Rețele sociale

ECONOMIE

Dezbatere publică la nivel comunitar privind propunerea de modificare a „Directivei TVA”

Propunerea vizează prelungirea perioadei de aplicare a mecanismului opțional de taxare inversă în legătură cu livrările de anumite bunuri și prestările de anumite servicii care prezintă risc de fraudă și a mecanismului de reacție rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA.

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a lansat în dezbatere publică propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește prelungirea perioadei de aplicare a mecanismului opțional de taxare inversă în legătură cu livrările de anumite bunuri și prestările de anumite servicii care prezintă risc de fraudă și a mecanismului de reacție rapidă împotriva fraudei în domeniul TVA. Inițiatorii propunerii precizează că scopul demersului de modificare a Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată1 („Directiva TVA”) este de a prelungi: 1) posibilitatea aplicării de către statele membre a mecanismului de taxare inversă pentru a combate frauda existentă în ceea ce privește livrările de bunuri și servicii menționate la articolul 199a alineatul (1) din Directiva TVA și 2) posibilitatea utilizării mecanismului de reacție rapidă (MRR), astfel cum se prevede la articolul 199b din Directiva TVA, pentru a combate frauda prin aplicarea mecanismului de taxare inversă în cazuri foarte specifice.

Ca regulă generală, articolul 193 din Directiva TVA prevede că TVA se plătește de către orice persoană impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. Prin derogare de la acest sistem, mecanismul de taxare inversă permite desemnarea unui destinatar al livrării/prestării ca persoană care are obligația de a plăti TVA. În cadrul acestui mecanism de taxare inversă, TVA nu este percepută de furnizor, ci este contabilizată de client (persoană impozabilă) în declarația sa de TVA. Această TVA este apoi dedusă în aceeași declarație de TVA și, prin urmare, în măsura în care persoana respectivă are drept deplin de deducere, rezultatul este zero.

„Mecanismul de taxare inversă este utilizat pentru a combate frauda și, în special, frauda intracomunitară cu firme «fantomă» (Missing Trader Intra-Community – MTIC). Acest tip de fraudă se produce atunci când un comerciant achiziționează bunuri, transportate sau expediate dintr-un alt stat membru, în cadrul unei livrări scutite de la plata TVA și le vinde facturând cumpărătorului TVA. După încasarea TVA de la client, respectivul comerciant dispare înainte de a achita autorităților fiscale TVA datorată. În același timp, clientul, acționând cu bună-credință, poate în mod normal deduce TVA achitată furnizorului în baza declarației sale de TVA. Prin urmare, în cadrul mecanismului de taxare inversă, TVA nu este plătită efectiv furnizorului”, menționează inițiatorii propunerii.

Aplicarea mecanismului de taxare inversă în temeiul articolului 199a din Directiva TVA este opțională pentru statele membre. Potrivit Expunerii de motive care însoțește propunerea, „acesta le permite să combată acest tip de fraudă în zonele sensibile predefinite în care se produce de obicei (de exemplu, transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, furnizările de telefoane mobile, furnizările de certificate pentru gaze și energie electrică, furnizările de servicii de telecomunicații și furnizările de cereale și alte culturi industriale) pe teritoriul lor. Odată ce furnizorii sunt obligați să utilizeze mecanismul de taxare inversă pentru astfel de livrări interne, aceștia nu pot percepe TVA pe factura emisă. Aceștia nu vor încasa ulterior TVA de la clientul lor, neputând astfel să dispară cu valoarea TVA încasată. MRR prevăzut la articolul 199b este o măsură cu caracter excepțional, care permite statelor membre să introducă rapid, în cazuri de urgență imperativă, un mecanism temporar de taxare inversă pentru livrările de bunuri și prestările de servicii în sectoare în care au avut loc cazuri de fraudă neprevăzută și masivă și care nu sunt enumerate la articolul 199a din Directiva TVA. Această procedură este excepțională și extrem de rapidă, deoarece Comisia trebuie să reacționeze în termen de o lună, fie prin formularea unui aviz negativ, fie confirmând în scris statului membru în cauză că nu are obiecții cu privire la măsura respectivă. Statul membru poate adopta măsura specială MRR de la data primirii confirmării respective. Prin utilizarea acestui mecanism, statele membre pot reduce perioada necesară pentru obținerea derogării «normale» în temeiul articolului 395 din Directiva TVA, care poate dura până la șase luni. O astfel de derogare necesită o propunere din partea Comisiei și adoptarea în unanimitate de către Consiliu”.

Inițiatorii mai precizează că articolul 199a din Directiva TVA a fost introdus pentru perioada 2010 – 30 iunie 2015, iar aplicabilitatea sa a fost prelungită inițial, cu modificări, până la 31 decembrie 2018. Articolul 199b din Directiva TVA a fost introdus pentru perioada 2013 – 31 decembrie 2018. Aplicabilitatea atât a articolului 199a, cât și a articolului 199b din Directiva TVA a fost prelungită ulterior până la 30 iunie 2022 pentru a coincide cu data prevăzută inițial pentru intrarea în vigoare a sistemului definitiv de TVA.

La momentul la care perioada de aplicare a articolelor 199a și 199b din Directiva TVA urma să fie prelungită până la 30 iunie 2022, Comisia a prezentat un raport privind efectele mecanismelor prevăzute la aceste articole și a concluzionat, pe baza contribuțiilor administrațiilor fiscale și ale părților interesate din mediul de afaceri, că măsurile prevăzute la aceste articole sunt utile în combaterea fraudei. Pentru a aborda problema fraudei (MTIC) într-un mod mai structural, Comisia a prezentat o propunere de introducere a așa-numitului sistem definitiv de TVA, un sistem mai simplu și invulnerabil la fraude pentru comerțul cu bunuri în interiorul Uniunii. Acest regim, cu intrare în vigoare la 1 iulie 2022 potrivit propunerii Comisiei, oferă un răspuns decisiv la problema fraudei MTIC.

Cu toate acestea – spun reprezentanții CE – situația actuală a negocierilor în curs din cadrul Consiliului indică faptul că nu va fi posibil ca sistemul definitiv de TVA să intre în vigoare la 1 iulie 2022. Pentru a permite continuarea negocierilor cu privire la sistemul definitiv, fără a pune în pericol instrumentele disponibile pentru combaterea fraudei în domeniul TVA, inițiatorii propunerii consideră că este oportun să se prelungească aplicabilitatea măsurilor antifraudă prevăzute la articolele menționate pentru o nouă perioadă limitată.

Prelungirea perioadei de aplicare a articolelor 199a și 199b ar permite, de asemenea, dezvoltarea unor instrumente suplimentare de combatere a evaziunii fiscale. În acest scop și în conformitate cu pachetul fiscal, Comisia pregătește o propunere pentru modernizarea normelor actuale în domeniul TVA, ținând seama de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale. Sub titulatura de „TVA în era digitală”, Comisia va evalua obligațiile de raportare în domeniul TVA, eventual inclusiv în ceea ce privește raportarea pe bază de tranzacții (TBR) și un sistem îmbunătățit de facturare electronică. Acest lucru ar trebui să furnizeze administrațiilor fiscale informații mai rapide și mai detaliate cu privire la tranzacțiile individuale și, prin urmare, să reducă riscul de fraudă. „Pe baza acestor evoluții legislative, necesitatea prelungirii în continuare a aplicabilității articolelor 199a și 199b ar trebui reevaluată în viitor”, subliniază CE.

Cei interesați pot accesa textul integral al propunerii pe site-ul CE (aici) și pot formula observații cu privire la document timp de 8 săptămâni, respectiv până la 7 aprilie. Toate observațiile primite vor fi sintetizate de către Comisia Europeană și prezentate Parlamentului European și Consiliului în vederea integrării acestora în dezbaterea legislativă. Observațiile primite vor fi publicate pe site și, prin urmare, trebuie să respecte regulile privind formularea observațiilor.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending