Rețele sociale

ECONOMIE

Material informativ privind modificările Codului fiscal începând cu 1 ianuarie 2023

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat astăzi, pe site-ul instituției, la secțiunea Asistență contribuabili, un material informativ care cuprinde principalele modificări aduse Codului fiscal începând cu 1 ianuarie 2023 prin următoarele acte normative publicate în Monitorul Oficial al României până la data de 16 ianuarie 2023, respectiv:  OG nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale; ▪ OUG nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; ▪ Legea nr. 370/2022 privind aprobarea OG nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale; ▪ Legea nr. 34/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; ▪ Legea nr. 39/2023 pentru completarea art. 291 alin.(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Astfel, materialul informativ pus la dispoziție de ANAF vizează următoarele:

Impozitul pe profit

▪ A fost extinsă facilitatea privind scutirea de impozit a profitului reinvestit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare. Prevederile alin. (4) ale art. 22 din Codul fiscal stabilesc reguli de aplicare a facilității privind scutirea de impozit a profitului reinvestit pentru situațiile în care microîntreprinderile devin plătitoare de impozit pe profit în cursul anului, în cazurile prevăzute la art. 52 din Codul fiscal.

▪ S-a majorat cota impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum și pentru cele distribuite/plătite nerezidenților (aplicabilitate pentru dividendele distribuite după data de 1 ianuarie 2023).

▪ În cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2022, aprobate potrivit legii.

▪ Începând cu data de 1 ianuarie 2023 și până la 31 decembrie 2023 inclusiv, se suspendă aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i1 ) și i2 ), art. 76 alin. (4) lit. x) și art. 142 lit. z) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Pe perioada suspendării, cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a creșelor și grădinițelor aflate în administrarea contribuabililor sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitată de natura celor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și intră sub incidența limitei de 5% stabilite pentru acestea, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

▪ Au fost modificate condițiile pentru încadrarea în categoria plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, noile condiții cumulative fiind:  societatea a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile (anterior plafonul era 1.000.000 euro) – prevederea se aplică începând cu veniturile aferente anului 2023;  capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;  nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii;  a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 – «Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal» din veniturile totale (condiție nouă);  are cel puțin un salariat, cu excepția situației prevăzute la art. 48 alin. (3) (condiție nouă);  are asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, incluzând și persoana care verifică îndeplinirea condițiilor (condiție nouă).

▪ În categoria persoanelor juridice exceptate de la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor au fost adăugate:  societățile din domeniul bancar;  societățile din domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, inclusiv intermediere;  societățile din domeniul jocurilor de noroc;  societățile care desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale.

▪ Sistemul de impozit pe veniturile microîntreprinderilor devine opțional începând cu data de 1 ianuarie 2023. Persoanele juridice române, cu excepția celor din domeniul HoReCa, pot opta să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condițiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 alin. (1) și dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023. Începând cu data de 1 ianuarie 2023, prin excepție de la prevederile art. 47 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul HoReCa pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, fără să aplice prevederile art. 52 din Codul fiscal (art. 47 alin. (2) din Codul fiscal). Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul anului fiscal, opțiunea putând fi exercitată începând cu anul fiscal următor, cu excepțiile prevăzute la art. 52 din Codul fiscal (reguli de ieșire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor în cursul anului).

▪ În situația în care persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul HoReCa obțin în cursul anului venituri și din alte activități în afara celor corespunzătoare codurilor CAEN aferente acestui domeniu, pentru veniturile din alte activități aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit prevăzut de titlul II „Impozitul pe profit“, dacă îndeplinesc oricare dintre următoarele condiții: a) realizează venituri din consultanță și/sau management în proporție de peste 20% inclusiv din veniturile totale; b) desfășoară activitățile de la art. 47 alin. (3) lit. f)-i); c) veniturile din alte activități au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent celui în care s-au înregistrat veniturile. Acestea datorează impozit pe profit pentru veniturile din alte activități începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiții, pentru întreaga perioadă în care există contribuabilul.

▪ Se menține cota de impunere de 1% și se elimină cota de 3% (cu obligativitatea existenței cel puțin a unui salariat și a respectării tuturor celorlalte condiții).

▪ A fost eliminată opțiunea pentru plata impozitului pe profit în cazul microîntreprinderilor care au un capital social subscris de cel puțin 45.000 lei și au cel puțin 2 salariați.

▪ A fost stabilită ordinea de diminuare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor: 1. sponsorizările; 2. costul aparatelor de marcat electronice fiscale; 3. reducerea conform OUG nr.153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative. Pe perioada aplicării prevederilor OUG nr. 153/2020, declarația informativă 107 se depune până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor.

▪ Începând cu data de 1 ianuarie 2023, contribuabilii care au intrat sub incidența prevederilor Legii nr. 170/2016 până la data de 31 decembrie 2022, pot opta, prin excepție de la prevederile art. 47 alin. (1) din Codul fiscal, pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit titlului III din Codul fiscal, sau pentru plata impozitului pe profit, potrivit titlului II din Codul fiscal.

▪ Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități a fost abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2023 prin art. VI alin. (1) din OG nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale.

Impozitul pe venit și contribuțiile sociale

▪ S-a eliminat scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice, în cazul veniturilor realizate din salarii ca urmare a desfășurării activității pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfășoară activități sezoniere în domeniul hotelurilor, restaurantelor, pensiunilor sau barurilor.

▪ A fost reglementat faptul că scutirea de la plata impozitului pe venit pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară se va acorda doar salariaților cu contract individual de muncă (aplicabilitate începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023).

▪ Scutirea de la plata impozitului pe venit pentru sectorul construcții se acordă pentru venituri brute calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 4.000 lei lunar (plafon majorat de la 3000 lei). Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de până la 10.000 lei inclusiv, obținut din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), realizate de persoanele fizice. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale (aplicabilitate începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023).

▪ A fost reglementat că pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcții în cifra de afaceri totală, indicatorul cifra de afaceri totală cuprinde veniturile din întreaga activitate desfășurată numai pe teritoriul României (anterior se luau în considerare și veniturile din activitatea desfășurată în afara României).

▪ Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro (anterior, suma era de 100.000 euro), începând cu anul fiscal următor au obligația determinării venitului net anual în sistem real (aplicabilitate începând cu veniturile anului 2023).

▪ Pentru determinarea venitul net anual din activități independente, au fost introduse prin Legea nr. 34/2023, în categoria cheltuielilor deductibile limitat contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, precum și contravaloarea abonamentelor, oferite de același furnizor care acționează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât și dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană (se aplică sumelor plătite începând cu data de 15 ianuarie 2023).

▪ În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se introduce un plafon lunar de venit neimpozabil și care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condițiile stabilite prin lege, pentru următoarele venituri cumulate lunar: a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți de HG nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier, cu modificările și completările ulterioare, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit prin HG; b) contravaloarea hranei în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi; c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată /lună/persoană, în anumite condiții prevăzute de lege; d) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate; e) contribuțiile la un fond de pensii facultative și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană; f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană; g) sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă; h) contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum și contravaloarea abonamentelor, oferite de același furnizor care acționează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât și dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană. Literele a) -g) intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2023, iar lit. h) se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare publicării Legii nr. 34/2023, respectiv începând cu veniturile aferente lunii februarie 2023.

▪ S-a majorat plafonul venitului salarial brut pentru care se acordă deducerea personală de bază. Deducerea personală de bază se acordă pentru venitul lunar brut de pana la 2000 lei peste nivelul salariului de baza minim brut pe țară, în vigoare în luna de realizare a venitului (aplicabilitate începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023), cuantumul venitului majorat, pentru care se acordă deduceri este în prezent de 4550 lei, față de 3000 lei cât era anterior.

▪ S-au introdus deduceri suplimentare: – 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut; – 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ (aplicabilitate începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023).

▪ Începând cu veniturile aferente lunii februarie 2023, potrivit Legii nr. 34/2023, la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum și contravaloarea abonamentelor, oferite de același furnizor care acționează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât și dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană se scade din venitul brut.

▪ În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, venitul brut reprezintă venit impozabil (aplicabilitate începând cu veniturile aferente anului 2023), anterior din venitul brut se scădea o cotă forfetară de 40%.

▪ Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare și cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, au obligația înregistrării contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent (se aplică pentru contractele de închiriere încheiate începând cu data de 1 ianuarie 2023).

▪ În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, înregistrarea, la organul fiscal competent, a contractului încheiat între părți și a modificărilor survenite se efectuează în termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit obligația înregistrării acestora.

▪ A fost modificată cota de impozit în cazul veniturilor din dividende realizate de persoanele fizice de la 5% la 8%. Măsura se aplică veniturilor din dividende distribuite după data de 1 ianuarie 2023.

▪ La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacției prin aplicarea următoarelor cote: a) 3% pentru construcțiile de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv; b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a) deținute o perioadă mai mare de 3 ani (anterior impozitul era de 3% și se aplica după scăderea valorii neimpozabile de 450.000 lei).

▪ Cota redusă de CAS de 21,25% se va aplica doar persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (aplicabilitate începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023).

▪ A fost modificată baza anuală de calcul al CAS în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120. Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul veniturilor din activități independente și/sau din drepturi de proprietate intelectuală o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât: a) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 salarii minime brute pe țară (aplicabilitate începând cu veniturile aferente anului 2023).

▪ Scutirea de CASS din sectorul construcțiilor, agricol și alimentar se va aplica doar salariaților cu contract individual de muncă (aplicabilitate începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023).

▪ A fost modificat plafonul de la care se datorează CASS și baza anuală de calcul al CASS în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare anuală cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120 (anterior plafonul de la care se datora CASS era de 12 salarii minime brute pe țară). Baza anuală de calcul al CASS în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) o reprezintă: a) nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe țară inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 salarii minime brute pe țară; c) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 salarii minime brute pe țară (aplicabilitate începând cu veniturile aferente anului 2023).

Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți

▪ A fost modificată cota de impozit în cazul veniturilor din dividende realizate de la un rezident de la 5% la 8%. Măsura se aplică veniturilor din dividende distribuite după data de 1 ianuarie 2023.

Taxa pe valoarea adăugată

▪ Începând cu data de 1 ianuarie 2023 vor fi excluse de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% (se va aplica cota standard de TVA) băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 10 00 și 2202 99, respectiv băuturile nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate.

▪ Pentru serviciile de restaurant și de catering, precum și pentru activitățile de cazare hotelieră a fost majorată cota de TVA de la 5% la 9%, începând cu data de 1 ianuarie 2023.

▪ În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2031 inclusiv se va aplica cota redusă de TVA de 9% pentru livrarea de îngrășăminte chimice și de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

▪ Începând cu data de 1 ianuarie 2023, s-a stabilit plafonul de 600.000 lei, exclusiv TVA, pentru livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, către persoane fizice, cu cota de TVA de 5%, în condiții legii (anterior plafonul era de 450.000, respectiv 700.000 lei). Persoanele fizice care au încheiat acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziția de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, beneficiază de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023 în condițiile legale în vigoare la data încheierii acestor acte.

▪ Pentru livrările de lemn de foc către persoane fizice, persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv școli, spitale, dispensare medicale și unități de asistență socială, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 și 4401 12 00, cota redusă de TVA de 5% se va aplica până la data de 31 decembrie 2029 inclusiv.

▪ Începând cu data de 1 ianuarie 2023 și până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv, se suspendă aplicarea prevederilor art. 324 alin. (4)-(6) din Legea nr. 227/2015, respectiv se prelungește termenul de suspendare a obligațiilor de raportare (declarațiile informative cod 392A, 392B și 393).

▪ Începând cu data de 16 ianuarie 2023, cota de TVA se reduce de la 19% la 5% pentru:  livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, sisteme de încălzire cu emisii scăzute de înaltă eficiență care se încadrează în valorile de referință pentru emisiile de PM stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.189 al Comisiei din 28 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid și în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid și cărora li s-a atribuit o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a demonstra întrunirea criteriului menționat la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE, destinate locuințelor, inclusiv a kiturilor de instalare, a componentelor, respectiv a soluțiilor complete, după caz;  livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, sisteme de încălzire cu emisii scăzute de înaltă eficiență care se încadrează în valorile de referință pentru emisiile de PM stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.189 al Comisiei și în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei și cărora li s-a atribuit o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a demonstra întrunirea criteriului menționat la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European și al Consiliului, inclusiv a kiturilor de instalare, a componentelor, respectiv a soluțiilor complete, după caz, destinate clădirilor administrației publice centrale sau locale, clădirilor entităților aflate în coordonarea/subordonarea acestora, cu excepția societăților comerciale.

ECONOMIE

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

Radio CECCAR FM

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.

Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.

Continuare

ECONOMIE

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.

Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.

Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.

Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).

Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.

Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată

Radio CECCAR FM

A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.

Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care:  ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.

Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.

Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.

Continuare

Trending