Rețele sociale

ECONOMIE

CE relansează revizuirea guvernanței economice a UE

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a adoptat o comunicare prin care trece în revistă schimbările de circumstanțe în ceea ce privește guvernanța economică în urma crizei provocate de pandemia COVID-19 și relansează dezbaterea publică privind revizuirea cadrului de guvernanță economică al UE, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Comunicarea este prezentată ca urmare a angajamentului exprimat de președinta Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii de a ajunge la un consens cu privire la viitorul cadrului de guvernanță economică al UE. Comisia suspendase anterior această dezbatere publică, lansată inițial în februarie 2020, pentru a se concentra asupra răspunsului la impactul economic și social al pandemiei de COVID-19”, se menționează în comunicat.

„După șocul fără precedent de anul trecut, economia Europei cunoaște o redresare puternică. Acum trebuie să ne asigurăm că, în viitor, creșterea va fi atât susținută, cât și sustenabilă. Relansăm această revizuire a guvernanței noastre economice în contextul unor nevoi enorme de investiții și în condițiile în care urgența climatică devine din ce în ce mai acută cu fiecare an care trece. În același timp, sprijinul bugetar puternic mobilizat în timpul pandemiei a condus la niveluri mai ridicate ale datoriei. Aceste provocări fac cu atât mai importantă existența unui cadru bugetar transparent și eficace. Realizarea acestui obiectiv este responsabilitatea noastră comună și este esențială pentru viitorul Uniunii noastre”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie. 

Dezbaterea relansată se va baza atât pe viziunea Comisiei privind eficacitatea cadrului de supraveghere economică, prezentată în februarie 2020, cât și pe concluziile desprinse în urma crizei provocate de pandemia COVID-19. Comisia invită toate părțile interesate principale să se implice în această dezbatere publică, astfel încât să se ajungă la un consens cu privire la viitorul cadrului de guvernanță economică. Este esențial să existe un cadru care să poată sprijini din plin statele membre în efortul de a repara impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a răspunde celor mai presante provocări cu care se confruntă UE.

„Comisia va lua în considerare toate opiniile exprimate în cursul acestei dezbateri publice. În primul trimestru al anului 2022, Comisia va oferi orientări în materie de politică bugetară pentru perioada următoare, cu scopul de a facilita coordonarea politicilor bugetare și elaborarea programelor de stabilitate și de convergență ale statelor membre. Aceste orientări vor reflecta situația economică globală, situația specifică a fiecărui stat membru și dezbaterea privind cadrul de guvernanță economică. Comisia va oferi orientări cu privire la posibilele modificări ale cadrului de guvernanță economică, cu obiectivul de a ajunge la un consens larg cu privire la calea de urmat cu suficient timp înainte de anul 2023”, precizează Executivul comunitar.

Un nou context în urma pandemiei de COVID-19. De la crearea sa, cadrul de guvernanță economică al UE a ghidat statele membre în eforturile lor de a-și atinge obiectivele de politică economică și bugetară, de a-și coordona politicile economice, de a combate dezechilibrele macroeconomice și de a asigura finanțe publice solide. Cadrul a evoluat în timp și au fost introduse modificări, cum ar fi pachetul privind guvernanța economică și pachetul privind supravegherea și monitorizarea bugetare, cu scopul de a răspunde noilor provocări economice. În pofida acestor evoluții, au persistat unele vulnerabilități pe care cadrul bugetar nu le-a soluționat în mod eficace. În același timp, cadrul a devenit din ce în ce mai complex. În plus, contextul economic s-a schimbat în mod semnificativ de la stabilirea inițială a normelor.

Aceste aspecte, precum și altele, erau deja vizibile în februarie 2020, când Comisia și-a prezentat comunicarea privind evaluarea guvernanței economice a UE. Deși principalele concluzii ale evaluării rămân valabile și relevante, impactul grav al crizei provocate de pandemia de COVID-19 scoate și mai mult în evidență punctele sensibile ale cadrului, făcând ca provocările să devină și mai acute.

Noi provocări și lecții învățate. Dezbaterea publică privind revizuirea cadrului de guvernanță economică va trebui să ia în considerare și să soluționeze aspectele identificate în comunicarea din 2020. Printre acestea se numără modalitățile de a asigura sustenabilitatea finanțelor publice, de a preveni și corecta dezechilibrele macroeconomice, de a simplifica normele existente și de a îmbunătăți transparența, asumarea și respectarea lor. În plus, revizuirea cadrului de guvernanță economică al UE trebuie să reflecte noile provocări evidențiate de criza provocată de pandemia COVID-19. De asemenea, se pot trage concluzii utile din răspunsul politic de succes al UE în fața pandemiei, în special în ceea ce privește guvernanța Mecanismului de redresare și reziliență.

O dezbatere deschisă și incluzivă. Un dialog amplu și incluziv cu toate părțile interesate este esențial pentru a se ajunge la un consens larg cu privire la calea de urmat pentru cadrul de guvernanță economică al UE. Prin urmare, CE invită părțile interesate să se implice în dezbatere și să își exprime opiniile cu privire la modul în care a funcționat până în prezent cadrul de guvernanță economică și la posibilele soluții care să ducă la sporirea eficacității acestuia. Printre aceste părți interesate se numără celelalte instituții europene, autoritățile naționale, partenerii sociali și mediul academic.

Dezbaterea va avea loc prin intermediul mai multor forumuri, inclusiv reuniuni speciale, ateliere și sondajul online care a fost relansat acum. Cetățenii, organizațiile și autoritățile publice sunt invitate să își prezinte contribuțiile până la 31 decembrie 2021.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending