Rețele sociale

ECONOMIE

MMSS propune noi reglementări în domeniul economiei sociale

Radio CECCAR FM

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) intenționează să modifice Legea nr.219/2015 privind economia socială, prin promovarea unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat în transparență decizională, pe site-ul instituției.

Potrivit MMSS, revizuirea legislației în domeniul economiei sociale va contribui la asigurarea forței de muncă necesară angajatorilor din întreprinderile sociale, la incluziunea socială a persoanelor aparținând grupului vulnerabil, asigurând accesul la un loc de muncă și un trai decent, la consolidarea pieței muncii și la prevenirea creșterii ratei șomajului la nivel național.

Inițiatorii menționează, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul că, în România, impactul economic al întreprinderilor sociale este marginal, actualul cadru legislativ și de politică publică nevalorificând suficient potențialul întreprinderilor sociale de a inova și de a contribui la obiectivele de dezvoltare durabilă. „Obiectivul principal al economiei sociale nu este profitul, ci îmbunătățirea condițiilor de viață și oferirea de noi oportunități pentru persoanele din grupul vulnerabil sau pentru membrii comunității care nu au acces la suficiente resurse pentru a se dezvolta, facilitând accesul acestora la resursele și serviciile comunității”, precizează reprezentanții MMSS. De asemenea, dezvoltarea structurilor dedicate economiei sociale crește de la an la an, devenind un important pilon în crearea locurilor de muncă. „Întreprinderile sociale, devin factori vizibili în comunitățile lor, reușind să contribuie la dezvoltarea economică și incluziunea socială din România”, subliniază inițiatorii proiectului.

În scopul asigurării unei activități eficiente de implementare a prevederilor legale în domeniul economiei sociale, de centralizare a informațiilor necesare, corecte și complete cu privire la situația și evoluția domeniului economiei sociale la nivel național, MMSS a înființat Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale (RUIES), administrat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Astfel, dinamica sectorului de economie socială conform Registrului Unic de evidență al Întreprinderilor Sociale, este evidențiată prin acordarea a 2.485 atestate de întreprindere socială și 136 mărci de întreprindere socială de inserție în perioada 2016-2021. De asemenea, conform datelor acestuia, în toate județele din România există cel puțin o întreprindere socială atestată, media națională fiind de 35 de întreprinderi pe județ. Cea mai mare densitate se înregistrează în județul Alba, cu 295 întreprinderi sociale atestate, urmat de Cluj cu 179 de întreprinderi sociale atestate, Maramureș – 152, Dolj – 126, Prahova – 120, Iași – 119, Argeș – 116, Brașov – 107, Dâmbovița – 104 și Prahova – 63. Județele cu un număr mare de întreprinderi sociale atestate sunt cele caracterizate fie de pre-existența unui sector puternic și inovativ al serviciilor sociale (caracterizat inclusiv de existența unor întreprinderi sociale atestate), fie /și a unui sector economic relativ puternic.

MMSS relevă, în Nota de fundamentare, că, deși numărul întreprinderilor sociale crește constant, dinamica de înființare a acestora este influențată foarte mult și de perioadele în care se acordă finanțări europene. Totodată, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS- CoV-2, în perioada stării de urgență și a stării de alertă au fost instituite o serie de restricții în ceea ce privește desfășurarea activităților și au fost reglementate mai multe măsuri pentru stabilirea mijloacelor și procedurilor necesare pentru siguranța socială și economică a populației, precum și măsuri de protecție socială. În aceeași măsură ca toate celelalte entități care desfășoară activități economice, lipsa consumatorilor, personal angajat trimis în șomaj tehnic, costuri suplimentare pentru asigurarea echipamentelor și a materialelor de protecție sau chiar interzicerea activității pe perioada stării de urgență, pot duce, în cele mai multe cazuri, la pierderea veniturilor realizate din activitățile desfășurate, ceea ce înseamnă noi probleme sociale.

MMSS a elaborat un chestionar privind Economia Socială – Întreprinderile Sociale cu scopul de a evalua impactul crizei COVID-19 asupra întreprinderilor sociale, de a informa aceste entități cu privire la măsurile active disponibile în cadrul legal, dar și de a vedea ce tip de sprijin apreciază a fi util în activitatea desfășurată. Chestionarul a fost transmis în luna mai 2020 către entitățile care activează în domeniul economiei sociale. Analiza răspunsurilor primite a relevat următoarele: ▪ 21,4% din respondenți au fost întreprinderi sociale, iar 78,6% întreprinderi sociale de inserție; ▪ 67,9% provin din mediul urban, iar 32,1% din mediul rural; ▪ 66,7% din persoanele angajate aparținând grupului vulnerabil provin din sistemul de protecție a copilului, 33,3% sunt persoane din familii beneficiare de ajutor social; ▪ 50% persoane fac parte din familii beneficiare de alocție pentru susținerea familiei, 16,7% persoane fără adăpost, 33,3% aparțin altor categorii de persoane aflate în risc de marginalizare; ▪ 100% persoane aflate în risc de a-și pierde capacitatea de satisfacție a nevoilor de trai. Pentru persoanele angajate în aceste întreprinderi, s-au acordat 100% servicii consiliere, 100% adaptarea la locul de muncă, 66,7% cursuri de formare profesională, 33,3% au beneficiat de găzduire în centre rezidențiale.

În perioada stării de urgență și a stării de alertă în care au fost aplicate măsurile pentru limitarea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, 57,1% dintre respondenți au răspuns că activitatea a fost întreruptă, 32,2% au răspuns că activitatea a fost redusă de scăderea cererii, 10,7% au suspendat contractele de muncă ale unui/unor angajați, 14,3% au încetat contractele de muncă ale unui/unor angajați. Pentru persoanele ale căror contracte individuale au fost suspendate, 35,7% au beneficiat de indemnizație de șomaj. La întrebarea cum anticipează evoluția întreprinderilor de economie socială în următoarea perioadă 50% au răspuns că stagnează, 28,6% din respondenți au răspuns că își vor restrânge activitatea și vor reduce numărul persoanelor angajate, 21,4% nu au răspuns. Din răspunsurile respondenților reiese că 28,6% din structurile de economie socială au fost dezvoltate prin proiecte POSDRU sau POCU, iar 64,3% au fost dezvoltate în mod independent. Referitor la acordarea de facilități și sprijin pentru dezvoltarea acestor entități, 82,1% dintre respondenți au răspuns că scutirea sau scăderea taxelor și impozitelor ar fi utile, 7,1% au considerat oportună acordarea de consultanță și asistență post-înființare,10,8% nu știu/nu răspund; de asemenea, 85,7% doresc soluții dedicate finanțării pentru dezvoltare, iar 64,3% consideră că un sprijin util din partea autorităților ar fi punerea la dispoziție a spațiilor pentru derularea activității; sprijinul pentru dezvoltarea de piețe de desfacere este apreciat ca util pentru 57,1% dintre respondenți.

„Întreprinderile sociale oferă un răspuns adaptat la aceste probleme sociale complexe. Aceste întreprinderi creează locuri de muncă și oportunități de angajare pentru tinerii aflați în situații de risc, pentru femei și persoane cu dizabilități, oferindu-le instruire profesională teoretică și practică, pregătire pentru locul de muncă și mentoratul necesar pentru a intra pe piața muncii și a avea o carieră pe termen lung, într-un post decent. Avându-se în vedere contextul economic și social actual, situația expusă, precum și opiniile primite din partea persoanelor implicate direct în astfel de activități economice, se impune modificarea cadrului de reglementare a prevederilor Legii nr. 219/20015 privind economia socială, cu modificările și completările ulterioare”, precizează MMSS.

Pentru a-și atinge potențialul economic și social – spun inițiatorii proiectului de act normativ – economiei sociale trebuie să i se creeze mediul favorabil prin: • îmbunătățirea ecosistemului de funcționare, • reglementarea cadrului strategic de dezvoltare, • crearea de facilități fiscale și non-fiscale, • promovarea ca al treilea sector între public și privat cu o dinamică relativă proprie.

În acest context, prin proiectul de OUG publicat pentru consultare publică  se propune modificarea și completarea Legii nr.219/2015 prin:  completarea obiectului de reglementare al legii; ▪ redefinirea domeniului economiei sociale; ▪ completarea categoriilor de persoane juridice care pot fi întreprinderi sociale; ▪ completarea principiilor care stau la baza economiei sociale cu principiul privind procesul decizional transparent și responsabil în interesul colectivității pe care o deservește; ▪ actualizarea rolului economiei sociale în: dezvoltarea comunităților locale, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea incluziunii și coeziunii sociale, tranziția către economia circulară și inovarea socială, implicarea persoanelor din grupul vulnerabil în activități cu caracter social și/sau activități economice, accesul persoanelor din grupul vunerabil la resursele și serviciile comunității; ▪ definirea unor noi expresii, precum: impact social, comunități de practică și registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale, precum și redefinirea întreprinderii sociale și întreprinderii sociale de inserție; ▪ introducerea întreprinderilor sociale ca beneficiar al mecanismelor de sprijinire, dezvoltate de către autoritățile locale; ▪ au fost modificate condițiile de acordare a atestatului de întreprindere socială, fiind diminuat procentajul alocat rezervei statutare sau realizării scopului social la „minimum 70% din profitul/excedentul realizat”; ▪ au fost revizuite obligațiile întreprinderilor sociale privind termenul de comunicare a raportului de activitate anual, la 3 luni și realizarea accesului persoanelor interesate la documentele pe care acestea le transmit agenției de ocupare, la cerere; ▪ a fost reglementat modul de renunțare la statutul de întreprindere socială care se poate face prin „notificarea agenției de ocupare”; ▪ clarificarea obligațiilor întreprinderilor sociale privind raportările anuale, ținând cont de data diferențiată privind încheierea anului calendaristic sau încheierea exercițiului financiar specific categoriei de persoană juridică atestată; ▪ stabilirea detaliată a organelor de control care au atribuția de a verifica respectarea criteriilor care au stat la baza eliberării atestatului de întreprindere socială; ▪ modificarea criteriilor de acordare a certificatului de întreprindere socială de inserție prin eliminarea cumulului privind ponderea de 30% din personalul angajat și timpul de lucru cumulat al acestor angajați, fiind prevăzută condiția alternativă de realizare a acestui procentaj, în vederea stimulării înființării de întreprinderi sociale de inserție; ▪ a fost introdus un capitol nou care conține măsuri de finanțare a întreprinderilor sociale și întreprinderilor sociale de inserție și mecanisme de sprijinire și încurajare a acestora; ▪ introducerea posibilității ca întreprinderile sociale să beneficieze de subvențiile prevăzute la art. 80 și 85 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare; ▪ subvenționarea cheltuielilor cu formare profesională pentru angajații care aparțin grupului vulnerabil, în procentaj de 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională, din bugetul asigurărilor pentru șomaj; ▪ acordarea accesului întreprinderilor sociale la sumele prevăzute la art.78, alin. (6) și art.123^1, din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, respectiv sumele rezultate ca urmare redirecționării unui procentaj de 3,5% din impozitul pe venit realizat de contribuabili; ▪ completarea atribuțiile compartimentului de economie socială din cadrul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă; ▪ modificarea structurii Comisiei Naționale pentru Economia Socială, prin reducerea numărului de membri la 8; ▪ se completează Registrul unic de evidență a întreprinderilor sociale cu date privind contractele de voluntariat.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending