Rețele sociale

ECONOMIE

MAT – întâlniri cu parteneri bilaterali pentru identificarea unor noi piețe de export

Radio CECCAR FM

Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) a organizat o serie de întâlniri cu parteneri bilaterali ai României pentru identificarea unor noi piețe de export ca urmare a limitărilor de tranzacționare generate de conflictul din Ucraina, a anunțat instituția, citată de Agerpres.

„Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a acordat încă de la începutul conflictului din Ucraina o atenție sporită problematicii prin implicare activă în susținerea companiilor românești pentru identificarea de noi piețe de desfacere și de noi furnizori pentru materie primă, având în vedere restricțiile economice impuse Federației Ruse, Belarus și regiunilor din Ucraina, Donețk și Luhansk. Astfel, prin intermediul Departamentului de Comerț Exterior și al Birourilor de Promovare Comercial Economică (BPCE), au fost primite și procesate numeroase solicitări care evidențiază capacitatea României de a oferi produse dintr-o gamă largă de domenii. Pe de altă parte, Departamentul de Comerț Exterior este în permanentă legătură și acordă asistență asociațiilor profesionale și firmelor românești care întâmpină probleme la suplinirea importului de materii prime din zonele afectate în prezent de conflict, prin identificarea de furnizori de pe piețe alternative”, se spune în comunicat.

Ministrul de resort, Constantin-Daniel Cadariu, a avut o serie de întâlniri cu partenerii bilaterali ai României în vederea identificării de noi piețe de export pentru anumite segmente care sunt sau ar putea fi afectate ca urmare a limitărilor de tranzacționare generate de conflictul armat provocat de Rusia.

Potrivit comunicatului, ministrul Daniel Cadariu și secretarul de stat Lucian-Ioan Rus au avut o întâlnire de lucru cu Fusun Aramaz, ambasadorul Republicii Turcia la București, ocazionată de apropiata desfășurare a Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economică România – Turcia. Comisia se va desfășura la Istanbul, în perioada 29-31 martie 2022, în organizarea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului din România – care asigură, prin Departamentul de Comerț Exterior, secretariatul acestui mecanism de colaborare comercial-economică. Discuțiile au vizat inclusiv Forumul de afaceri și investiții România – Turcia, care va avea loc la Istanbul, pe 31 martie, și la care până în prezent s-au înscris peste 150 de reprezentanți ai mediului de afaceri din țara noastră. Totodată, ministrul Cadariu a avut o întâlnire cu Nurbakh Rustemov, ambasadorul Republicii Kazahstan în România, privind intensificarea relațiilor economice bilaterale prin valorificarea mecanismelor guvernamentale existente și identificarea unor noi căi de colaborare bilaterală. În context, s-a discutat despre organizarea, în cursul anului 2022, a celei de-a XVI-a sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economică România-Republica Kazahstan. Cei doi oficiali au convenit organizarea unui Forum economic, cu prezența reprezentanților mediului de afaceri din cele două țări, în marja Comisiei mixte.

Suplimentar, tot în cursul săptămânii trecute, ministrul Cadariu a avut o întrevedere cu Arthur Mattli, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Confederației Elvețiene în România, în cadrul căreia a subliniat necesitatea unor acțiuni comune pentru echilibrarea dinamică a balanței comerciale. Ministrul Cadariu a exprimat satisfacție față de prezența semnificativă a investițiilor elvețiene în țara noastră și a punctat noile oportunități pentru creșterea acestora, inclusiv prin relocările care vor avea loc în contextul conflictului Ucraina – Federația Rusă.

Ambasadorul Confederației Elvețiene a făcut aprecieri favorabile privind climatul economic din România, pe care comunitatea elvețiană de afaceri îl consideră foarte atrăgător – fapt reflectat și în creșterea constantă a numărului de membri ai Camerei Bilaterale de Comerț România – Elveția. De asemenea, a informat despre stadiul avansat al negocierilor pe tema celei de-a doua contribuții financiare elvețiene, pentru care se estimează semnarea acordului în cursul lunii aprilie a.c.

Pentru susținerea cooperării în domeniul promovării și formării profesionale în turism, cei doi interlocutori au convenit organizarea unui webinar cu participarea organizației de promovare Switzerland Tourism și a mediului asociativ din turismul românesc. De asemenea, agențiile de profil din ambele țări vor fi încurajate să vândă pachete turistice comune și să colaboreze în promovarea fluxurilor turistice bilaterale.

În perioada imediat următoare, ministrul Cadariu are programate alte întâlniri importante cu ambasadori acreditați în România, în cadrul cărora va susține atractivitatea investițională și oferta de export a țării noastre, inclusiv din perspectiva efectelor războiului Federația Rusă – Ucraina.

Conform datelor ministerului, volumul total al schimburilor comerciale dintre România și Republica Kazahstan s-a cifrat în anul 2021 la 1,76 miliarde dolari, cu 36% mai ridicat decât în anul 2020.

Cooperarea în domeniul investițional este reliefată prin prezența în România a 46 societăți comerciale cu capital kazah, reprezentând un capital total subscris de circa 400.000 dolari, Republica Kazahstan ocupând locul 95 în clasamentul investitorilor străini în țara noastră.

Comisia Mixtă reprezintă principalul instrument cu rol de coordonare a celor mai importante linii de acțiune în relația bilaterală dintre România și Republica Kazahstan și reunește mai multe capitole tehnice, care asigură o abordare comprehensivă, de natură să cuprindă majoritatea domeniilor în care cele două părți manifestă interes de cooperare bilaterală.

Ultima sesiune a Comisiei Mixte româno-kazahe (a XV-a) s-a desfășurat la 29 octombrie 2020, în format online, evenimentul fiind găzduit de partea română.

La finele anului 2021, comerțul bilateral cu Turcia a atins 8,3 miliarde dolari, din care export românesc 3,1 miliarde dolari, iar importul de 5,2 miliarde dolari. Comparativ cu anul 2020, schimburile comerciale româno-turce au crescut cu 30%.

În România sunt înregistrate 16.800 societăți comerciale cu capital turcesc, valoarea capitalului social subscris fiind echivalentul a 866,4 milioane dolari, reprezentând 1,39% din totalul capitalului subscris de investitorii străini. După valoarea investiției în echivalent valută, Turcia ocupă locul 15 în clasamentul pe țări de rezidență a investitorilor străini din România.

Confederația Elvețiană este cel de-al XXII-lea partener comercial al României, comerțul bilateral la finele anului 2021 fiind de 1,77 miliarde euro, cu un deficit pentru România de 652 milioane euro.

În ceea ce privește investițiile străine în România, Confederația Elvețiană se situează pe locul 10, cu un capital social subscris în valoare de 1,54 miliarde euro și investiții efective care depășesc4,65 miliarde euro. Conform ONRC, în februarie 2022, în România erau înregistrate peste 3.300 societăți comerciale cu capital elvețian.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending