Rețele sociale

ECONOMIE

Amenzi de peste 700.000 de lei în benzinării din toată țara

Radio CECCAR FM

Inspectorii de muncă au aplicat amenzi de peste 700.000 de lei în benzinării din toată țara în urma neconformităților depistate în timpul controalelor efectuate săptămâna trecută. Astfel, potrivit unui comunicat al Inspecției Muncii, citat de Agerpres, în perioada 15-22 iulie 2022 s-a desfășurat Campania națională de verificare a modului în care sunt respectate cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor, precum și verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind încheierea, modificarea, suspendarea și executarea contractelor individuale de muncă de către angajatorii care își desfășoară activități în stațiile de distribuție a carburanților auto cod CAEN-4730. Campania s-a desfășurat în toate județele și a vizat toate tipurile de întreprinderi (mici, mijlocii și mari, cu capital de stat, privat și mixt), care efectuează activități de distribuție a carburanților pentru autovehicule.

„Pentru neconformitățile depistate în cadrul campaniei de control, inspectorii de muncă au aplicat 1171 de sancțiuni, din care 1009 avertismente și 162 amenzi, în valoare totală de 702.300 lei. Pentru remedierea neconformităților constatate în domeniul relațiilor de muncă, au fost dispuse 786 de măsuri, iar în domeniul securității și sănătății în muncă, au fost dispuse 1038 de măsuri, cu termene de îndeplinire precise. Măsurile dispuse de inspectorii de muncă au termene concrete de remediere a neconformităților constatate, iar aceștia vor monitoriza modul în care angajatorii îndeplinesc măsurile dispuse, la termenele scadente”, se precizează în comunicatul citat.

Printre neregulile constatate de inspectorii de muncă s-au numărat lipsa evidenței zonelor cu risc ridicat și specific, documente neactualizate, precum acela privind protecția împotriva exploziilor și certificatul de examinare „in situ”, pentru instalațiile care funcționează în mediu potențial exploziv, neefectuarea verificării periodice a rezistenței de dispersie a prizelor de împământare sau lipsa instruirii adecvate în domeniul S.S.M. privind atmosferele explozive.

Totodată, reprezentații Inspecției Muncii au descoperit că lipsesc instrucțiuni privind folosirea surselor de foc deschis (inclusiv pentru fumat) și indicatoare de semnalizare de securitate și a zonelor, precum și marcajele căilor de acces și de circulație. De asemenea, s-a constatat neacordarea echipamentului de protecție corespunzător, din materiale care nu pot produce descărcări electrostratice, dar și neutilizarea echipamentului individual de protecție din dotare de către lucrători.

Cele mai frecvente deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă au fost depozitarea necorespunzătoare a materialelor inflamabile și a buteliilor fără gardă de protecție nedemontabilă, manipulate manual, care nu prezentau capacul de protecție montat prin infiletare, operatori GPL neautorizați și lipsa autorizației ISCIR la stația GPL.

În domeniul relațiilor de muncă, deficiențele cele mai frecvente au fost: nerespectarea dispozițiilor legale privind durata maximă a timpului de muncă, necompensarea orelor suplimentare cu timp liber corespunzător sau neacordarea sporului corespunzător la salariu, în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă; nerespectarea prevederilor legale privind munca în zilele de rapaus săptămânal și de sărbătoare legală; neevidențierea reală, în documentele de evidență a timpului de muncă, a numărului de ore efectiv lucrate de către salariați; nerespectarea obligației legale de a ține evidența timpului de muncă la locul de muncă; neevidențierea în documentele de prezență a orei de începere, respectiv de terminare a programului de muncă; inexistența copiei contractului individual de muncă la locul de muncă; neevidențierea, în contractul individual de muncă, a programului inegal și nerespectarea dispozițiilor legale privind registrul general de evidență a salariaților. „Am coordonat această campanie și m-am implicat direct în acțiunile de control, însoțind echipe de inspectori de muncă din județele Cluj, Bihor și Maramureș, întrucât verificarea modului în care sunt respectate cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor care sunt expuși riscurilor de explozie și incendiu reprezintă o preocupare permanentă a Inspecției Muncii. Campania derulată la această categorie de angajatori face parte din Programul cadru de acțiuni pentru anul 2022, iar acțiuni similare care au vizat prevenirea situațiilor ce pot conduce la producerea de evenimente la angajatorii unde există astfel de riscuri au mai fost desfășurate și în anii precedenți, cele mai recente având loc în anul 2020. Riscul de producere a unor evenimente este legat de faptul că, în activitățile de distribuție a carburanților auto, produsele petroliere comercializate în stațiile de distribuție pot forma, în combinație cu aerul, amestecuri explozive, iar în contact cu surse potențiale de aprindere, aceste amestecuri explozive pot genera explozii cu consecințe grave, atât pentru lucrători, cât și pentru clienții prezenți în stațiile de distribuție a carburanților. De asemenea, încălcarea, în domeniul relațiilor de muncă, a prevederilor privind timpul de muncă și de odihnă poate genera, pe fondul unei stări de oboseală, situații de risc atât pentru lucrători cât și pentru consumatori, așa cum un risc crescut îl generează și utilizarea muncii nedeclarate. În acest domeniu, cea mai gravă abatere constatată este reprezentată de cele 8 situații de muncă nedeclarată, dintre care 3 persoane nu aveau contracte individuale de muncă încheiate. Pe lângă dezavantajele, menționate de fiecare dată, pe care munca nedeclarată le produce asupra lucrătorilor, de data aceasta, insist asupra unui exemplu clar de inconștiență a angajatorilor față de situațiile foarte grave pe care le-ar putea produce un lucrător neinstruit din punct de vedere al securității și sănătății în muncă și față de care angajatorul este în imposibilitatea de a-l responsabiliza pentru munca prestată și pentru eventualele pagube produse sau de a-l cerceta disciplinar”, a declarat Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat.

Potrivit comunicatului citat, rezultatele acțiunii de control vor constitui baza demersurilor viitoare ale instituției pentru protecția lucrătorilor expuși, contribuind la stabilirea măsurilor necesare pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor care își desfășoară activitatea în unitățile de distribuție a carburanților și creșterea gradului de conformare la obligațiile legale din domeniul relațiilor de muncă.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending