Rețele sociale

ECONOMIE

MF propune o serie de măsuri pentru consolidarea mediului concurențial corect

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 ani

⠀

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat în transparență decizională un proiect de Ordonanță de urgență al cărei scop este consolidarea mediului concurențial corect și care ar urma – potrivit Notei de fundamentare a proiectului – să conducă la „reducerea drastică a concurenței neloiale generate de cei care își creează un avantaj nelegal prin sustragerea de la îndeplinirea sarcinilor fiscale”. Prin proiectul de act normativ nu sunt instituite noi proceduri administrative, iar aplicarea prevederilor acestuia nu generează costuri pentru mediul de afaceri, subliniază inițiatorii.

Proiectul are în vedere, între altele:

♦ Modificarea OUG nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport. Avându-se în vedere necesitatea asigurării unei mai bune conformări a contribuabililor din perspectiva îndeplinirii obligațiilor prevăzute de OUG nr. 41/2022, necesare continuării activității cu efect direct atât în ceea ce privește colectarea veniturilor la bugetul general consolidat al statului, cât și în ceea ce privește susținerea unei economii active, iar, pe de altă parte, protejarea bugetului de stat prin împiedicarea efectuării unor operațiuni cu rea-credință în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prevăzute de lege, prin proiectul de act normativ se propun următoarele:

▪ îmbunătățirea și extinderea noțiunilor utilizate în cuprinsul actului normativ pentru claritatea textului și pentru a integra toate situațiile care pot să apară în practică și care necesită declarare în sistem;

▪ reglementarea obligației de publicare pe site a informațiilor privind protocoalele încheiate de ANAF cu instituțiile/autoritățile cărora OUG nr.41/2022 le incumbă atribuții și responsabilități;

▪ pentru atingerea scopului urmărit prin actul normativ și stabilirea unui mecanism de declarare a bunurilor cu risc fiscal ridicat transportate rutier pe drumurile publice, indiferent de tipul operațiunii comerciale, se propune instituirea obligației de declarare pentru noi utilizatori, raportat la tipul de operațiuni care pot să apară în practică, respectiv: • operatorului economic, pentru bunurile cu risc fiscal ridicat deținute și transportate între locul de încărcare și locul de descărcare, situate pe teritoriul național; • prestatorul de servicii din România în cazul unor operațiuni comerciale reprezentând un nontransfer atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României pentru prestarea de servicii, cât și pentru bunurile rezultate reexpediate în statul partenerului comercial; • beneficiarul din România în cazul unor operațiuni comerciale reprezentând un nontransfer atât pentru bunurile expediate din România pentru prestarea de servicii într-un stat membru al UE, cât și pentru bunurile rezultate reexpediate în România; • clientul din România în cazul unor operațiuni comerciale ce se subscriu regimului de stocuri la dispoziția clientului în situația în care România este statul membru către care au fost expediate sau transportate bunurile, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul țării noastre, cât și pentru bunurile livrate într-un stadiu ulterior după sosire, către altă persoană impozabilă din România sau în cazul în care bunurile respective sunt returnate în statul membru din care au fost expediate sau transportate inițial; • furnizorul din România în cazul unor operațiuni comerciale ce se subscriu regimului de stocuri la dispoziția clientului în situația în care România este statul membru din care au fost expediate sau transportate bunurile, atât pentru bunurile expediate din România, cât și în cazul în care bunurile respective sunt returnate în România;

▪ reglementarea obligației organizatorului transportului sau operatorului de transport, să actualizeze în perioada de valabilitate a codului UIT, informațiile privind identificarea vehiculului de transport rutier, ori de câte ori acestea se modifică, înainte de repunerea în mișcare;

▪ instituirea unui mecanism de declarare sau actualizare a datelor, după caz, în situația în care Sistemul RO e-Transport nu este funcțional.

▪ pentru a veni în sprijinul contribuabililor, din perspectiva conformării în ceea ce privește declararea și actualizarea datelor în Sistemului RO e-Transport, se propune ca perioadele de nefuncționare a sistemului să fie publicate pe paginile de internet ale ANAF și MF;

▪ extinderea termenului de valabilitate a codului UIT de la 5 zile calendaristice la 10 zile calendaristice în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri, precum și în cazul operațiunilor comerciale reprezentând un nontransfer și transportul bunurilor reprezentând stocuri la dispoziția clientului conform art. 270 alin. (12) lit. f) și art. 2701 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

▪ sancționarea neîndeplinirii obligației de declarare și/sau de actualizare a datelor, după repunerea în funcțiune a sistemului RO e-Transport;

▪ extinderea competențelor de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor și pentru personalul din cadrul structurilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne, procedura de aplicare, în acest caz, urmând să fie stabilită prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Prin proiectul de act normativ se propune ca prevederile art. 13 și 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2022 cu modificările și completările ulterioare, care vizează stabilirea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor, să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

♦ Prin completarea Legii nr. 207/2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România cu o prevedere referitoare la numirea președintelui Consiliului de supraveghere al băncilor de dezvoltare administrate în sistem dualist, de către adunarea generală ordinară a acționarilor, dintre membrii consiliului de supraveghere, se intenționează eficientizarea activității consiliului, atingerea obiectivelor din PNRR, sens în care se impune derogarea de la art. 1536 alin. (5) din Legea Societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

♦ Prin modificarea Legii 96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK – S.A., se urmărește redimensionarea structurii Consiliului de Administrație de o asemenea manieră încât să corespundă cerințelor de reglementare și dispozițiilor Ordinului Băncii Naționale a României nr. 7/26.11.2021 privind amortizorul aferent instituțiilor de credit autorizate în României și identificate drept alte instituții de importanță sistemică (O-SII), ținând cont de mărimea, natura, precum și amploarea și complexitatea riscurilor inerente modelului de afaceri și activităților instituțiilor de credit.

Totodată, în contextul procesului de fuziune pe care EximBank S.A., în calitate de societate absorbantă, îl desfășoară cu Banca Românească S.A., în calitate de bancă absorbită, luând în considerare mărimea, natura, precum și amploarea și complexitatea riscurilor inerente modelului de afaceri și activităților instituției de credit tip O-SII, post fuziune, precum și ținând cont de dispozițiile art. 137 alin (1) din Legea societăților nr. 31/1990, care stipulează că numărul administratorilor trebuie să fie impar, se impune modificarea structurii organului de conducere al EximBank S.A., în funcția sa de supraveghere, de la 7 membri în prezent din care 3 administratori executivi și 4 membri neexecutivi, la 9 membri dintre care 4 administratori executivi și 5 neexecutivi (din care 3 independenți).

De asemenea, avându-se în vedere necesitatea clarificării ratei dobânzii aplicabile plasamentelor lichidate înainte de scadența, articolul 11, alineatul (2^7) se modifică și va avea următorul cuprins: (2^7) În situația în care sumele menținute pe perioada determinată potrivit art. 12 alin. (2^1) se lichidează anticipat termenului stabilit prin convenție, rata dobânzii datorată pentru aceste fonduri este cea stabilită inițial pentru menținerea fondurilor pe perioada determinată.

Totodată, având în vedere necesitatea corelării nivelului ratei dobânzii aferente depozitelor la termen cu termenele/scadențele acestora precum și a stabilirii unui mecanism mai simplu și transparent, în condiții de piață, a dobânzilor aferente fondurilor statului plasate la EximBank pe perioade determinate, pentru fondurile puse la dispoziție pe perioade de maximum un an, rata dobânzii se determină ca medie între ratele de referință ROBID și ROBOR la termenul plasamentului, publicate de Banca Națională a României în ziua lucrătoare anterioară constituirii acestuia. Pentru depozitele menținute pe perioade mai mari de un an, rata dobânzii se determină ca medie între ratele de referință BID și ASK (fixing) ale titlurilor de stat la scadența similară plasamentului, publicate de BNR în ultima zi lucrătoare anterioară datei de constituire, cu actualizare anuală. În cazul în care scadența aferenta depozitului nu corespunde unei perioade pentru care este publicată o cotație ROBOR/ROBID sau o rată de referință pentru titluri de stat se va calcula o rată de dobândă prin interpolare liniară.

De asemenea, ținând cont de necesitatea stabilirii unui mecanism de constituire a plasamentelor pe durată determinată, se menționează că modul de constituire a plasamentelor se va stabili prin convenție, strict corelat cu riscul asociat garanțiilor și produselor acordate.

♦ Prin modificarea și completarea OUG nr. 64/2007 privind datoria publică aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, se are în vedere amendarea cadrului legal existent prin modificarea și completarea acestuia cu detalii legate de operațiunile (surse, fluxuri de finanțare etc.) pe care o tranzacție de acest tip le presupune. În baza acordurilor de tip ISDA Master Derivative Agreement încheiate cu instituții financiare selectate, Ministerul Finanțelor va utiliza instrumente financiare derivate în scopul atingerii unei structuri valutare considerate optime pentru portofoliul de datorie publică guvernamentală, pentru menținerea în limite rezonabile a riscurilor financiare (risc valutar, risc de rata de dobândă), cu scopul limitării riscurilor aferente datoriei publice guvernamentale pe termen mediu și lung. De asemenea, se urmărește modificarea și completarea cadrului legal existent pentru introducerea unor dispoziții legale pentru reglementarea introducerii emisiunilor de obligațiuni verzi, sociale și de dezvoltare durabilă.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

22 noiembrie 2024

✓

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.

Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.

Continuare

ECONOMIE

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

22 noiembrie 2024

✓

Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.

Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.

Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.

Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).

Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.

Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 zile

⠀

22 noiembrie 2024

✓

A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.

Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.

Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.

Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.

Continuare

Trending