Rețele sociale

ECONOMIE

În proiect, noi măsuri privind plățile transfrontaliere în UE

Radio CECCAR FM

Între altele, comisionul perceput consumatorilor pentru plățile transfrontaliere în euro trebuie să fie identic cu cel perceput pentru plăți naționale echivalente cu o sumă egală în moneda națională a statului în care se află furnizorul

Ministerul Economiei a publicat, pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de HG privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2021/1230 al Parlamentului European si al Consiliului din 14 iulie 2021 privind plățile transfrontaliere în Uniune. În Nota de fundamentare a actului normativ, imițiatorii proiectului menționează că plățile transfrontaliere ȋn euro efectuate din state membre care nu fac parte din zona euro reprezintă un procentaj mare din toate plățile transfrontaliere din aceste state. Comisioanele pentru astfel de plăți transfrontaliere sunt excesiv de ridicate ȋn majoritatea statelor membre din afara zonei euro, chiar dacă prestatorii de servicii de plată care au sediul ȋn statele membre din afara zonei euro au acces la aceleași infrastructuri performante pentru a procesa operațiunile respective la costuri foarte reduse ca și prestatorii de servicii de plată care au sediul ȋn zona euro.

„Comisioanele ridicate pentru plățile transfrontaliere reprezintă o barieră ȋn calea integrării depline a ȋntreprinderilor și a cetătenilor din statele membre care nu fac parte din zona euro ȋn piața internă, afectandu-le competitivitatea. Comisioanele ridicate perpetuează existența a două categorii de uilizatori ai serviciilor de plată ȋn Uniune: utilizatorii serviciilor de plată care beneficiază de zona unică de plați ȋn euro (SEPA) și utilizatorii serviciilor de plată care plătesc comisioane ridicate pentru plățile transfrontaliere ȋn euro”, subliniază Ministerul Economiei. În acest context, pentru a facilita funcționarea pieței interne și pentru a pune capăt inegalităților dintre utilizatorii serviciilor de plată din zona euro și cei din statele membre care nu fac parte din zona euro ȋn ceea ce privește plățile transfrontaliere ȋn euro, este necesar să se asigure alinierea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere ȋn euro din interiorul Uniunii cu cele pentru plățile naționale corespunzătoare efectuate ȋn moneda națională a statului membru ȋn care își are sediul prestatorul de servicii de plată al utilizatorului serviciilor de plată.

Totodată, comisioanele de conversie monetară reprezintă un cost semnificativ al plăților transfrontaliere atunci când sunt utilizate monede diferite ȋn statul membru al plătitorului și ȋn cel al beneficiarului plății. Se impune transparența comisioanelor și a cursului de schimb utilizat, pentru a asigura comparabilitatea și pentru a-i permite plătitorului să facă o alegere ȋn cunoștință de cauză. Comisioanele de conversie monetară pentru toate plățile cu cardul ar trebui să fie exprimate ȋn același mod, și anume ca un adaos procentual la cele mai recente rate de schimb valutar de referință euro disponibile, emise de Banca Centrală Europeană (BCE).

În conformitate cu cerințele de informare generală cu privire la comisioanele de conversie monetară prevăzute ȋn Directiva (UE) 2015/2366, prestatorii de servicii de conversie monetară trebuie să prezinte informațiile privind comisioanele lor de conversie monetară ȋnainte de inițierea unei operațiuni de plată. Părțile care oferă servicii de conversie monetară la un bancomat sau la punctul de vânzare ar trebui să furnizeze informații privind comisioanele lor pentru astfel de servicii ȋntr-un mod clar și accesibil. Părțile respective ar trebui să furnizeze, ȋnainte de inițierea plății, informații explicite privind suma care trebuie plătită beneficiarului plății ȋn moneda utilizată de beneficiar, precum și suma totală care urmează a fi platită de către plătitor ȋn moneda contului plătitorului. Suma totală care trebuie plătită de plătitor ȋn moneda contului plătitorului ar trebui să consiste din prețul bunurilor sau al serviciilor care urmează să fie achiziționate și comisioanele de conversie monetară. În plus ambele sume ar trebui să fie documentate pe chitanță sau pe un alt suport durabil.

Este esențial ca, pentru buna funcționare a pieței interne și pentru facilitarea schimburilor comerciale transfrontaliere în cadrul Uniunii, comisioanele pentru plățile transfrontaliere în euro să fie identice cu cele pentru plățile corespunzătoare dintr-un stat membru.

Regulamentul (UE) 2021/1230 are ca obiectiv facilitarea schimburilor transfrontaliere în cadrul Uniunii, pentru care sunt esențiale următoarele: (1) comisionul aplicabil plăților transfrontaliere în euro este același cu cel aplicabil plăților similare în fiecare stat membru; (2) sunt adoptate măsuri în ceea ce privește comisioanele pentru conversia valutară, în special pentru protejarea consumatorilor de comisioane excesive.

Regulamentul stabilește principiul egalității comisioanelor la plățile inițiate sau finalizate în format hârtie sau în numerar, care sunt procesate prin mijloace electronice pe parcursul lanțului de executare a plății (excluse cecurile) și pentru toate comisioanele legate direct sau indirect de o operațiune de plată. Acest principiu se aplică pentru a evita fragmentarea pieței, astfel încât fiecare categorie de operațiuni pentru plăți transfrontaliere să corespundă unei categorii de plăți naționale, cu caracteristici similare sau comparabile.

De asemenea, pentru a evita inegalitatea, se consideră necesar să se garanteze faptul că comisioanele aplicabile plăților transfrontaliere în euro în cadrul UE sunt echivalente cu cele aplicabile plăților comparabile efectuate în moneda națională a statului în care se află furnizorul serviciului de plată către utilizatorul serviciului de plată, conform criteriilor locului în care sunt prestate serviciile.

Pentru a facilita furnizorilor executarea plăților transfrontaliere, Regulamentul își propune să promoveze standardizarea în ceea ce privește, în special, utilizarea identificatorului internațional al numărului de cont de plăți (IBAN) și a codului de identificare comercială (BIC). Prin urmare, este oportun ca utilizatorii serviciilor de plată să primească de la furnizorii de servicii de plată informații suficiente privind codurile IBAN și BIC pentru contul în cauză.

Este posibil ca statele membre care utilizează o monedă diferită de euro să aplice prezentul regulament, urmând procedura de notificare, optiune pe care ANPC a preluat-o. Astfel, la nivel national, prevederile regulamentului se aplică și operațiunilor de plată efectuate în lei, în conformitate cu art. 13 din acesta. 

În ceea ce privește domeniul de aplicare, Regulamentul stabilește reguli privind plățile transfrontaliere, pune în aplicare principiul transparenței privind comisionul de conversie monetara în interiorul Uniunii și se aplică:  plăților transfrontaliere în euro sau în oricare dintre monedele naționale ale statelor membre care au urmat procedura de notificare; ▪ plăților naționale și transfrontaliere în euro sau în altă monedă națională, care presupun prestarea unui serviciu de conversie monetară. Plățile efectuate de furnizorii de servicii de plată fie în nume propriu, fie în numele altor furnizori sunt excluse din domeniul de aplicare al regulamentului.

Prin Regulamentul (UE) 2021/1230 se stabilesc următoarele reguli: ▪ comisionul perceput consumatorilor pentru plățile transfrontaliere în euro este identic cu cel perceput pentru plăți naționale echivalente cu o sumă egală în moneda națională a statului în care se află furnizorul; ▪ comisionul perceput unui utilizator în legătură cu plățile transfrontaliere în moneda națională a unui stat membru care a efectuat notificarea este același cu comisionul perceput de furnizorul respectiv utilizatorilor în legătură cu plățile naționale echivalente cu aceeasi suma; ▪ în ceea ce privește comisionul de conversie monetară privind operațiunile de plată cu carduri, furnizorii care oferă astfel de servicii în bancomate sau în punctele de vânzare vor comunica suma totală a comisionului pentru conversia valutei ca marjă procentuală la ultimul curs de schimb de referință disponibil publicat de Banca Centrala Europeană, care trebuie făcut public într-un mod inteligibil și ușor accesibil, într-un format electronic disponibil pe scară largă și ușor accesibil; ▪ în ceea ce privește comisionul la conversia monetară aferent transferurilor inițiate online, furnizorul va comunica plătitorului o estimare a comisionului pentru serviciile de conversie monetară aplicabil transferului într-un mod neutru și cuprinzător.

De asemenea, sunt stabilite următoarele obligații pentru statele membre: ▪ să existe proceduri care să permită utilizatorilor și altor părți interesate să depună reclamații autorităților competente cu privire la încălcările regulamentului de către prestatorii de servicii de plată; ▪ să instituie proceduri extrajudiciare adecvate și eficiente în vederea soluționării litigiilor, cel puțin pentru consumatori și întreprinderile mici; ▪ să coopereze la nivel transfrontalier pentru soluționarea litigiilor transfrontaliere; ▪ instituirea unui sistem de sancționare eficient, proporțional și disuasiv.

În vederea aplicării regulamentului și operațiunilor de plată efectuate în lei, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Ministerul Finanțelor Publice vor emite, prin ordin comun, criterii de identificare a categoriilor de plăți naționale care corespund unor plăți transfrontaliere

Identificarea categoriilor de plăți naționale care corespund unor plăți transfrontaliere este un proces care presupune ȋnțelegerea modalității de inițiere, prelucrare și decontare a plăților, precum și a aranjamentelor de plată și a infrastructurii prin care acestea se procesează, aspecte ce se circumscriu atribuțiilor BNR.

Prin urmare, ANPC și Agenția Națională de Administrare Fiscală vor consulta BNR ȋn vederea stabilirii criteriilor de identificare a categoriilor de plăți naționale care corespund unor plăți transfrontaliere, nefiind necesar emiterea unui Ordin comun ȋn acest sens. Respectivele criterii vor constitui linii directoare, necesare ȋn activitatea de supraveghere a pieței.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending