Rețele sociale

ECONOMIE

Studiu: Nivelul de încredere al managerilor români a scăzut în a doua parte a acestui an

Radio CECCAR FM

Nivelul de încredere al managerilor români a scăzut în a doua parte a acestui an, până aproape de cel înregistrat la finalul anului 2020, la 44,4, însă rămâne peste nivelul perioadei similare din 2021, potrivit rezultatelor studiului Confidex S2 2022, publicate de Impetum Group.

„În a doua parte a acestui an, încrederea managerilor a fost influențată de inflație, creșterea prețurilor la energie și carburanți, dar și a costurilor cu materiile prime. Prin urmare, una din trei companii s-a declarat afectată de creșterea tarifelor la energie, în timp de 70% se declară încă afectați de războiul din Ucraina”, se menționează într-un comunicat citat de Agerpres. Totodată, 43% dintre respondenți estimează, pentru următoarele trei luni, scăderea PIB, a investițiilor private și publice, precum și o devalorizare a monedei naționale, în raport cu euro și în special cu dolarul american.

Pe de altă parte, studiul observă o îmbunătățire a stării de spirit, care a atins nivelul de 5,1, față de 4,7 din primăvara acestui an. Astfel, 31% dintre manageri sunt optimiști cu privire la evoluția economiei în perioada următoare, ceea ce reflectă nivelul crescut de reziliență și adaptabilitate ale mediului de afaceri. La polul opus, doar 27% privesc această evoluție cu îngrijorare, iar 42% se uită cu precauție la viitorul economiei din România.

„Rezultatele Confidex ne dezvăluie multe noutăți despre percepțiile asupra mediului macroeconomic. Managerii români se așteaptă la o recesiune, la o criză energetică și la o devalorizare a leului în raport cu dolarul și, totuși, starea lor de spirit a crescut. Per total sunt mai relaxați. Întrebarea pe care ne-o punem este dacă această relaxare vine dintr-un nivel mai bun de pregătire, la nivelul mediului de afaceri, de a face față provocărilor, o creștere a gradului de reziliență și din încrederea managerilor că pot depăși chiar și cele mai mari provocări, fie vine din faptul că speră că situația va fi bună pentru că statul va interveni să rezolve problemele și adoptă o atitudine reactivă. Însă am văzut că la nivel global gradul de îndatorare total al statelor și companiilor private atinge un nivel de 250% din PIB-ul mondial și întrebarea este cât de sustenabilă este o îndatorare suplimentară în viitor?”, a declarat Andrei Cionca, CEO & co-founder Impetum Group.

Cele mai probabile investiții ale resurselor financiare proprii pe care managerii le-ar face în perioada următoare sunt în propria companie, respectiv 48% ar contribui în cheltuieli de capital, iar 40% ar contribui în capital de lucru. Următoarele preferințe pentru investiții ar fi imobiliarele și titlurile de stat.

Răspunsul este aproape similar și cu destinația banilor de investit din companii, pe locurile următoare situându-se imobiliarele și depozitele bancare.

„Vedem că trei din cinci manageri și-ar dori să aibă acces la surse alternative de capital. Cu toate acestea, ei aleg să își investească resursele personale în principal în companiile proprii și puțini se uită către fondurile de investiții sau companii de private equity. Este o chestiune de educație financiară să înțelegem valoarea acestor finanțări alternative care pot oferi randamente mai înalte și peste inflație în mod continuu și pe termen lung, cu nivel de risc rezonabil”, a mai spus Andrei Cionca.

Aproximativ unul din patru manageri (24%) consideră că situația companiei pe care o reprezintă s-a îmbunătățit în ultimele șase luni, și per total consideră că firma lor este într-o stare mai bună decât cele din sectorul în care activează: 55% văd că situația domeniului în care activează s-a deteriorat, 77% că situația la nivelul economiei naționale s-a deteriorat.

„De la începutul studiului am observat să managerii au tendința de a subaprecia ce se întâmplă cu compania lor sau de a subaprecia ceea ce se întâmplă cu companiile din domeniul lor de activitate, cu economia noastră sau cu cea europeană. Și acest lucru ne face să ne întrebăm dacă există o comunicare reală între companii și dacă există o înțelegere reală a economiei noastre”, a adăugat Andrei Cionca.

În ceea ce privește eficiența energetică, studiul semnalează că 21% dintre manageri au instalat panouri fotovoltaice, 12% au apelat la retehnologizare, iar 9% au redus consumul. Cu toate acestea, peste 50% dintre companii nu au luat nicio măsură de eficientizare energetică.

Efectele turbulențelor din ultima vreme și-au spus cuvântul și asupra planurilor de recrutare ale companiilor. Astfel, 22% dintre organizații nu au făcut angajări în ultimii doi ani, în timp ce doar 8% și-au mărit echipele cu peste 50 de angajați. Celelalte au angajat între 1 și 50 de persoane în ultimii doi ani.

Referitor la ultimele șase luni de activitate, 27% dintre manageri recunosc că li s-a îngreunat atragerea forței de muncă, aproape un sfert au dificultăți cu capitalul de lucru, iar 22% vorbesc despre un acces mai dificil la creditare. Pe de altă parte, 33% și-au îmbunătățit relația cu clienții, iar 28% au o relație mai bună cu angajații.

În ceea ce privește așteptările pentru viitor, aproximativ nouă din zece manageri se așteaptă ca economia României să se confrunte cu inflație accentuată în perspectivă, iar 84% cred într-o prelungire a crizei din domeniul energiei. Mai mult, creșterea ratei șomajului ar fi de anticipat în perioada următoare, în timp ce 82% dintre manageri se așteaptă la o nouă recesiune economică.

Pentru a depăși provocările, în perioada următoare, 56% dintre manageri prioritizează creșterea vânzărilor, păstrarea locurilor de muncă, îmbunătățirea relației cu clienții, digitalizarea și automatizarea companiei. În plus, 39% au în vedere reducerea costurilor ca strategie de adaptare.

Mai mult, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) poate reprezenta un sprijin pentru manageri, fiind foarte popular în rândul acestora. În același timp, 13% dintre companiile care au participat la studiu au aplicat pentru o schemă de finanțare. Inițiat la scurt timp după debutul pandemiei, Confidex măsoară încrederea managerilor români în economia actuală și are scopul de a crea repere concrete și de a sprijini managerii în luarea unor decizii adaptate realității.

În cele șapte etape ale cercetării de până acum au răspuns peste 3.000 de manageri din România. Companiile respondente însumează peste 150.000 de angajați.

Studiul acoperă un eșantion de 542 de companii din top 6 categorii de sectoare economice contributoare la PIB: agricultură; industrie și energie electrică; construcții; comerț; transport, distribuție, depozitare; servicii. La studiu au răspuns doar CEOs și manageri C-level, iar dintre companiile vizate, 75% au peste 1 milion de euro cifră de afaceri și 31% peste 5 milioane euro cifră de afaceri.

Indicele Confidex este construit din agregarea a 29 de itemi și măsoară pe o scară de la 0 la 100 de puncte încrederea în economie a managerilor și antreprenorilor români.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending