ECONOMIE
MF propune o nouă procedură de autorizare a caselor de schimb valutar
Ministerul Finanțelor (MF) a publicat în transparență decizională un Proiect de Hotărâre pentru aprobarea procedurii de autorizare a caselor de schimb valutar și a entităților care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică, precum și a procedurii de înregistrare a punctelor de schimb valutar. Proiectul vizează, în principal, reglementarea următoarelor aspecte:
♦ definirea unor termeni și expresii;
♦ indicarea entităților care se supun procedurii de autorizare și/sau înregistrare la Ministerul Finanțelor, în vederea desfășurării activității de schimb valutar pentru persoane fizice și de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României. Astfel, se precizează că sunt vizate de noile reglementări casele de schimb valutar și, respectiv, entitățile care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare care solicită să desfășoare aceste activități;
♦ se precizează faptul că, organizarea și desfășurarea activității de schimb valutar pentru persoane fizice și de încasare a cecurilor de călătorie, pe teritoriul României, de către casele de schimb valutar și entitățile care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, se pot realiza numai pe bază de autorizație și scrisoare de atribuire a codului statistic, documente cu valabilitate limitată în timp (▪ autorizația este documentul în baza căruia entitatea poate să organizeze activitate de schimb valutar pentru persoane fizice și de încasare a cecurilor de călătorie, după caz și este valabilă timp de 5 ani de la data acordării, iar ▪ scrisoarea de atribuire a codului statistic este documentul în baza căruia o entitate poate să desfășoare efectiv activitate în punctul de schimb valutar și este valabilă de la data acordării și până la expirarea perioadei de valabilitate a autorizației deținută de entitate la momentul eliberării scrisorii de atribuire a codului statistic. Obținerea autorizației este condiționată de solicitarea și obținerea a cel puțin unei scrisori de atribuire a codului statistic).
Entitățile vizate de acest proiect de act normativ pot solicita obținerea autorizației pentru organizarea activității de încasare a cecurilor de călătorie: ▪ la momentul solicitării autorizației pentru organizarea activității de schimb valutar, caz în care se emite o singură autorizație pe care vor fi menționate toate activitățile pe care le poate desfășura entitatea, sau ▪ ulterior obținerii autorizației pentru organizarea activității de schimb valutar, caz în care se emite o autorizație, modificată, în sensul adăugării noii activități la activitățile deja autorizate. Această autorizație va avea același termen de valabilitate cu autorizația inițială, iar sub denumirea „Autorizație”, se va înscrie cuvântul „modificare”. Astfel, obținerea autorizației pentru organizarea activității de încasare a cecurilor de călătorie este condiționată de existența sau de solicitarea autorizației pentru organizarea activității de schimb valutar simultan cu solicitarea autorizației pentru organizarea activității de încasare a cecurilor de călătorie.
Totodată, se menționează că, prin data acordării, se înțelege data de întâi a lunii următoare celei în care s-a aprobat documentația depusă de entitate, în vederea obținerii autorizației și/sau a scrisorii de atribuire a codului statistic.
♦ interzicerea desfășurării activității de schimb valutar prin intermediul automatelor de schimb valutar, de către casele de schimb valutar și entitățile care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică, luând în considerare faptul că, în desfășurarea activității de schimb valutar, trebuie asigurate măsurile de cunoaștere a clientelei, conform dispozițiilor Legii nr. 129/2019, cu modificările și completările ulterioare;
♦ precizarea termenului în care entitățile a căror autorizație expiră pot depune cererea de reautorizare însoțită de documentația aferentă, completă, respectiv cu cel puțin 60 de zile înainte de expirarea perioadei de valabilitate a autorizației;
♦ stabilirea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească și, respectiv, a documentelor pe care trebuie să le depună entitățile, în funcție de categoria din care fac parte, în vederea obținerii autorizației și a scrisorii de atribuire a codului statistic. Astfel, sunt stabilite atât o serie de condiții comune celor două categorii de entități care se supun procedurii de autorizare, cât și condiții specifice fiecărei categorii.
Printre condițiile comune celor două categorii de entități se regăsesc următoarele: ▪ neînregistrarea de obligații de plată restante la bugetul general consolidat, de către entitatea care solicită obținerea autorizației; ▪ lipsa unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare a entității, pentru care nu a intervenit reabilitarea; ▪ lipsa unei condamnări pe plan intern sau internațional, pentru infracțiuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, atât în cazul reprezentanților legali, administratorilor, acționarilor semnificativi sau asociaților entității care dețin părți sociale cel puțin într-un procentaj egal cu cel necesar pentru un acționar semnificativ, cât și în cazul persoanelor care dețin o funcție de conducere în cadrul entității și a persoanelor care sunt beneficiarii reali ai acestor entități. Pentru aceste ultime două categorii, este necesară și îndeplinirea condiției de a fi persoane potrivite și competente, în sensul dispozițiilor art. 5 alin. (6) din anexa la Ordinul președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) nr. 37/2021 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor si finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru entitățile raportoare supravegheate si controlate de ONPCSB, în acest scop persoanele vizate având obligația depunerii unei declarații pe propria răspundere; ▪ inexistența în cazierul fiscal al entității, în cel al reprezentanților legali, administratorilor, acționarilor semnificativi sau asociaților entității care dețin părți sociale cel puțin într-un procent egal cu cel necesar pentru un acționar semnificativ, atât a unor fapte sancționate de legile fiscale, financiare, vamale, precum și cele care privesc disciplina financiară, cât și a informațiilor din documentele întocmite pentru atragerea răspunderii solidare, patrimoniale sau a inactivității fiscale.
Condițiile specifice vizează:
I. În cazul caselor de schimb valutar: ▪ constituirea unui capital social, subscris și vărsat, de minimum 350.000 lei. Prin aceasta, se asigură disponibilitățile bănești necesare derulării activității, la un nivel similar celui reglementat în prezent (75.000 de euro), eliminându-se, în același timp, obligația dovedirii provenienței sumei, ținând cont de faptul că, în practică, verificarea sursei s-a dovedit dificil de realizat; ▪ existența, ca obiect principal de activitate, a activității de schimb valutar pentru persoane fizice și de încasare a cecurilor de călătorie, după caz, activități care sunt incluse în cod CAEN 6612 – Activități de intermediere a tranzacțiilor financiare – activități ale birourilor de schimb valutar. Totodată, casele de schimb valutar pot avea ca activități secundare doar din cele incluse în cod CAEN 6619 – Activități auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activități de asigurări și fonduri de pensii – furnizarea de servicii de remitere de bani în numele si pe seama unei instituții de plată sau instituții emitente de monedă electronică.
II. În cazul entităților care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică: ▪ existența în obiectul de activitate a operațiunilor de cumpărare de valute de la persoane fizice și de încasare a cecurilor de călătorie, după caz; ▪ dovedirea cu documente, a apartenenței la această categorie.
♦ stabilirea modalităților prin care se poate depune sau completa documentația necesară pentru obținerea autorizației/scrisorii de atribuire a codului statistic, respectiv la registratura instituției, prin poștă, precum și prin intermediul poștei electronice;
♦ reglementarea obligațiilor pe care le au entitățile autorizate să desfășoare activitate de schimb valutar și de încasare a cecurilor de călătorie, în funcție de specificul activității, astfel: ▪ afișarea autorizației de schimb valutar și a scrisorii de atribuire a codului statistic, în copie, la loc vizibil, în cadrul fiecărui punct de schimb valutar; ▪ deținerea și utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale specifice activității de schimb valutar; ▪ dotarea cu ecuson a fiecărui angajat din punctul de schimb valutar, care să conțină numele, prenumele și funcția deținută de respectiva persoană; ▪ existența, în cadrul fiecărui punct de schimb valutar, a unui registru de bani personali, completat zilnic; ▪ afișarea la loc vizibil a listelor cursurilor de schimb valutar, pentru vânzarea și cumpărarea de valute cotate și necotate, precum și anexarea acestora la sfârșitul zilei la registrul tranzacțiilor; ▪ deținerea registrului unic de control; ▪ respectarea programului de funcționare afișat; ▪ asigurarea supravegherii și înregistrării activității în fiecare punct de schimb valutar, în sistem digital, non-stop; ▪ notificarea Comisiei, cu privire la orice modificări intervenite în cazul schimbării administratorilor, acționarilor semnificativi sau asociaților care dețin părți sociale cel puțin într-un procent egal cu cel necesar pentru un acționar semnificativ, în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care au intervenit modificările;
♦ precizarea locului unde pot fi desfășurate activitățile de schimb valutar și de încasare a cecurilor de călătorie, de către entitățile autorizate, respectiv: ▪ în incinta punctului de schimb valutar, în cazul caselor de schimb valutar; ▪ la recepția structurii de primire turistică, în cazul entităților care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică;
♦ se stabilește că entitățile pot începe desfășurarea activităților de schimb valutar și de încasare a cecurilor de călătorie, după caz, numai dacă dețin autorizație, respectiv scrisoare de atribuire a codului statistic eliberate de către Comisie și dacă au înscris codul statistic pe ștampila punctului de schimb valutar;
♦ se precizează că operațiunile de schimb valutar se realizează numai pe bază de act de identitate sau după caz, pe bază de document care atestă identitatea persoanei și care permite, potrivit legii, intrarea și/sau șederea pe teritoriul României, aflat în termenul de valabilitate. Astfel, persoana fizică care dorește să efectueze un schimb valutar la entitățile reglementate de prezenta hotărâre trebuie să prezinte, în funcție de categoria din care face parte (ex: cetățean român, străin/apatrid, cetățean al statelor membre ale Uniunii Europene/Spațiului Economic European, cetățean al Confederației Elvețiene) unul dintre documentele prevăzute de OUG nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare, OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, OUG nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și ale Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare sau Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare;
♦ stabilirea operațiunilor care pot fi efectuate de către entitățile autorizate să desfășoare activitate de schimb valutar și de încasare a cecurilor de călătorie, după caz, astfel: ▪ casele de schimb valutar pot cumpăra, respectiv vinde, valute, contra monedei naționale, de la/către persoane fizice și pot încasa cecuri de călătorie, iar ▪ entitățile care dețin în administrare structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică pot cumpăra valute și încasa cecuri de călătorie, exclusiv de la clienți ai structurii de primire turistică;
♦ posibilitatea ca entitatea autorizată să-și întrerupă activitatea, în mod voluntar, într-unul sau mai multe puncte de schimb valutar, pe o perioadă limitată de timp, respectiv maximum 60 de zile calendaristice într-un interval de 12 luni consecutive, cu condiția de a notifica anterior acest lucru, direcției de specialitate, respectiv Direcției generale management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Finanțelor. Notificarea trebuie să se realizeze cu minimum 10 zile calendaristice înainte de întreruperea activității;
♦ se reglementează posibilitatea ca o entitate să își înceteze definitiv activitatea de schimb valutar și de încasare a cecurilor de călătorie, la cerere, în unul, mai multe sau în toate punctele de schimb valutar;
♦ stabilirea condițiilor în care Comisia poate dispune revocarea sau anularea autorizației acordată unei entități, precum și intervalul de timp după care entitățile astfel sancționate pot formula o nouă cerere de acordare a autorizației și a scrisorii de atribuire a codului statistic pentru cel puțin un punct de schimb valutar, respectiv 6 luni (în cazul revocării autorizației) sau 5 ani (în cazul anulării). Termenele se vor calcula fie de la data rămânerii definitive a deciziei de sancționare în sistemul căilor administrative de atac, fie de la data rămânerii definitive a deciziei de sancționare ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive;
♦ stabilirea condițiilor în care Comisia poate dispune măsura suspendării sau revocării scrisorii de atribuire a codului statistic;
♦ stabilirea organelor competente să efectueze controlul funcționării entităților autorizate de Ministerul Finanțelor, să constate contravenții și să aplice sancțiuni;
♦ stabilirea unor dispoziții tranzitorii care reglementează: ▪ modalitatea de soluționare a cererilor depuse de entități și aflate în curs de soluționare la momentul intrării în vigoare a hotărârii; ▪ obligația entităților care dețin autorizație de schimb valutar (emisă în condițiile OMFP nr. 664/2012) la data intrării în vigoare a hotărârii și doresc să continue activitatea, de a depune în termen de maximum 360 de zile de la această dată, documentele necesare obținerii autorizației și scrisorii/scrisorilor de atribuire a codului statistic, potrivit noilor dispoziții, precum și posibilitatea acestor entități de a efectua operațiuni de schimb valutar până la data soluționării cererii, dacă documentația a fost depusă cu respectarea termenului prevăzut anterior; ▪ obligația entităților care au fost autorizate potrivit OMFP nr. 664/2012, de a depune la direcția de specialitate, autorizațiile și scrisorile de atribuire a codurilor statistice a căror valabilitate a încetat; ▪ încetarea valabilității autorizațiilor și scrisorilor de atribuirea codurilor statistice, emise potrivit prevederilor OMFP nr. 664/2012, în următoarele două situații: 1. când entitățile solicită și obțin autorizația și scrisorile de atribuire a codurilor statistice înainte de împlinirea termenului de 360 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, caz în care autorizația și toate scrisorile de atribuire a codurilor statistice își pierd valabilitatea la data autorizării potrivit noilor condiții; 2. când entitățile nu solicită obținerea autorizației și a scrisorilor de atribuire a codurilor statistice și implicit nu depun documentația aferentă la direcția de specialitate, în termen de 360 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii, caz în care autorizația și scrisorile de atribuire a codurilor statistice își pierd valabilitatea la împlinirea termenului prevăzut anterior.
Totodată, este stabilită data intrării în vigoare a dispozițiilor prezentei hotărâri, respectiv la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, cu excepția articolelor care constituie temei pentru emiterea unor ordine de ministru și care vor intra în vigoare de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României.
ECONOMIE
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.
Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.
ECONOMIE
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.
Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.
Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.
Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).
Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.
Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.
ECONOMIE
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată
A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.
Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.
Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 3 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 3 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 4 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
ECONOMIEacum 4 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
ECONOMIEacum 3 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
ECONOMIEacum 4 zile
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
-
PROFESIA CONTABILĂacum 5 zile
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil