Rețele sociale

ECONOMIE

MF propune noi măsuri în vederea creșterii interesului investitorilor pe piața de capital

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat, în transparență decizională, un proiect de OUG pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/1503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1129 și a Directivei (UE) 2019/1937. Proiectul are în vedere, în esență, crearea cadrului legal privind furnizorii de servicii de finanțare participativă.

Potrivit inițiatorilor, finanțarea participativă reprezintă un tip de activitate în cadrul căreia un furnizor de servicii de finanțare participativă, fără a-și asuma el însuși riscuri, administrează o platformă digitală, deschisă publicului, pentru a pune în legătură sau pentru a facilita punerea în legătură a potențialilor investitori sau împrumutători cu mediul de afaceri care caută finanțare. O astfel de finanțare ar putea consta în împrumuturi, achiziționarea de valori mobiliare sau alte instrumente admise în scopul finanțării participative.

Prin proiectul de OUG se are în vedere modificarea următoarelor acte normative:  Legea nr.346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare; ▪ OUG nr.32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare; ▪ OUG nr.93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară; ▪ Legea nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiții alternative; ▪ Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, republicată; ▪ Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare; ▪ Legea nr. 243/2019 privind reglementarea fondurilor de investiții alternative și pentru modificarea și completarea unor acte normative; ▪ Legea nr. 88/2021 privind Fondul de compensare a investitorilor.

Inițiatorii menționează, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, că „reglementarea furnizorilor de servicii de finanțare participativă reprezintă un obiectiv strategic în ecuația momentului, generat de schimbările paradigmei economice în conjunctura pandemică internațională, precum și pentru asigurarea protecției operatorilor și investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive și frauduloase”. Prin promovarea acestei OUG se dorește implementarea unor mecanisme de verificare și autorizare corecte și eficiente care să asigure monitorizarea acestor activități, precum și atragerea unor noi jucători pe piața de capital din România.

Prin  proiect se are în vedere, între altele, modificarea Legii nr.346/2004 prin completarea definiției „investitori instituționali” din cuprinsul legii ca urmare a necesității de facilitare a accesului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), la finanțarea de către unele dintre categoriile de clienți profesionali prevăzute de Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, propunerea are în vedere includerea clienților profesionali menționați la art. 2 alin. (1) lit. a) din Anexa nr. 2 a Legii nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, în categoria investitorilor instituționali în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanțarea de către aceste entități.

Prin modificarea și completarea OUG nr.32/2012, prin acest proiect se are în vedere, de asemenea, armonizarea prevederilor legislației specifice domeniului fondurilor de investiții și administratorilor acestora cu prevederile Legii nr.31/1990 aplicabile în materia reprezentării legale (în speță reprezentarea administratorului unic persoana juridică al unei societăți pe acțiuni).

Totodată, proiectul de ordonanță de urgență propune și revizuirea cadrului legal primar ce vizează regimul contravențional și sancționatoriu prevăzut în OUG nr.32/2012, Legea nr.74/2015, Legea nr.126/2018 și Legea nr.243/2019, aplicabile în domeniul Organismelor de Plasament Colectiv în Valori Mobiliare (OPCVM), Fondurilor de Investiții Alternative (FIA), Administratorilor de Fonduri de Investiții Alternative (AFIA), Societăților de Servicii de Investiții Financiare (SSIF), operatorilor de piață, depozitarului central etc., în vederea completării regimului legal contravențional și sancționatoriu instituit prin legislația pieței de capital și a alinierii/armonizării măsurilor contravenționale și sancționatorii impuse prin aceste legi, îmbunătățindu-se astfel gradul de omogenitate al legislației specifice pieței de capital.

În ceea ce privește modificarea și completarea Legii nr.74/2015 prin proiect se au în vedere:  introducerea unei noi categorii de investitori eligibili pentru a investi în anumite tipuri de FIA (de exemplu, investitori semi-profesionali) ce au fost definiți în acest sens la nivelul proiectului de ordonanță de urgență; ▪ introducerea unor prevederi cu privire la posibilitatea AFIA înregistrați/ autorizați de a distribui titluri de participare ale FIAIP din România pe care le administrează către investitorii semiprofesionali; ▪ modificarea prevederilor privind administrarea transfrontalieră în vederea clarificării modalităților de desfășurare a acestei activități (de exemplu, administrare transfrontalieră atât prin sucursală, cât și direct); ▪ armonizarea cu prevederile Legii nr.31/1990 aplicabile în materia reprezentării permanente (în speță: în cazul AFIA care administrează un FIA de tip societate de investiții, persoanele din conducerea efectivă a AFIA sunt considerate reprezentanți permanenți în sensul art.153^13 alin.(2) din Legea societăților nr.31/1990). În acest sens, se asigură posibilitatea persoanelor ce alcătuiesc conducerea efectivă a unei AFIA de a fi reprezentanți permanenți, în sensul Legii nr.31/1990; ▪ revizuirea regimului contravențional și sancționatoriu prevăzut de lege.

În ceea ce privește modificarea Legii nr.24/2017, prin proiect se intenționează completarea cadrului legislativ incident societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate în cadrul unui sistem multilateral de tranzacționare (SMT) sau sistem organizat de tranzacționare (SOT) cu anumite prevederi specifice privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor, precum și implicarea pe termen lung a acestora în cadrul emitenților. Acestea vizează în principal identificarea acționarilor, transmiterea de informații, facilitarea exercitării drepturilor acționarilor, transparența investitorilor instituționali, administratorii de active și consilierii de vot.

În ceea ce privește introducerea în acest act normativ a unor modificări și completări la Legea nr. 88/2021 referitoare la definiția regăsită în Directiva 97/9 pentru noțiunea de „investment business” și folosirea, în privința terminologiei în limba română, a sintagmei „operațiuni de investiții”, inițiatorii precizează că se urmărește armonizarea cadrului legal european cu cel național, precum și clarificarea scopului legii și transpunerea fidelă a Directivei 97/9, care specifică faptul că prin directivă este obligatoriu a fi acoperite instrumentele încredințate în legătură cu „operațiunile de investiții” („investment business”), respectiv serviciile și activitățile principale și serviciul auxiliar de păstrare în siguranță-custodie; introducerea de aspecte privind modalitatea de determinare și colectare a contribuțiilor participanților, precum și pentru asigurarea unei administrări a Fondului în ceea ce privește numărul membrilor CA similar modalității de administrare a Fondului de Garantare a Asiguraților și, totodată, asigurarea reprezentativității tipurilor de participanți la fond, inclusiv instituții de credit.

În concluzie – subliniază MF – măsurile anterior descrise vizează creșterea interesului investitorilor pentru realizarea de investiții pe piața de capital din România și corespund cu strategia ASF în ceea ce privește procesul de actualizare a legislației pieței de capital, în vederea adaptării la legislația europeană aflată în continuă dinamică, acest proces vizând atât modificarea și completarea legislației primare, cât și a reglementărilor secundare.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending