiuni ipotecare, sau, după caz, obligațiunilor emise înainte de 8 iulie 2022 care îndeplinesc cerințele stabilite de legislația altui stat membru ce transpune prevederile art. 52 alin. (4) din Directiva 2009/65/CE, astfel cum se aplică la data la care au fost emise, cât și în cazul obligațiunilor care se încadrează în definiția obligațiunilor garantate în conformitate cu proiectul de lege ori, după caz, în conformitate cu legislația altui stat membru care transpune prevederile art. 3 pct. 1 din Directiva (UE) 2019/2162/EU .
De asemenea, prin proiectul de act normativ se are în vedere abrogarea unor dispoziții ale OUG nr. 32/2012, care transpuneau dispoziții ale art. 52 alin. (4) din Directiva (UE) 2009/65, abrogate prin Directiva (UE) 2019/2162.
E.2. Directiva 2014/59/UE de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, în sensul amendării definiției obligațiunii garantate incluse în această directivă.
Având în vedere că transpunerea Directivei 2014/59/UE la nivel național a fost asigurată prin emiterea Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, proiectul de act normativ cuprinde un articol prin care se modifică Legea nr. 312/2015, în vederea amendării definiției obligațiunii garantate.
ECONOMIE
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.
Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.
ECONOMIE
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.
Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.
Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.
Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).
Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.
Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.
ECONOMIE
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată
A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.
Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.
Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 3 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 3 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 4 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
ECONOMIEacum 4 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
ECONOMIEacum 3 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
ECONOMIEacum 4 zile
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
-
PROFESIA CONTABILĂacum 5 zile
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil