Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) a lansat în dezbatere publică un proiect de Lege privind reglementarea activității prestatorului casnic. Proiectul reglementează desfășurarea activităților casnice ocazionale, de către o persoană fizică având calitatea de prestator casnic în folosul unei alte persoane fizice, care are calitatea de beneficiar. „Prin activitate casnică se înțelege munca realizată în folosul unei gospodării de către o persoană fizică, care are capacitate de muncă și care desfășoară activități casnice ocazionale la domiciliu sau într-o gospodărie în schimbul unei remunerații acordată exclusiv sub formă de tichete de activități casnice”, precizează MMPS.

Principalele reglementări constau în instituirea unui sistem de plată și evidență a persoanelor care desfășoară activități casnice ocazionale în baza unor tichete de activități casnice, cumpărate de beneficiar și preschimbate ulterior în numerar de către prestatorul casnic, după reținerea contribuțiilor și a impozitului aferente, în acest fel prestatorul dobândind calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale și de sănătate.

Potrivit inițiatorilor proiectului, această formă simplificată de plată vizează:  ▪ creșterea calității condițiilor de muncă pentru lucrătorii care desfășoară muncă nedeclarată prin dreptul la asigurare socială și de sănătate; ▪ fiscalizarea activităților casnice; ▪ descurajarea economiei subterane și tranziția către o piață mai echitabilă a muncii.

„În acest fel, se preconizează formalizarea relațiilor de muncă existente, asigurarea protecției sociale a lucrătorilor din aceste domenii și creșterea veniturilor la bugetul de stat”, se menționează în Expunerea de motive.

Tichetul de activități casnice este un bon valoric destinat plății contravalorii activităților casnice efectuate de către prestatorul casnic și conține elemente specifice de siguranță, serie și număr unic, care permit individualizarea și urmărirea acestuia. Astfel, la finalul prestării serviciilor stabilite de comun acord, pe baza numărului de ore efectuate și a negocierii între părți, beneficiarul casnic va înmâna prestatorului numărul de tichete de activități casnice aferent valorii serviciului prestat.

Tichetele de activități casnice sunt emise de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Atât achiziția, cât și preschimbarea în bani a tichetelor de activități casnice se realizează prin intermediul ANOFM, prin agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, respectiv la agențiile locale și punctele de lucru ale acestora, la punctele de acces ale furnizorului de serviciu poștal universal desemnat în numele acestora sau prin Platforma electronică de evidență a desfășurării activităților casnice, respectiv prin aplicația mobilă pusă la dispoziție gratuit de ANOFM.

Tichetele de activități casnice pot fi emise atât în format fizic, pe suport de hârtie, cât și electronic. Acestea nu sunt transferabile și pot fi utilizate numai de către prestatorul casnic care le-a primit, care are obligația să le preschimbe în numerar până cel târziu în a 15-a zi a lunii următoare lunii în care a fost prestată activitatea casnică, în vederea dobândirii sau menținerii calității de asigurat în sistemele asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de sănătate. Tichetul de activități casnice poate fi preschimbat în numerar în maximum 12 luni de la data primirii acestuia de către prestatorul casnic.

Beneficiarul casnic care achiziționează tichete de activități casnice, de la agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau de la alte unități desemnate în acest scop, suportă doar valoarea nominală a acestora, costul de tipărire și de distribuire a tichetelor fiind suportat de ANOFM sau de agențiile pentru ocuparea forței de muncă care emit tichetele. În schimb, beneficiarul casnic are obligația de a valorifica tichetul de activități casnice în maximum 12 luni de la data achiziționării acestuia.

Valoarea tichetelor de activități casnice pierdute, deteriorate sau nefolosite în termenul prevăzut de actul normativ nu se restituie beneficiarului sau prestatorului casnic.

Beneficiarul casnic are posibilitatea de a returna tichetele de activități casnice achiziționate, în perioada de 12 luni de la achiziție, primind valoarea nominală a acestora. În cazul beneficiarilor care au achiziționat tichete de activități casnice în format fizic, pe suport de hârtie, în momentul returnării tichetelor în perioada de 12 luni de la achiziție, va primi valoarea nominală a acestora din care se scade costul suportat de agențiile de ocupare cu tipărirea și transportul.

Valoarea nominală a unui tichet de activități casnice este de 15 lei, putând fi majorată prin hotărâre a Guvernului, iar prestatorul casnic beneficiază de o reducere la calculul venitului net, respectiv aplicarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale. Astfel, baza de calcul la care se aplică cota impozitului pe venit, dar și baza de calcul pentru cota contribuției de asigurări sociale și cota contribuției de asigurări sociale de sănătate este de 50% din valoarea nominală a tichetului de activități casnice. În acest fel, 22,53% din valoarea nominală a tichetului de activități casnice reprezintă contribuții sociale și impozit pe venit, respectiv 3,38 lei. Totodată, beneficiarul are dreptul, în baza unui document fiscal (chitanță, factură, bon fiscal care dovedește achiziționarea tichetelor de activități casnice), la reducerea nivelului bazei de impozitare a impozitului pe venit în cuantum de 50% din valoarea tichetelor achiziționate.

Plata contribuției de asigurări sociale conferă prestatorului casnic calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, iar calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor de sănătate se obține în situația în care prestatorul casnic preschimbă în numerar un număr de cel puțin 50 de tichete de activități casnice într-o lună calendaristică, începând cu luna următoare lunii în care a fost virată contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Sumele reținute pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate în lunile în care prestatorul nu dobândește calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor de sănătate, sunt rambursate o dată pe an, în intervalul 1 ianuarie – 31 ianuarie a anului următor anului în care a fost prestată activitatea casnică, la cererea prestatorului casnic. Sumele care nu au fost rambursate la solicitarea prestatorului casnic se fac venit la bugetul de stat.

În vederea gestionării datelor cu privire la beneficiari și prestatori casnici, precum și pentru înregistrarea, evidența și plata contribuțiilor și impozitelor datorate de prestatorul casnic, ANOFM gestionează platforma electronică de evidență a desfășurării activităților casnice. Astfel, preschimbarea tichetului de activități casnice se realizează în cadrul agențiilor de ocupare de către prestatorul casnic, moment în care acesta este înregistrat în platforma electronică cu datele personale de identificare. De asemenea, la schimbarea tichetului de activități casnice în numerar, agențiile pentru ocuparea forței de muncă rețin și achită prin „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate“ (Declarația 112), potrivit legii, în numele prestatorului casnic contribuțiile sociale obligatorii și impozitul pe venit datorat de prestatorul casnic și evidențiază în platformă plățile realizate.

În vederea stimulării ocupării forței de muncă, prin excepție de la art.5 pct.IV lit.c), art.34 alin.(1) lit.b) și alin.(3) lit.b), art 44 lit. b) și art. 66 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile art.8 din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, pot fi prestatori casnici, fără a le fi afectat dreptul stabilit la indemnizație de șomaj sau la venitul minim garantat:

a) șomerii indemnizați, prevăzuți la art.17 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare;

b) beneficiarii de venit minim garantat, potrivit Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit inițiatorilor proiectului, actul normativ va avea ca efecte: ▪ combaterea activităților de muncă nedeclarată în sectorul serviciilor casnice și creșterea veniturilor la bugetul de stat; ▪ creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă în rândul grupurilor țintă care sunt la distanță de piața muncii formală (în special a persoanelor cu nivel de calificare redus), inclusiv prin folosirea formelor atipice de muncă, precum activitățile desfășurate în gospodăriile private și remunerate exclusiv prin tichete de activități casnice; ▪ activarea forței de muncă sub-utilizate, în sensul schimbării statutului persoanelor subocupate și al forței de muncă potențială adițională în forță de muncă activă și îmbunătățirea bunăstării în rândul acestora; ▪ scăderea numărului de șomeri; ▪ creșterea ratei de participare a forței de muncă și a productivității populației active, datorită reducerii obligațiilor în gospodărie; ▪ îmbunătățirea ratei de participare a forței de muncă feminine, ca indicator important al condiției femeii în cadrul unei economii de piață; ▪ crearea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată la nivelul familiilor; ▪ creșterea veniturilor la bugetul de stat; ▪ sporirea nivelui de protecție socială prin facilitarea introducerii în sistemul asigurărilor de sănătate și sistemul de asigurare socială a populației țintă.

Declanșarea epidemiei de COVID-19 la începutul anului 2020 a modificat perspectivele economice, sociale și bugetare în lume, fiind necesar un răspuns urgent și coordonat atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național pentru a face față consecințelor economice și sociale. În contextul crizei provocate de COVID-19, s-a constatat că este necesară consolidarea cadrului actual pentru furnizarea de sprijin financiar statelor membre, prin intermediul unui instrument care să furnizeze un sprijin financiar semnificativ și eficace menit să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe în statele membre. În vederea dezvoltării Planului Național de Redresare și Reziliență al României, MMPS a elaborat o propunere de investiții pentru reforma: „Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici”, respectiv „Operaționalizarea introducerii tichetelor de muncă în domeniul lucrătorilor casnici”, în scopul de a stimula formalizarea muncii. Intervenția urmărește introducerea instrumentului denumit tichet de activități casnice drept măsură de creștere a ocupării formale prin reglementarea activității desfășurate în cadrul gospodăriilor, cu implementare graduală în perioada 2022 – 2026. Raportat la numărul persoanelor care nu au un venit stabilit, rezultat dintr-o activitate lucrativă formală, măsura tichetelor de activități casnice ar aduce în economie un număr semnificativ de persoane, contribuind astfel la reducerea ratei șomajului și la creșterea nivelului de trai.

Potrivit țintelor asumate de România în PNRR, actul normativ va fi aprobat până la finalul primului trimestru din anul 2022.

Pentru operaționalizarea implementării actului normativ este necesară dezvoltarea și implementarea unei platforme, pe care să o utilizeze și gestioneze ANOFM, prin agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă. Totodată, este necesară asigurarea instruirii corespunzătoare a personalului care va utiliza platforma menționată. Platforma digitală va facilita și automatiza procesele de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii, precum și cele de înregistare a prestatorilor casnici și a beneficiarilor. Implementarea investiției va fi finalizată până la data de 31 decembrie 2023, iar prevederile actului normativ vor putea fi puse în aplicare.

Bugetul alocat prin PNRR pentru această reformă și investiție este de 4.538.000 euro.

Până în trimestrul 1 al anului 2026, se preconizează că în evidențele ANOFM vor fi înregistrați 30.000 de beneficiari casnici și 60.000 de prestatori casnici.

Țintele asumate de România sunt ca în primul an de la operaționalizarea platformei, respectiv trimestrul 4 din anul 2024, în evidențele ANOFM să fie înregistrat un număr de 10.000 de beneficiari casnici și 20.000 de prestatori casnici.

Proiectul de lege prevede că în termen de 60 de zile de la data publicării actului normativ în Monitorul Oficial al României, MMPS împreună cu Ministerul Finanțelor vor elabora normele metodologice de aplicare a acestuia, prin Hotărâre de Guvern, prin care se va stabili atât gestionarea platformei electronice de evidență a desfășurării activităților casnice, cât și procedura prin care se va deconta beneficiarului casnic impozitul pe venit achitat pe 50% din suma totală de achiziție a tichetelor de activități casnice, într-un an calendaristic.