Rețele sociale

ECONOMIE

ANAF va introduce noi formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin pentru modificarea și completarea unor ordine ale președintelui ANAF privind aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale. Inițiatorii menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul că, pentru aprobarea formularelor utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale a fost adoptat, anterior, OPANAF nr. 63/2017. Pe de altă parte, pentru comunicarea masivă a actelor administrativ fiscale/de executare silită prin intermediul  Unității de imprimare rapidă, au fost aprobate două acte normative, respectiv:  OPANAF nr.1155/2016 privind emiterea prin intermediul centrului de imprimare masivă a unor acte administrative fiscale și procedurale▪ OPANAF nr. 967/2017 pentru aprobarea modelelor unor formulare utilizate în domeniul colectării creanțelor fiscale, emise și tipărite prin intermediul Unității de imprimare rapidă.

Prin proiectul supus consultării publice, actele normative menționate anterior urmează să fie modificate și/sau completate, astfel încât, pe de o parte, să fie îmbunătățită comunicarea cu contribuabilii, iar, pe de altă parte, activitatea derulată de către organele fiscale să se deruleze cu operativitate.

♦ Modificările și completările aduse OPANAF nr. 63/2017 vizează următoarele:

▪ Prin formularul „Adresa de înștiințare privind înființarea popririi”, debitorul era înștiințat atât cu privire la înființarea popririi executorii, cât și a popririi asigurătorii, după caz. „Ținând cont de faptul că elementele care trebuie completate în situația aplicarii uneia dintre măsurile menționate sunt diferite, organele fiscale au sesizat asupra faptului că în sprijinul acestora ar fi necesar ca înștiintarea pentru cele doua măsuri să fie prevăzută în adrese distincte, astfel încât să nu se producă dificultăți în emiterea și completarea adresei de înștiințare”, precizează inițiatorii proiectului.

Astfel, formularul „Adresa de înștiințare privind înființarea popririi” se înlocuiește cu două formulare distincte, respectiv „Adresa de înștiințare privind înființarea popririi executorii”  și „Adresa de înștiințare privind înființarea popririi asigurătorii”;

▪ Avându-se în vedere necesitatea rectificării unor corelări ale explicațiilor din subsolul formularului „Adresă de suspendare, temporară, totală sau parțială a indisponibilizării conturilor”, cu informațiile cuprinse în textul acestuia, s-a modificat acest model de formular;

▪ Ținându-se cont de modificările legislative aduse Codului de procedură fiscală prin Legea nr. 295/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare,  și pentru a veni în sprijinul organelor fiscale centrale, formularul „Decizie de anulare a actului administrativ fiscal” se va înlocui cu formularul „Decizie de anulare a actelor administrativ fiscale și/sau de impunere a obligațiilor fiscale/bugetare”.

Astfel, acest formular poate fi utilizat în următoarele situații: ● anularea actelor administrativ fiscale întocmite eronat; ● recuperarea obligațiilor fiscale/bugetare care au fost restituite eronat sau în plus, ca urmare a actelor administrativ fiscale anulate. În acest caz, acest formular reprezintă și titlu de creanță.

Această modificare s-a considerat necesară în vederea corectării evidenței fiscale și a recuperării unor sume restituite eronat sau necuvenit;

 S-a introdus un nou formular, respectiv „Decizie de anulare totală sau parțială a actelor de executare silită”, care va fi utilizat de organele fiscale în vederea anulării totale sau parțiale a actelor de executare silită emise. În practica organelor fiscale, sa constatat că au fost situații când acestea, din eroare, au emis acte de executare silită. Pentru încetarea efectelor juridice ale acestor acte de executare, s-a procedat la aprobarea unui formular care se va comunica părților implicate;

▪ Pentru a veni în sprijinul contribuabililor care solicită compensarea obligațiilor bugetare restante, s-a întocmit modelul formularului „Cerere privind compensarea obligațiilor fiscale/bugetare”;

▪ În ceea ce privește compensarea obligațiilor, s-a modificat denumirea formularului, din „Decizie privind compensarea obligațiilor fiscale” în „Decizie privind compensarea obligațiilor fiscale/bugetare”, astfel încât acesta să fie utilizat și în cazul compensărilor efectuate pentru stingerea obligațiilor bugetare. De asemenea s-a modificat și completat conținutul modelului de formular, astfel încât acesta să poată fi utilizat în situația compensărilor efectuate în cadrul grupului fiscal unic constituit în domeniul TVA sau impozitului pe profit, în situația persoanei juridice care are înființate sedii secundare, sau a cesiunii de creanțe,  după caz;

▪ Pentru aplicarea dispozițiilor art. 23 și art. 27 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, a fost necesară modificare formularului „Decizie de impunere privind obligațiile fiscale stabilite în urma preluării acestora de la contribuabilii radiați”. Astfel, pentru a fi utilizat acest formular și în alte situații prevăzute de lege, cum ar fi în cazul preluării obligațiilor bugetare de către succesori, au fost efectuate o serie de modificări în cuprinsul acestuia.

De asemenea, pentru o mai bună claritate a obligațiilor ce fac obiectul preluării, a fost completat cu noi informații, cum ar fi: ● scadența/termenul de plată al obligațiilor fiscale preluate; ● data radierii contribuabililor din registrele în care au fost înregistrați, potrivit legii; ● data până la care au fost calculate obligațiile fiscale accesorii. De asemenea, a fost necesară și modificarea titlului formularului, în „Decizie pentru stabilirea unor sume în sarcina altor contribuabili urmare preluării acestora potrivit legii”, avându-se în vedere faptul că acesta se utilizează și în alte situații decât cea de radiere, respectiv cele prevăzute la art.23, alin. (1), lit.a) – c) și la art. 27 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;

▪ Având în vedere prevederile art.263 din Codul de procedură fiscală, care reglementează stingerea creanțelor fiscale/bugetare prin dare în plată, organul fiscal competent încheie un proces verbal de trecere în proprietatea publică a statului a bunului imobil, act ce constituie titlu de proprietate, sens în care, în actul normativ este prevăzut a fi reglementat modelul acestui formular, respectiv „Procesul-verbal pentru trecerea în proprietatea publică a statului a bunurilor imobile”. De asemenea, întrucât bunurile imobile care fac obiectul acestei proceduri sunt date în administrare în condițiile legii, iar până la intrarea în vigoare a actului prin care s-a dispus darea în administrare, acestea se află în custodia instituției care a solicitat preluarea în administrare, este necesar ca organul fiscal să predea instituției publice solicitante imobilul în cauză. Astfel, pentru a fi realizată procedura de predare primire, a fost întocmit modelul formularului „Proces-verbal de predare-primire în custodie/în administrare a bunurilor imobile intrate în proprietatea publică a statului”.

♦ Modificarea și completarea OPANAF nr. 1155/2016 și a OPANAF nr. 967/2017 vizează introducerea unor noi acte administrativ fiscale/de executare silită, care să se comunice masiv prin intermediul Unității de Imprimare Rapidă, ținând cont de volumul documentelor emise în domeniul colectării creanțelor bugetare. Astfel, noile acte administrativ fiscale/de executare silită sunt:

▪ Proces-verbal privind calculul dobânzilor aferente sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule;

▪ Decizie de soluționare a cererii privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule”;

▪ Adresă de suspendare, temporară, totală sau parțială a indisponibilizării conturilor;

▪ Adresă de suspendare, temporară, totală sau parțială a indisponibilizării reținerilor;

▪ Adresă privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire asupra disponibilităților bănești;

▪ Adresă privind continuarea măsurilor de executare silită prin poprire asupra sumelor datorate debitorului de către terți;

▪ Adresă de înștiințare privind suspendarea măsurilor de executare silită;

▪ Adresă de înștiințare privind continuarea măsurilor de executare silită.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending