Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță care vizează modificarea și completarea Codului de procedură fiscală și a Codului fiscal, precum și pentru prelungirea unor termene. Astfel, se propune, prin acest proiect, stabilirea unui nou termen-limită, respectiv până la data de 31 decembrie 2022, pentru dotarea de către operatorii economici a automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale. De asemenea, se propune scutirea de la plata impozitului specific unor activități (pentru domeniul HoReCa), în anul fiscal 2022, pentru o perioadă de 180 de zile calculată de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe.

MF precizează, în Nota de fundamentare, că proiectul pus în dezbarepe publică are în vedere modificarea și completarea următoarelor acte normative:

Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

► În scopul clarificării dispozițiilor art. 11 din Codul de procedură fiscală și corelării cu dispozițiile art. 701 alin. (1) din același act normativ, inițiatorii propun modificarea alin. (3) și (6) de la art. 11 din Codul de procedură fiscală, în sensul introducerii și noțiunii de instituție publică alături de cea a autorității publice. Și, în plus, în contextul măsurilor care privesc digitalizarea administrației publice, crearea posibilității furnizării de informații de natura secretului fiscal, fără acordul contribuabilului, instituțiilor de interes public care sunt învestite să îndeplinească un serviciu de interes public, în scopul îndeplinirii obligațiilor prevăzute de lege;

► Se propune, la art. 52 din Codul de procedură fiscală, ca soluția fiscală individuală anticipată precum și respingerea cererii de emitere a soluției fiscale individuale anticipate să se aprobe prin ordin al ministrului Finanțelor. De asemenea, se propune ca procedura privind emiterea soluției fiscale individuale anticipate, precum si conținutul cererii pentru emiterea soluției fiscale individuale anticipate să se aprobe prin ordin al ministrului Finanțelor.

MF precizeză că, în ceea ce privește activitatea de emitere a acordului de preț în avans, aceasta rămâne în continuare în responsabilitatea ANAF. În plus, se propune ca termenul pentru soluționarea cererii de emitere a soluției fiscale individuale anticipate să fie de până la 6 luni. Activitatea de emitere a soluțiilor fiscale individuale anticipate se preia de Ministerul Finanțelor de la ANAF. De asemenea, odată cu preluarea activității de emitere a soluțiilor fiscale individuale anticipate se preiau și posturile corespunzătoare de la ANAF.

► La nivel național, și nu numai, o provocare foarte mare o reprezintă comerțul electronic, deoarece este un sector care poate să genereze venituri la bugetul de stat, dar și un sector cu risc mare de nedeclarare sau declarare parțială a veniturilor obținute din tranzacțiile derulate în mediul electronic. De asemenea, un risc major este acela de neînregistrare în scopuri fiscale a celor care desfășoară acest tip de activitate, îngreunând în mod considerabil identificarea persoanei impozabile și a sursei generatoare de venituri de către administrația fiscală. Particularitățile acestui tip de comerț sunt: ● absența unei locații fizice pentru derularea tranzacțiilor; ● dificultăți în stabilirea identității celor ce fac tranzacții prin intermediul internetului; ● paginile web sunt controlate de la distanță și deplasate cu ușurință dintr-o jurisdicție fiscală în alta. Principalele riscuri din punct de vedere fiscal asociate comerțului electronic sunt: ● nedeclararea veniturilor deoarece nu sunt înregistrați fiscal ca plătitori de taxe și impozite; ● anonimitatea: comercianții pot construi un site sau un cont pe o platformă de vânzări, fără să furnizeze informațiile obligatorii despre ei înșiși; ● imposibilitatea determinării jurisdicției fiscale (un site poate fi înregistrat într-o țară, dar găzduit pe un site din altă țară ori în cloud).

Deși comerțul electronic pune la dispoziție multiple posibilități de plată, modalitatea de plată utilizată cu precădere de cumpărătorii online din România în anul 2018 a fost rambursul (plata în numerar la livrarea produselor), într-un procent de 83%, potrivit informațiilor ANAF-ului.

Având în vedere riscurile identificate și rapiditatea cu care comerțul electronic devine tot mai popular în rândul consumatorilor, în vederea asigurării unui mediu concurențial sănătos de dezvoltare a acestui domeniu în ceea ce privește fiscalizarea veniturilor obținute, MF consideră că impune completarea art.59 astfel încât contribuabilii care facilitează tranzacțiile online să fie obligați de a furniza informațiile care vor fi stabilite prin ordin al președintelui ANAF;

► La art. 101 se propune încetarea obligațiilor declarative pentru entitățile care au înscrisă în registrul comerțului mențiunea privind inactivitatea temporară sau au suspendată activitatea, pe perioada inactivității sau a suspendării activității. Măsura propusă are ca scop reducerea poverii administrative a contribuabililor care, în prezent, își mențin obligațiile declarative sau pot obține un regim de declarare derogatoriu dacă solicită, în cazul care au înscrisă la registrul comerțului inactivitatea sau au suspendată activitatea (cum este cazul profesiilor libere);

► Având în vedere capacitatea de inspecție fiscală diferită între structurile fiscale din cadrul unei Direcții Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP), precum și riscul fiscal, neuniform identificat la contribuabili administrați de structurile componente ale unei DGRFP, în prezent, pentru alocarea eficientă, economică și eficace a resurselor umane cu atribuții de inspecție fiscală, funcție de nivelul riscului identificat, se procedează la dispunerea de delegări de competență de la nivelul DGRFP-ului în cadrul regiunii. Astfel, pentru organele de inspecție fiscală competente pentru efectuarea inspecțiilor la contribuabili din cadrul AJFP-ului din care fac parte, se procedează la dispunerea delegării de competență la contribuabili din cadrul altei AJFP din cadrul regiunii, care au un risc fiscal semnificativ și pentru care organul fiscal competent nu dispune de resursa umană necesară pentru efectuarea inspecției.

Pentru evitarea situațiilor de acest gen, precum și pentru eliminarea dispunerilor de delegări de competență de natura celor de mai sus (între structuri de inspecție fiscală care fac parte din aceeași DGRFP) s-a propus modificarea art. 119 astfel încât prin ordin al președintelui ANAF, competența de efectuare a inspecției fiscale să poate fi stabilită și în sarcina altor organe fiscale.

Se propune stabilirea competenței pentru efectuarea verificării documentare de către organele de inspecție fiscală în mod similar cu competența stabilită pentru aceste organe în ceea ce privește efectuarea inspecției fiscale. În plus, se propune și reglementarea instituției delegării de competență pentru efectuarea verificărilor documentare de către organele de inspecție fiscală.

Propunerile menționate au în vedere și Măsura C8.R1 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aprobat pentru România, respectiv

„Reforma 1. Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare” – „ Intrarea în vigoare a cadrului legal incident domeniului de activitate al structurilor de control fiscal”, pentru care jalonul stabilit prevede următoarele: „ Noua lege va stabili/revizui atribuțiile autorităților fiscale (organe de inspecție fiscală, organisme de control antifraudă și organisme responsabile cu verificarea situației fiscale personale), cu scopul de a consolida capacitatea instituțională a structurilor de control fiscal, de a preveni frauda fiscală și evaziunea fiscală naționale și transfrontaliere prin identificarea timpurie și punctuală a riscurilor fiscale majore. ANAF va revizui cadrul instituțional și juridic al activităților desfășurate de structurile de control. În lumina concluziilor și a rezultatelor acestei analize, se va finaliza revizuirea cadrului juridic al organelor de inspecție fiscală”, termenul asumat pentru implementare fiind trimestrul IV 2022.

Se propune completarea dispozițiilor art. 148 din Codul de procedură fiscală în ceea ce privește stabilirea activităților preliminare verificării documentare în mod similar cu cele desfășurate pentru activitatea de verificare a situației fiscale personale.

De asemenea, MF precizează, în Nota de fundamentare, că, la art. 3 din OPANAF nr.3632/2020 privind stabilirea unor competențe de efectuare a verificării documentare se reglementează că funcționarii publici cu atribuții de verificare a situației fiscale personale (vsfp) sunt organe fiscale competente pentru efectuarea verificării documentare (adică se acordă o comptență materială, fară a se reglementa și competența teritorială). Inițiatorii proiectului apreciază că o abordare unitără din punct de vedere al competenței teritoriale în cadrul verificării documentare este benefică în scopul utilizării eficiente a acestui tip de control (verificarea documentară) de către organele competente să efectueze vsfp. Prin trimiterea la OPANAF emis în baza 138 alin. (3) (în prezent în vigoare este OPANAF nr.2778/2020 privind competența de exercitare a vsfp), și în cazul verificării documentare efectuată de către organele competente să exercite vsfp, competența va fi la nivel național, urmând ca alocarea cazurilor să se realizeze de la nivel central, în funcție de capacitatea de efectuare a verificărilor a fiecărei structuri. O asemenea abordare evită procedura anevoioasă a delegărilor de competență.

Totodată, MF apreciază că o abordare unitară din punct de vedere al activităților preliminare de analiză de risc și selectare în cadrul verificării documentare este benefică în scopul utilizării eficiente a rezultatelor analizei de risc efectuate de către Direcția generală control venituri persoane fizice (art. 1 din OPANAF nr.2778/2020 privind competența de exercitare a vsfp), precum și în scopul eficientizării activității de control fiscal (verificarea situației fiscale personale și verificarea documentară efectuată de organele cu atribuții de vsfp).

► Se propune completarea dispozițiilor art. 170¹ din Codul de procedură fiscală în ceea ce privește regulile speciale privind restituirea impozitului pe dividende, cu prevederi care să reglementeze restituirea impozitului pe dividende achitat potrivit alin. (3) al art. 43 din Codul fiscal, în cazul în care, după regularizarea anuală a dividendelor distribuite parțial în cursul anului și neplătite, rezultă sume de restituit de la buget. Astfel, plătitorul de dividende poate depune la organul fiscal competent o declarație de regularizare/cerere de restituire după aprobarea situațiilor financiare anuale și până la împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere restituirea;

► Ținând cont de contextul pandemic și economic actual, s-a constatat că redresarea contribuabililor care se află în dificultate financiară este greu de susținut, astfel că eșalonarea la plată a obligațiilor bugetare este un real sprijin. Astfel, prin flexibilizarea condițiilor de accesare a eșalonării la plată clasice, se are în vedere utilizarea lichidităților financiare pentru asigurarea finanțării si/sau plății datoriilor debitorului. În acest mod, debitorii se conformează voluntar la plata obligațiilor bugetare, atât cele cuprinse în ratele de eșalonare la plată, cât și cele curente. Pe de altă parte, statul se asigură că încasează venituri certe, lunare, la bugetul general consolidat, obligații ce trebuie achitate de către debitori, respectiv, rate și obligații curente. Flexibilizarea condițiilor de accesare a eșalonării la plată, reglementate de Codul de procedură fiscală, vizează crearea posibilității de depunere a cererii de eșalonare la plată și de către debitorii aflați în procedura insolvenței, cu condiția ca aceștia să iasă din procedura insolvenței până la emiterea deciziei de eșalonare la plată.

Prin această măsură se are în vedere redresarea firmelor aflate în procedura insolventei, care își pot achita creanțele datorate către alți creditori, decât ANAF, ori pentru cei pentru care singurele creanțe datorate sunt față de ANAF. Odată cu ieșirea din insolvență, ANAF își va recupera obligațiile bugetare rămase nestinse, prin eșalonarea la plată acordată pe o perioadă de cel mult 5 ani, comportându-se astfel pe piață, ca orice alt contribuabil care beneficiază de această facilitate fiscală.

Debitorii care se află în procedura insolvenței, pe lângă condiția de a ieși din această procedură până la emiterea deciziei de eșalonare la plată, trebuie să îndeplinească și celelalte condiții prevăzute de Capitolul IV din Codul de procedură fiscală. De asemenea, având în vedere că natura sumelor pentru care s-a stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența si/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 si 26 din Codul de procedură fiscală, reprezintă în fapt obligații bugetare, se propune ca debitorii care se află în această situație să poată beneficia de eșalonarea la plată.

O măsura similară este deja în vigoare pentru restructurarea obligațiilor bugetare, reglementată prin OG nr. 6/2019, cu modificările și completările ulterioare;

► În ceea ce privește modificarea și completarea art. 236 alin. (3), (13) – (15), aceasta este justificată de necesitatea folosirii aceleiași unități terminologice în cuprinsul acestui articol, respectiv „instituție de credit”, ținând cont de dispozițiile art. 3 din OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările și completările ulterioare;

► Potrivit Strategiei ANAF 2021-2024, unul dintre obiectivele strategice ale Agenției îl reprezintă îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabililor, care presupun reproiectarea și automatizarea proceselor de activitate care vizează interacțiunea cu contribuabilii, precum și dezvoltarea de aplicații informatice suport. Unul din sub-obiectivele strategice ale acestui obiectiv îl reprezintă furnizarea de servicii simple și accesibile pentru contribuabili. Având în vedere aceste obiective, se propune ca modul de îmbunătățire a mijloacelor de comunicare la distanță să se facă prin ordin al președintelui ANAF.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal urmează, potrivit proiectului de OUG promovat de Ministerul Finanțelor să fie amendată astfel:

► Se propune modificarea prevederilor art. 25 alin.(4) lit. i) și art. 56, în sensul corelării cu prevederile introduse prin Legea nr. 322/2021, în sensul că regulile privind reportarea sumelor reprezentând sponsorizare/mecenat/burse private care nu au fost scăzute din impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor sunt cele prevăzute la art. II alin (2) din Legea nr. 322/2021;

► Se propun reguli de calcul, declarare și plată pentru impozitul datorat de contribuabilii care efectuează și aceste tranzacții reglementate de art. 403, respectiv acestea să se efectueze trimestrial, iar plata impozitului să se efectueze până la data de 25 a lunii următoare trimestrului, fără întocmirea declarației anuale de impozit pe profit;

► Pentru corelare cu termenele de depunere a declarației anuale privind impozitul pe profit prevăzute la art. I alin.(13) din din OUG nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, se propune modificarea prevederilor referitoare la depunerea declarației anuale privind impozitul pe profit, începând cu anul 2023, de către persoana juridică responsabilă din cadrul grupului fiscal, respectiv determinarea și comunicarea rezultatului fiscal de către membrii grupului către persoana responsabilă, în cazul în care în cazul în care cel puțin unul din membrii  grupului fiscal intră sub incidența prevederilor art. I din OUG nr. 153/2020. Astfel, în acest caz, se propune ca, pe perioada aplicării prevederilor respective, persoana juridică responsabilă este obligată să depună declarația anuală consolidată până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, respectiv până la data de 25 a celei de-a sasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, după caz. În această situație, pentru grupul fiscal care aplică sistemul de declarare si plată a impozitului pe profit trimestrial, comunicarea către persoana juridică responsabilă a rezultatului fiscal pentru trimestrul IV de către membrii grupului fiscal se efectuează până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor, respectiv până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, după caz;

► Ca urmare a analizei (activității de inspecție fiscală, de verificare a situației fiscale, precum și de analiză de risc) efectuate la nivelul ANAF se propune instituirea obligației notarilor publici de declarare a tranzacțiilor din transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia situate sub plafonul neimpozabil de 450.000 lei. Măsura are în vedere situațiile în care contribuabilii persoane fizice nu au înregistrat în cartea funciară proprietățile imobiliare ca parte din patrimoniul afacerii și au declarat impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, în condițiile în care aceștia erau obligați la plata impozitului pe venitul din activități independente. De asemenea, prin instituirea acestei obligații declarative se urmărește identificarea persoanelor fizice care efectuează tranzacții cu proprietăți imobiliare și, cu toate că acestea îndeplinesc criteriile pentru încadrarea în activitatea independentă, contribuabilii plătesc impozitul pe venit potrivit prevederilor art.111 din Codul fiscal. Astfel, în ambele situații menționate, contribuabilii au beneficiat de deducerea din valoarea tranzacției a sumei neimpozabile prevăzută la art. 111 alin.(1) din Codul fiscal, fapt ce a condus la diminuarea impozitului datorat;

► Corelarea de natură tehnică a prevederilor art. 68² alin.(3) cu art.115 alin.(1²) referitoare la furnizarea de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a datelor și informațiilor necesare CEC Bank – S.A pentru calcularea și reținerea la sursă a impozitului pe venit;

► Modificarea prevederilor Codului fiscal care vizează autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor autorizați, în sensul că aceasta se va realiza de structurile de specialitate din cadrul Autorității Vamale Române, urmând ca stabilirea competențelor, procedurilor și condițiilor de autorizare a antrepozitelor fiscale, destinatarilor înregistrați, expeditorilor înregistrați, importatorilor autorizați să se realizeze prin ordin al ministrului Finanțelor la propunerea președintelui Autorității Vamale Române.

Procedurile privind deplasarea intracomunitară a produselor energetice în regim suspensiv de accize, pe cale maritimă sau pe căi navigabile interioare, către un destinatar care nu este cunoscut cu siguranță în momentul în care expeditorul înaintează proiectul de document administrativ electronic; permisiunea acordată expeditorului să divizeze o deplasare de produse energetice în regim suspensiv de accize; stabilirea modalităților de confirmare a faptului că produsele accizabile au ajuns la destinație si de trimitere a raportului de primire a produselor accizabile; modalitatea de confirmare a primirii acordată expeditorului produselor accizabile în regim suspensiv de accize; normele si procedurile care trebuie urmate în situația în care sistemul informatizat este considerat indisponibil în România; monitorizarea deplasărilor produselor accizabile în regim suspensiv de accize; efectuarea formalităților vamale de import aferente benzinelor si motorinelor; înregistrarea operatorilor care comercializează în sistem angros sau en détail produse energetice – benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat si biocombustibili; autorizarea operatorilor care să comercializeze tutun brut sau tutun parțial prelucrat provenit din operațiuni proprii de import, din achiziții intracomunitare proprii sau din producția internă proprie, se propunea fi stabilite prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române.

De asemenea, se propune ca autoritățile competente de control al operațiunilor cu produse accizabile să se stabilească prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrere Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române.

Totodată, constatarea și sancționarea faptelor ce constituie contravenție potrivit Titlului VII Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal se propune a se realiza de către Ministerul Finanțelor, prin Autoritatea Vamală Română și unitățile sale subordonate sau prin ANAF și unitățile sale subordonate, cu excepția sancțiunilor privind suspendarea sau revocarea autorizației de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat ori importator autorizat, care se dispune de autoritatea competentă, la propunerea organului de control.

Având în vedere necesitatea corelării prevederilor legale în vigoare aplicabile în domeniul autorizării antrepozitelor fiscale, destinatarilor înregistrați, expeditorilor înregistrați ori a importatorilor autorizați cu prevederile propuse prin acest proiect, în special sub aspectul modificării propuse a competențelor, se propune ca aceste modificări să intre în vigoare la 45 de zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial al României, interval necesar în vederea elaborării, aprobării și publicării în Monitorul Oficial a actelor normative terțiare aferente;

► Se propune modificarea prevederilor art. 342 alin. (9) și (10) din Codul fiscal, în sensul instituirii posibilității de stabilire a unui nivel al accizelor diferențiat pentru motorina utilizată drept carburant pentru transportul rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, precum și transportul de persoane, regulat sau ocazional, exclusiv transportul public local de persoane, cu condiția să fie respectate ratele minime prevăzute de Directiva 2003/96/CE;

► Se propune actualizarea codurilor NC pentru produsele supuse regimului accizelor nearmonizate și introducerea unei prevederi privind corespondența dintre codurile NC și noile coduri NC atunci când intervin modificări în nomenclatura combinată a Tarifului Vamal Comun și în cazul produselor supuse regimului accizelor nearmonizate, având în vedere că există posibilitatea să apară neconcordanțe între codurile NC stabilite prin Codul fiscal și codurile stabilite prin Regulamentul privind Nomenclatura combinată, care se modifică anual;

► Se propune instituirea unei reguli privind publicarea pe site-ul Ministerului Finanțelor, a nivelului accizelor în lei rezultat în urma actualizării, pentru produsele supuse accizelor nearmonizate, similară celei aplicabile pentru produsele supuse accizelor armonizate;

► Se propune instituirea unei reguli privind rotunjirea la nivel de două zecimale a nivelului accizelor în lei rezultat în urma actualizării efectuate conform art. 442 alin. (2) din Codul fiscal, pentru produsele supuse accizelor nearmonizate, similară celei aplicabile pentru produsele supuse accizelor armonizate;

► Pentru egalitate de tratament, se impune instituirea contravenției privind nerespectarea obligației de a se înregistra la autoritatea competentă înainte de desfășurarea activității și în cazul operatorilor economici autorizați în domeniul energiei electrice;

► Corecții necesare ca urmare a modificării art. 342 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, intervenite prin OUG nr.1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Referitor la măsura privind scutirea de impozit specific unor activității pentru contribuabilii care intră sub incidența Legii nr. 170/2016 privind privind impozitul specific unor activități, cu modificările și completările ulterioare

În contextul în care pandemia COVID-19 generează, în continuare, dificultăți de natură financiară pentru majoritatea întreprinderilor, printre acestea regăsindu-se și cele din domeniul HoReCa, care se confruntă în această perioadă cu o lipsă severă de lichiditate, reprezentanții MF precizează, în Nota de fundamentare a actului normativ, că se impune aplicărea unor măsuri fiscale benefice mediului de afaceri. Având în vedere faptul că impozitul specific unor activități este un impozit anual, iar declararea și plata acestuia se efectuează semestrial, suma de plată reprezentând jumătate din impozitul specific anual, precum și faptul că impozitul specific datorat de societățile care operează în domeniul HoReCa este stabilit în funcție de indicatori cantitativi privind suprafața aferentă locației, numărul unităților de cazare, sezonalitate, rangul localității etc. și nu în funcție de veniturile realizate, se propune scutirea de la plata impozitului specific unor activități, în anul fiscal 2022, pentru o perioadă de 180 de zile calculată de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe.

Concomitent, s-a prevăzut și mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat, în sensul scăderii acestei perioade din totalul de 365 zile ale anului fiscal. Aceasta scutire de impozit va fi aplicabilă de către toți contribuabilii care se afla sub incidența Legii nr.170 /2016 privind impozitul specific unor activități.

Referitor la obligația operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum si de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, de a dota automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale

Inițiatorii precizează că, avându-se în vedere faptul că: ● la această dată nu există pe piață aparate de marcat electronice fiscale cu care urmează a fi dotate automatele comerciale; ● data limită de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale stabilită de lege pentru operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și de acceptatoare de bancnote sau monede, respectiv 31 decembrie 2021, nu a permis parcurgerea tuturor etapelor obligatorii obligatorii atât sub aspect procedural, cât și tehnic; ● operatorii economici în cauză riscă să fie sancționați pentru neîndeplinirea obligației de dotare a automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale, din motive neimputabile acestora, MF subliniză că se impune stabilirea unui nou termen limită, respectiv până la data de 31 decembrie 2022, pentru dotarea de către operatorii economici a automatelor comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale, aceasta fiind necesară pentru aprobarea cadrului legal prin care sunt stabilite specificațiile tehnice și funcționale ale acestor aparate de marcat electronice fiscale, precum și pentru parcurgerea etapelor necesare pentru implementarea obligației.