Rețele sociale

ECONOMIE

CE: Cadru temporar pentru a sprijini economia în contextul invadării Ucrainei de către Rusia

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a adoptat un cadru temporar de criză, menit să le permită statelor membre să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia, informează Executivul comunitar, într-un comunicat.

„(…) Comisia va oferi statelor membre posibilitatea să utilizeze flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a aborda această situație fără precedent, protejând în același timp condițiile de concurență echitabile de pe piața unică. Cadrul temporar de criză completează setul de instrumente existente privind ajutoarele de stat cu multe alte posibilități, de care statele membre dispun deja, de exemplu cu măsuri prin care se oferă compensații întreprinderilor pentru daunele suferite în mod direct ca urmare a circumstanțelor excepționale pe care le traversăm și cu măsurile descrise în comunicările Comisiei privind evoluțiile pieței energiei.

Noul cadru va permite statelor membre (i) să acorde ajutoare cu un cuantum limitat întreprinderilor afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contrasancțiunile aferente; (ii) să se asigure că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și (iii) să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaz și energie electrică.

Ambele tipuri de măsuri vor fi disponibile și pentru întreprinderile care pot fi considerate ca aflându-se în dificultate din cauza nevoilor acute de lichidități cu care este posibil să se confrunte în circumstanțele actuale, pe fondul fragilității provocate de pandemia de COVID-19. Entitățile controlate de Rusia cărora li s-au aplicat sancțiuni vor fi excluse din domeniul de aplicare a acestor măsuri.

Pentru a oferi un exemplu, dacă statele membre doresc să reducă la minimum impactul creșterii puternice a costului factorilor de producție, acestea pot introduce imediat scheme de acordare a unui ajutor de până la 400.000 euro pentru fiecare întreprindere afectată de criză. Comisia este pregătită să conlucreze cu statele membre pentru a găsi neîntârziat soluții viabile, care să protejeze această parte importantă a economiei noastre, utilizând întreaga flexibilitate prevăzută de normele privind ajutoarele de stat.

Pentru a menține condiții de concurență echitabile pe piața unică, noul cadru temporar de criză include o serie de garanții. Statele membre sunt invitate, la rândul lor, să includă cerințe în materie de durabilitate atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile energetice suplimentare legate de prețurile ridicate la gaz și energie electrică”, a declarat vicepreședintele executiv al CE Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței.

Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat, instituit pentru a sprijini economia în contextul invadării Ucrainei de către Rusia, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), recunoaște faptul că întreaga economie a UE se confruntă cu perturbări grave. Pentru a remedia această situație, cadrul temporar de criză prevede trei tipuri de ajutoare:

♦ Cuantumuri limitate ale ajutoarelor. Statele membre vor putea să instituie scheme de ajutor în valoare de până la 35.000 euro pentru întreprinderile afectate de criză care au activități în sectoarele agriculturii, pescuitului și acvaculturii și scheme de ajutor în valoare de până la 400.000 euro per întreprindere, pentru întreprinderile afectate de criză care își desfășoară activitatea în oricare dintre celelalte sectoare. Acest ajutor nu trebuie să fie legat de o creștere a prețurilor la energie, deoarece criza și măsurile restrictive împotriva Rusiei afectează economia în diverse moduri, inclusiv prin perturbări ale lanțului fizic de aprovizionare. Acest sprijin poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe;

♦ Sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate. Statele membre vor fi în măsură să ofere (i) garanții de stat subvenționate astfel încât băncile să poată acorda în continuare împrumuturi tuturor întreprinderilor afectate de criza actuală și (ii) împrumuturi publice și private cu rate ale dobânzii subvenționate.

▪ Statele membre pot acorda garanții de stat sau pot institui scheme de garantare care să sprijine împrumuturile bancare contractate de întreprinderi. Acestea din urmă ar beneficia de prime subvenționate, cu reduceri ale ratei de piață estimate pentru primele anuale aferente noilor împrumuturi destinate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) și altor tipuri de întreprinderi.

▪ Statele membre pot facilita acordarea de împrumuturi publice și private întreprinderilor, cu rate ale dobânzii subvenționate. Aceste împrumuturi trebuie acordate cu o rată a dobânzii care să fie cel puțin egală cu rata de bază fără risc, plus o primă de risc de credit specificată, aplicabilă IMM-urilor și, respectiv, celorlalte tipuri de întreprinderi.

Pentru ambele tipuri de sprijin, sunt prevăzute limite ale valorii maxime a împrumutului, care se bazează pe nevoile operaționale ale unei întreprinderi, ținând seama de cifra sa de afaceri, de costurile sale cu energia sau de nevoile sale specifice în materie de lichidități. Împrumuturile pot fi atât pentru investiții, cât și pentru nevoile de capital circulant.

♦ Ajutor pentru a despăgubi întreprinderile pentru prețurile ridicate la energie. Statele membre vor putea să ofere parțial compensații întreprinderilor, în special celor care sunt mari consumatoare de energie, pentru costurile suplimentare datorate creșterilor excepțional de ridicate ale prețurilor la gaze și energie electrică. Acest sprijin poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe. Ajutorul total per beneficiar nu poate depăși 30 % din costurile eligibile, respectiv un plafon maxim de 2 milioane euro, în orice moment. În cazul în care întreprinderea înregistrează pierderi din exploatare, poate fi necesară acordarea unui ajutor suplimentar pentru a se asigura continuarea activității sale economice. În acest scop, statele membre pot acorda ajutoare care depășesc aceste plafoane, până la 25 de milioane euro pentru utilizatorii care sunt mari consumatori de energie și până la 50 milioane euro pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoare specifice, cum ar fi producția aluminiului și a altor metale, a fibrelor de sticlă, a celulozei, a îngrășămintelor sau hidrogenului și a multor substanțe chimice de bază.

Cadrul temporar de criză va contribui la direcționarea sprijinului către economie, limitând totodată consecințele negative asupra condițiilor echitabile de concurență de pe piața unică.

Astfel, cadrul temporar de criză include o serie de garanții:

● O metodologie proporțională. Ar trebui să existe o corelație între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor și dimensiunea activității lor economice și gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei, luându-se în considerare cifra lor de afaceri și costurile lor cu energia;

● Condiții de eligibilitate. Definiția utilizatorilor care sunt mari consumatori de energie este stabilită prin trimitere la articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Directiva privind impozitarea energiei, și anume întreprinderile pentru care achiziționarea de produse energetice reprezintă cel puțin 3% din valoarea lor de producție;

● Cerințe în materie de durabilitate. Statele membre sunt invitate să aibă în vedere stabilirea, în mod nediscriminatoriu, a unor cerințe legate de protecția mediului sau de securitatea aprovizionării atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile suplimentare cauzate de prețurile excepțional de ridicate la gaz și energie electrică. Ajutorul acordat ar trebui, așadar, să ajute întreprinderile să facă față crizei actuale, punând totodată bazele unei redresări durabile.

Cadrul temporar de criză se aplică până la 31 decembrie 2022. În vederea asigurării securității juridice, CE va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata cadrului temporar de criză va trebui prelungită. Mai mult, pe durata aplicării cadrului, CE va monitoriza constant conținutul și domeniul de aplicare a acestuia în lumina evoluțiilor de pe piețele energiei și de pe alte piețe ale factorilor de producție, precum și din perspectiva situației economice generale.

Cadrul temporar de criză adoptat acum vine în completarea numeroaselor posibilități oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat. De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să sprijine întreprinderile care se confruntă cu deficite de lichidități și care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. În temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE, statele membre pot să despăgubească întreprinderile pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepționale, cum sunt cele provocate de criza actuală.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending