Rețele sociale

ECONOMIE

Fitch a confirmat ratingul României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă

Radio CECCAR FM

Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la „BBB minus” cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria „investment-grade” (recomandat pentru investiții), se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară, citat de Agerpres. Ratingul României „BBB minus” este susținut de apartenența la Uniunea Europeană și fluxurile de capital din UE care sprijină investițiile și macrostabilitatea, și PIB-ul per capita, indicatorii privind guvernanța și dezvoltarea umană, care sunt peste cei ale altor state care beneficiază de un rating din categoria „BBB”. Însă acestea sunt contrabalansate de un deficit bugetar și un deficit de cont curent mai ridicate comparativ cu deficitele altor țări, de performanțe scăzute privind consolidarea bugetară și rigidități ridicate ale bugetului, și o poziție de debitor extern net relativ ridicată, apreciază Fitch.

Perspectiva negativă reflectă riscurile de evoluție negativă provocate de războiul din Ucraina și criza energiei din Europa asupra performanței economice, fiscale și externe a României, agravată de perspectivele de creștere ale zonei euro mult mai slabe și de condițiile externe de finanțare mult mai dificile decât la momentul precedentei analize a ratingului, în aprilie. Aceste riscuri sunt agravate de obiectivele politice concurente care stau la baza dezechilibrelor macroeconomice persistente. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, incertitudinile continue privind implementarea politicilor care să vizeze combaterea dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu, în pofida progreselor din acest an, se arată în comunicatul agenției de evaluare financiară.

Fitch estimează o reducere a deficitului fiscal în 2022 la 6,4% din PIB, în linie cu țintele bugetare într-o mare măsură, în urma performanței solide pe partea veniturilor. Creșterea cheltuielilor a fost mai atenuată în urma majorărilor moderate de pensii și salarii, dar a început să accelereze, ducând la efecte negative asupra prețurilor la bunuri și servicii și la măsuri suplimentare de sprijin.

Agenția se așteaptă la un cadru fiscal mai dificil în 2023, în contextul creșterii mai lente și a cererii pentru cheltuieli mai ridicate, ceea ce ar putea reduce transparența fiscală. Până acum schemele de sprijin pentru energie, care includ plafonări la electricitate și gaze pentru gospodării și, într-o măsură mai mică, pentru firme, sunt planificate să fie finanțate din taxele excepționale, cu un impact limitat asupra bugetului, dar nu poate fi exclus mai mult sprijin direct.

Fitch se așteaptă ca deficitul să scadă la 5,5% din PIB în 2023 și la 4,7% din PIB în 2024, în special în urma îmbunătățirii graduale a colectării veniturilor, în linie cu reforma fiscală aprobată în trimestrul doi din 2022 pentru reducerea lacunelor și majorarea unor taxe. Reformele din schemele pentru pensii și salarii (scadente anul viitor conform angajamentelor din PNNR) sunt esențiale pentru asigurarea sustenabilității fiscale pe termen mediu, precum și pentru continuarea sprijinului finanțării UE, se arată în comunicatul agenției de evaluare financiară.

Există un angajament continuu al autorităților pentru implementarea acestor reforme, dar ele se vor dovedi costisitoare din punct de vedere politic, România având antecedente slabe în aprobarea reformelor fiscale structurale. Per ansamblu, Fitch vede continuarea riscului derapajului fiscal, inclusiv potențial pentru cheltuieli suplimentare înaintea ciclului electoral din 2024.

Creșterea nominală extrem de ridicată va compensa în mare măsură costul dobânzii și deficitele fiscale primare încă mari, cu un nivel al datoriei publice ca procentaj din PIB care ar urma să rămână în medie la 49,5% în 2022-2024 (față de actualul nivel mediu de 55,5% al țărilor din categoria „BBB”). România se confruntă cu dificultăți legate de finanțare ținând cont de aversiunea față de risc pe plan global și de nevoile de finanțare ridicate. Deși nevoia de finanțare ar urma într-o oarecare măsură să se modereze în 2023-2024 (de la aproape 11% din PIB în 2022), aceasta încă va necesita emisiuni externe semnificative (de aproximativ 8 – 10 miliarde de euro) și dependența de piața internă. Împrumuturile din Facilitatea de redresare și reziliență și alt sprijin multilateral vor ajuta la reducerea unor presiuni, apreciază Fitch.

O adâncire mai solidă decât se estima a balanței comerciale a determinat Fitch să previzioneze un deficit de cont curent de de 9,9% din PIB în 2022 (cel mai mare în rândul țărilor din categoria „BBB” și din UE).

Conform Fitch, economia ar urma să înregistreze un avans de 6,2% în 2022, una dintre cele mai ridicate rate de creștere din UE, datorită performanței solide din primele două trimestre ale anului. Creșterea este condusă de constituirea stocurilor (evoluție care s-ar putea modifica în următoarele trimestre), dar și de consumul privat solid, în pofida războiului din Ucraina. Cu toate acestea, agenția se așteaptă ca rata ridicată a inflației, majorarea dobânzilor și mediul extern mai slăbit să ducă la o încetinire rapidă a creșterii PIB-ului în următoarele trimestre, fiind posibilă intrarea economiei într-o recesiune tehnică în primul trimestru din 2023. Presiunile provocate de costul substanțial al energiei a determinat Fitch să previzioneze un avans al economiei de doar 1,6% în 2023, și o redresare la 3,7% în 2024, stimulată de investițiile publice legate de fondurile europene.

Perspectivele macroeconomice pe termen scurt sunt afectate de riscuri negative semnificative, în special în urma impactului costurilor mai ridicate cu energia în Europa. România este una dintre țările cel mai puțin expuse din Europa Centrală și de Est (CEE) la comerțul cu energie cu Rusia, având una dintre cele mai mari capacități interne de producere a gazelor din Europa. Aceasta, combinată cu umplerea capacităților de stocare, înseamnă că în următoarele luni riscul întreruperii aprovizionării cu gaze în iarnă este scăzut.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending