ECONOMIE
ANAF propune noi reglementări privind metodele indirecte de stabilire a veniturilor
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Ordin pentru modificarea și completarea OPANAF nr. 675/2018 privind aprobarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor și a procedurii de aplicare a acestora. Inițiatorii menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, potrivit titlului VI-Cap. IV art. 138 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în forma existentă până la data intrării în vigoare a OUG nr. 188/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală și pentru modificarea OUG nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității ANAF, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru verificarea situației fiscale personale a persoanei fizice, organul fiscal efectua următoarele activități preliminare: ▪ analiza de risc pentru stabilirea riscului de neconformare la declararea veniturilor impozabile pentru un grup de persoane fizice sau pentru cazuri punctuale; ▪ selectarea pe baza analizei de risc a persoanelor fizice care vor fi supuse verificării situației fiscale personale.
Potrivit prevederilor art. I pct. 31 din OUG nr. 188/2022 , art. 138 alin. (2) a fost modificat, în sensul introducerii unei noi activități preliminare, și anume notificarea, în scris, a persoanelor fizice identificate cu risc fiscal ca urmare analizei de risc, înainte de selectarea pentru verificarea situației fiscale personale.
Potrivit prevederilor art. I pct. 33 din OUG nr. 188/2022 , după art. 140 s-a introdus un nou art. 1401 care prevede dispoziții cu privire la notificarea de conformare emisă de organul fiscal central în cazul verificării situației fiscale personale.
Prin OPANAF nr. 2778/2020 privind competența de exercitare a verificării situației fiscale personale și a activităților preliminare acesteia, dat în aplicarea prevederilor art. 138 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, activitățile preliminare verificării situației fiscale personale, pe întregul teritoriu al țării, sunt exercitate de către Direcția generală control venituri persoane fizice.
În procedura de aplicare a metodelor indirecte aprobată prin OPANAF nr. 675/2018 privind aprobarea metodelor indirecte de stabilire a veniturilor și a procedurii de aplicare a acestora sunt prevăzute dispoziții privind activitățile preliminare de analiză de risc și selectare a persoanelor fizice pentru verificarea situației fiscale personale, activități realizate de structura de la nivelul aparatului central al ANAF, fiind necesară introducerea unor dispoziții referitoare la noua activitate preliminară de notificare a persoanelor fizice identificate cu risc fiscal înainte de selectare.
Prin noul proiect de ordin publicat pe site-ul ANAF se propun dispoziții referitoare activitate preliminară de notificare într-o secțiune distinctă în cadrul acestei proceduri, care să cuprindă activitățile realizate în procedura de notificare, detalierea persoanelor care fac obiectul notificării, a celor exceptate de la notificare, precum și modelul notificării de conformare raportat la modificările legislative.
Persoanele fizice care fac obiectul notificării sunt persoanele fizice propuse pentru efectuarea verificării situației fiscale personale, potrivit prevederilor art. 11 lit. b) din Procedura de aplicare a metodelor indirecte aprobată prin OPANAF nr. 675/2018, precum și persoanele fizice care în cadrul analizelor de risc punctuale rezultate din controale fiscale prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) din Procedura de aplicare a metodelor indirecte aprobată prin OPANAF nr. 675/2018, realizate asupra acestora s-a stabilit un risc de neconformare conform art. 138 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură fiscală.
Pentru stabilirea persoanelor care nu fac obiectul notificării s-au avut în vedere situațiile în care persoanele fizice vizate deja au luat cunoștință de existența riscului de neconformare fiscală identificat de organul fiscal, astfel:
● derularea programelor/proiectelor de creștere a conformării fiscale ca urmare a aplicării prevederilor art. 11 lit. c) din Procedura de aplicare a metodelor indirecte aprobată prin OPANAF nr. 675/2018, în cadrul cărora se transmit notificări cu privire la riscul de neconformare la declararea veniturilor impozabile și la posibilitatea reanalizării situației fiscale și, după caz, a depunerii sau corectării declarațiilor fiscale;
● extinderea verificării la alte perioade fiscale, decât cele cuprinse în avizul de verificare inițial. Exceptarea de la notificarea de conformare a persoanelor fizice aflate în această situație are în vedere următoarele:
Potrivit art. 138 alin. (16) din Codul de procedură fiscală, persoana fizică verificată trebuie informată pe parcursul desfășurării verificării situației fiscale personale asupra constatărilor rezultate din verificare. În aplicare acestui text de lege, prin OPANAF 2117/2018 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare a situației fiscale personale, au fost reglementate formularul ”Minuta întâlnirii” ( anexa nr. 3.a) precum și instrucțiunile de completare și utilizare. Conform instrucțiunilor, „Minuta întâlnirii” reprezintă documentul în care inspectorii fiscali consemnează, pe parcursul desfășurării verificării situației fiscale personale, concluziile uneia sau mai multor întâlniri cu persoana verificată sau reprezentantul legal al acesteia sau cu altă persoană fizică cu care persoana verificată are sau a avut raporturi economice și/sau juridice, în urma prezentării de documente justificative, clarificări sau note explicative pentru stabilirea situației fiscale reale sau pentru informarea persoanei verificate asupra constatărilor rezultate din verificare. De asemenea, în minută, la pct. 4, se fac mențiuni cu privire la comunicarea constatărilor parțiale referitoare la elementele patrimoniale verificate până la data încheierii minutei, acestea fiind în strânsă legătură cu indicatorii fiscali și patrimoniali pe baza căror se evaluează riscul de neconformare la declararea veniturilor impozabile.
„Constatarea necesității extinderii perioadei verificate la alte perioade decât cele prevăzute în avizul de verificare inițial nu poate rezulta decât din probele administrate în cauză. În această situație organul fiscal central este obligat să informeze persoana verificată despre acest fapt, circumstanță pentru care notificarea de conformare nu este necesară, persoana fizică având cunoștință despre riscurile de neconformare care au condus la selectare, precum și despre motivele care conduc la necesitate propunerii de extindere a verificării situației fiscale personale, fiind realizat astfel scopul notificării de conformare. În acest sens, se are în vedere și faptul că pe parcursul verificării situației fiscale personale persoana fizică nu este îngrădită de la depunerea/corectare declarațiilor fiscale, astfel că transmiterea notificării în acest caz ar fi lipsită de eficiență”, menționează reprezentanții ANAF în Referatul de aprobare a actului normativ.
● existența unei soluții de desființare cu refacere dispusă de organele de soluționare a contestației împotriva deciziei de impunere emise în cadrul unei verificări a situației fiscale personale, atât în cazul persoanei fizice căreia i-a fost transmisă o notificare de conformare, potrivit noilor prevederi legale, cât și în cazul persoanei fizice care a fost supusă verificării situației fiscale personale conform vechilor reglementări, fără transmiterea unei notificări de conformare.
Potrivit Referatului de aprobare a actului normativ, exceptarea persoanei fizice căreia i-a fost transmisă o notificare de conformare este susținută de faptul că, în cadrul refacerii verificării situației fiscale personale, se au în vedere strict considerentele deciziei de soluționare a contestației conform art. 279 din Codul de procedură fiscală, considerente comunicate persoanei fizice în cauză conform art. 181 din același act normativ.
Exceptarea persoanei fizice care a fost supusă verificării situației fiscale personale conform vechilor reglementări, fără transmiterea unei notificări de conformare este susținută de situația de fapt din care rezultă că: ▪ persoana fizică cunoaște riscul de neconformare la declararea veniturilor impozabile care a condus la selectare încă de pe parcursul verificării situației fiscale personale a cărei refacere s-a dispus urmare soluționării contestației; ▪ persoana fizică nu intenționează să-și reanalizeze situația fiscală personală și să procedeze, după caz, la depunerea/corectarea declarațiilor fiscale. Se are în vedere faptul că pe parcursul verificării situației fiscale personale persoana fizică nu este îngrădită de la depunerea/corectare declarațiilor fiscale, precum și faptul că aceasta nu a fost de acord cu rezultatul verificării situației fiscale personale formulând contestație împotriva actului administrativ fiscal, astfel că transmiterea notificării în acest caz ar fi lipsită de eficiență, scopul notificării de conformare fiind realizat.
Inițiatorii proiectului menționează, de asemenea, în Referatul de aprobare a actului normativ că un argument în plus pentru exceptarea de la notificarea de conformare a persoanelor fizice care fac obiectul unei refaceri a verificării situației fiscale personale este raportarea prin similitudine la exceptarea obligației depunerii declarației de patrimoniu și venituri. Conform art. 138 alin. (7) din Codul de procedură fiscală, la solicitarea organului fiscal central, făcută prin avizul de verificare, persoana fizică are obligația de a depune declarația de patrimoniu și venituri, obligație care nu mai există în cazul refacerii verificării situației fiscale personale, motivul fiind acela că organul fiscal central are cunoștință de declarația de patrimoniu și venituri din verificarea situației fiscale inițiale. Astfel că, și în cazul unei refaceri a situației fiscale personale urmare unei soluții de desființare cu refacere dispusă de organele de soluționare a contestației, persoana fizică are cunoștință despre riscul de neconformare la declararea veniturilor impozabile care a condus la selectare încă de pe parcursul verificării situației fiscale a cărei refacere s-a dispus, scopul notificării de conformare fiind realizat.
● situația în care, în temeiul art. 149 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, în vederea respectării prevederilor legale, rezultatul verificării documentare la o persoana fizică constă în dispunerea de către organul fiscal a declanșării unei verificări a situației fiscale personale.
De asemenea, prin proiectul de ordin supus consultării publice se mai propun: ● aprobarea modelului de notificare de conformare prevăzută la art. 1401 din Codul de procedură fiscală, precum și a modului de comunicare și păstrare a notificării. Modelul de notificare îndeplinește întocmai cerințele art. 140^1 din Codul de procedură fiscală, în sensul că persoana fizică va fi notificată cu privire la: ▪ riscul de neconformare la declararea veniturilor impozabile și perioada în care prezintă acest risc; ▪ posibilitatea reanalizării situației fiscale și, după caz, a depunerii sau corectării declarațiilor fiscale pentru această perioadă; ● modificarea art. 13 din Procedura de aplicare a metodelor indirecte aprobată prin OPANAF nr. 675/2018 în vederea corelării etapei preliminare a selectării persoanelor fizice pentru verificarea situației fiscale personale cu modificările aduse acestor etape prin OUG nr. 188/2022.
ECONOMIE
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.
Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.
ECONOMIE
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.
Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.
Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.
Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).
Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.
Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.
ECONOMIE
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată
A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.
Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.
Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 3 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 3 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 4 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
ECONOMIEacum 4 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
ECONOMIEacum 3 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
ECONOMIEacum 4 zile
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
-
PROFESIA CONTABILĂacum 5 zile
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil