Rețele sociale

ECONOMIE

Material informativ privind modificările Codului fiscal începând cu 1 ianuarie 2023

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat astăzi, pe site-ul instituției, la secțiunea Asistență contribuabili, un material informativ care cuprinde principalele modificări aduse Codului fiscal începând cu 1 ianuarie 2023 prin următoarele acte normative publicate în Monitorul Oficial al României până la data de 16 ianuarie 2023, respectiv:  OG nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale; ▪ OUG nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; ▪ Legea nr. 370/2022 privind aprobarea OG nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale; ▪ Legea nr. 34/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; ▪ Legea nr. 39/2023 pentru completarea art. 291 alin.(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Astfel, materialul informativ pus la dispoziție de ANAF vizează următoarele:

Impozitul pe profit

▪ A fost extinsă facilitatea privind scutirea de impozit a profitului reinvestit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare. Prevederile alin. (4) ale art. 22 din Codul fiscal stabilesc reguli de aplicare a facilității privind scutirea de impozit a profitului reinvestit pentru situațiile în care microîntreprinderile devin plătitoare de impozit pe profit în cursul anului, în cazurile prevăzute la art. 52 din Codul fiscal.

▪ S-a majorat cota impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum și pentru cele distribuite/plătite nerezidenților (aplicabilitate pentru dividendele distribuite după data de 1 ianuarie 2023).

▪ În cazul dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cota de impozit pe dividende este de 5%, fără recalcularea impozitului pe dividendele respective, după regularizarea acestora pe baza situațiilor financiare anuale aferente exercițiului financiar 2022, aprobate potrivit legii.

▪ Începând cu data de 1 ianuarie 2023 și până la 31 decembrie 2023 inclusiv, se suspendă aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i1 ) și i2 ), art. 76 alin. (4) lit. x) și art. 142 lit. z) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Pe perioada suspendării, cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a creșelor și grădinițelor aflate în administrarea contribuabililor sunt considerate cheltuieli cu deductibilitate limitată de natura celor prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, și intră sub incidența limitei de 5% stabilite pentru acestea, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

▪ Au fost modificate condițiile pentru încadrarea în categoria plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, noile condiții cumulative fiind:  societatea a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile (anterior plafonul era 1.000.000 euro) – prevederea se aplică începând cu veniturile aferente anului 2023;  capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;  nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii;  a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și/sau management, în proporție de peste 80% cu excepția veniturilor din consultanță fiscală, corespunzătoare codului CAEN: 6920 – «Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal» din veniturile totale (condiție nouă);  are cel puțin un salariat, cu excepția situației prevăzute la art. 48 alin. (3) (condiție nouă);  are asociați/acționari care dețin peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice române care se încadrează să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, incluzând și persoana care verifică îndeplinirea condițiilor (condiție nouă).

▪ În categoria persoanelor juridice exceptate de la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor au fost adăugate:  societățile din domeniul bancar;  societățile din domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, inclusiv intermediere;  societățile din domeniul jocurilor de noroc;  societățile care desfășoară activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol și gaze naturale.

▪ Sistemul de impozit pe veniturile microîntreprinderilor devine opțional începând cu data de 1 ianuarie 2023. Persoanele juridice române, cu excepția celor din domeniul HoReCa, pot opta să aplice impozitul pe veniturile microîntreprinderilor începând cu anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condițiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47 alin. (1) și dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor ulterior datei de 1 ianuarie 2023. Începând cu data de 1 ianuarie 2023, prin excepție de la prevederile art. 47 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul HoReCa pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, fără să aplice prevederile art. 52 din Codul fiscal (art. 47 alin. (2) din Codul fiscal). Microîntreprinderile nu pot opta pentru plata impozitului pe profit în cursul anului fiscal, opțiunea putând fi exercitată începând cu anul fiscal următor, cu excepțiile prevăzute la art. 52 din Codul fiscal (reguli de ieșire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor în cursul anului).

▪ În situația în care persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul HoReCa obțin în cursul anului venituri și din alte activități în afara celor corespunzătoare codurilor CAEN aferente acestui domeniu, pentru veniturile din alte activități aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit prevăzut de titlul II „Impozitul pe profit“, dacă îndeplinesc oricare dintre următoarele condiții: a) realizează venituri din consultanță și/sau management în proporție de peste 20% inclusiv din veniturile totale; b) desfășoară activitățile de la art. 47 alin. (3) lit. f)-i); c) veniturile din alte activități au depășit echivalentul în lei a 500.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar precedent celui în care s-au înregistrat veniturile. Acestea datorează impozit pe profit pentru veniturile din alte activități începând cu trimestrul în care s-a îndeplinit oricare dintre aceste condiții, pentru întreaga perioadă în care există contribuabilul.

▪ Se menține cota de impunere de 1% și se elimină cota de 3% (cu obligativitatea existenței cel puțin a unui salariat și a respectării tuturor celorlalte condiții).

▪ A fost eliminată opțiunea pentru plata impozitului pe profit în cazul microîntreprinderilor care au un capital social subscris de cel puțin 45.000 lei și au cel puțin 2 salariați.

▪ A fost stabilită ordinea de diminuare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor: 1. sponsorizările; 2. costul aparatelor de marcat electronice fiscale; 3. reducerea conform OUG nr.153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative. Pe perioada aplicării prevederilor OUG nr. 153/2020, declarația informativă 107 se depune până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor.

▪ Începând cu data de 1 ianuarie 2023, contribuabilii care au intrat sub incidența prevederilor Legii nr. 170/2016 până la data de 31 decembrie 2022, pot opta, prin excepție de la prevederile art. 47 alin. (1) din Codul fiscal, pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit titlului III din Codul fiscal, sau pentru plata impozitului pe profit, potrivit titlului II din Codul fiscal.

▪ Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități a fost abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2023 prin art. VI alin. (1) din OG nr. 16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri financiar-fiscale.

Impozitul pe venit și contribuțiile sociale

▪ S-a eliminat scutirea de la plata impozitului pe venit pentru persoanele fizice, în cazul veniturilor realizate din salarii ca urmare a desfășurării activității pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfășoară activități sezoniere în domeniul hotelurilor, restaurantelor, pensiunilor sau barurilor.

▪ A fost reglementat faptul că scutirea de la plata impozitului pe venit pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară se va acorda doar salariaților cu contract individual de muncă (aplicabilitate începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023).

▪ Scutirea de la plata impozitului pe venit pentru sectorul construcții se acordă pentru venituri brute calculate la un salariu brut de încadrare pentru 8 ore de muncă/zi de minimum 4.000 lei lunar (plafon majorat de la 3000 lei). Scutirea se aplică pentru sumele din venitul brut lunar de până la 10.000 lei inclusiv, obținut din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), realizate de persoanele fizice. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale (aplicabilitate începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023).

▪ A fost reglementat că pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizate efectiv din activitatea de construcții în cifra de afaceri totală, indicatorul cifra de afaceri totală cuprinde veniturile din întreaga activitate desfășurată numai pe teritoriul României (anterior se luau în considerare și veniturile din activitatea desfășurată în afara României).

▪ Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit și care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro (anterior, suma era de 100.000 euro), începând cu anul fiscal următor au obligația determinării venitului net anual în sistem real (aplicabilitate începând cu veniturile anului 2023).

▪ Pentru determinarea venitul net anual din activități independente, au fost introduse prin Legea nr. 34/2023, în categoria cheltuielilor deductibile limitat contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, precum și contravaloarea abonamentelor, oferite de același furnizor care acționează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât și dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană (se aplică sumelor plătite începând cu data de 15 ianuarie 2023).

▪ În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se introduce un plafon lunar de venit neimpozabil și care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condițiile stabilite prin lege, pentru următoarele venituri cumulate lunar: a) prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, altele decât prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți de HG nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier, cu modificările și completările ulterioare, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit prin HG; b) contravaloarea hranei în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi; c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziția angajaților proprii, în limita unui plafon neimpozabil de 20 % din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată /lună/persoană, în anumite condiții prevăzute de lege; d) contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate; e) contribuțiile la un fond de pensii facultative și cele reprezentând contribuții la scheme de pensii facultative, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană; f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană; g) sumele acordate angajaților care desfășoară activități în regim de telemuncă, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfășoară activitate în regim de telemuncă; h) contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum și contravaloarea abonamentelor, oferite de același furnizor care acționează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât și dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană. Literele a) -g) intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2023, iar lit. h) se aplică începând cu veniturile aferente lunii următoare publicării Legii nr. 34/2023, respectiv începând cu veniturile aferente lunii februarie 2023.

▪ S-a majorat plafonul venitului salarial brut pentru care se acordă deducerea personală de bază. Deducerea personală de bază se acordă pentru venitul lunar brut de pana la 2000 lei peste nivelul salariului de baza minim brut pe țară, în vigoare în luna de realizare a venitului (aplicabilitate începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023), cuantumul venitului majorat, pentru care se acordă deduceri este în prezent de 4550 lei, față de 3000 lei cât era anterior.

▪ S-au introdus deduceri suplimentare: – 15% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut; – 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învățământ (aplicabilitate începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023).

▪ Începând cu veniturile aferente lunii februarie 2023, potrivit Legii nr. 34/2023, la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, contravaloarea abonamentelor pentru utilizarea facilităților sportive în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, precum și contravaloarea abonamentelor, oferite de același furnizor care acționează în nume propriu sau în calitate de intermediar, ce includ atât servicii medicale, cât și dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană se scade din venitul brut.

▪ În cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, venitul brut reprezintă venit impozabil (aplicabilitate începând cu veniturile aferente anului 2023), anterior din venitul brut se scădea o cotă forfetară de 40%.

▪ Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare și cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, au obligația înregistrării contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent (se aplică pentru contractele de închiriere încheiate începând cu data de 1 ianuarie 2023).

▪ În cazul contractelor de închiriere aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2023, înregistrarea, la organul fiscal competent, a contractului încheiat între părți și a modificărilor survenite se efectuează în termen de cel mult 90 de zile de la data la care a intervenit obligația înregistrării acestora.

▪ A fost modificată cota de impozit în cazul veniturilor din dividende realizate de persoanele fizice de la 5% la 8%. Măsura se aplică veniturilor din dividende distribuite după data de 1 ianuarie 2023.

▪ La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacției prin aplicarea următoarelor cote: a) 3% pentru construcțiile de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv; b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a) deținute o perioadă mai mare de 3 ani (anterior impozitul era de 3% și se aplica după scăderea valorii neimpozabile de 450.000 lei).

▪ Cota redusă de CAS de 21,25% se va aplica doar persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (aplicabilitate începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023).

▪ A fost modificată baza anuală de calcul al CAS în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120. Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul veniturilor din activități independente și/sau din drepturi de proprietate intelectuală o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât: a) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 salarii minime brute pe țară (aplicabilitate începând cu veniturile aferente anului 2023).

▪ Scutirea de CASS din sectorul construcțiilor, agricol și alimentar se va aplica doar salariaților cu contract individual de muncă (aplicabilitate începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023).

▪ A fost modificat plafonul de la care se datorează CASS și baza anuală de calcul al CASS în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri din investiții și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, a căror valoare anuală cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120 (anterior plafonul de la care se datora CASS era de 12 salarii minime brute pe țară). Baza anuală de calcul al CASS în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) o reprezintă: a) nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe țară inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară; b) nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 salarii minime brute pe țară; c) nivelul de 24 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 salarii minime brute pe țară (aplicabilitate începând cu veniturile aferente anului 2023).

Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți

▪ A fost modificată cota de impozit în cazul veniturilor din dividende realizate de la un rezident de la 5% la 8%. Măsura se aplică veniturilor din dividende distribuite după data de 1 ianuarie 2023.

Taxa pe valoarea adăugată

▪ Începând cu data de 1 ianuarie 2023 vor fi excluse de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% (se va aplica cota standard de TVA) băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 10 00 și 2202 99, respectiv băuturile nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate.

▪ Pentru serviciile de restaurant și de catering, precum și pentru activitățile de cazare hotelieră a fost majorată cota de TVA de la 5% la 9%, începând cu data de 1 ianuarie 2023.

▪ În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2031 inclusiv se va aplica cota redusă de TVA de 9% pentru livrarea de îngrășăminte chimice și de pesticide chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producția agricolă, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanțelor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

▪ Începând cu data de 1 ianuarie 2023, s-a stabilit plafonul de 600.000 lei, exclusiv TVA, pentru livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, către persoane fizice, cu cota de TVA de 5%, în condiții legii (anterior plafonul era de 450.000, respectiv 700.000 lei). Persoanele fizice care au încheiat acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziția de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, beneficiază de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023 în condițiile legale în vigoare la data încheierii acestor acte.

▪ Pentru livrările de lemn de foc către persoane fizice, persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv școli, spitale, dispensare medicale și unități de asistență socială, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 și 4401 12 00, cota redusă de TVA de 5% se va aplica până la data de 31 decembrie 2029 inclusiv.

▪ Începând cu data de 1 ianuarie 2023 și până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv, se suspendă aplicarea prevederilor art. 324 alin. (4)-(6) din Legea nr. 227/2015, respectiv se prelungește termenul de suspendare a obligațiilor de raportare (declarațiile informative cod 392A, 392B și 393).

▪ Începând cu data de 16 ianuarie 2023, cota de TVA se reduce de la 19% la 5% pentru:  livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, sisteme de încălzire cu emisii scăzute de înaltă eficiență care se încadrează în valorile de referință pentru emisiile de PM stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.189 al Comisiei din 28 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid și în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei din 24 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor pentru încălzire locală cu combustibil solid și cărora li s-a atribuit o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a demonstra întrunirea criteriului menționat la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE, destinate locuințelor, inclusiv a kiturilor de instalare, a componentelor, respectiv a soluțiilor complete, după caz;  livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, sisteme de încălzire cu emisii scăzute de înaltă eficiență care se încadrează în valorile de referință pentru emisiile de PM stabilite în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.189 al Comisiei și în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei și cărora li s-a atribuit o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a demonstra întrunirea criteriului menționat la art. 7 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European și al Consiliului, inclusiv a kiturilor de instalare, a componentelor, respectiv a soluțiilor complete, după caz, destinate clădirilor administrației publice centrale sau locale, clădirilor entităților aflate în coordonarea/subordonarea acestora, cu excepția societăților comerciale.

ECONOMIE

ANAF propune revizuirea criteriilor de risc fiscal

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române nr. 417/1.204/2025 privind aprobarea criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal în vederea determinării operatorilor economici care prezintă risc fiscal ridicat, prevăzuți la art 375 alin.(11) și la art. 435 alin. (31) din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că modificările propuse au drept scop revizuirea criteriilor de risc fiscal prevăzute în Ordinul nr. 417/1204/2025, în vederea realizării unei evaluări mai corecte, echitabile și relevante a operatorilor economici care activează în domeniul produselor accizabile, cu accent pe identificarea reală a comportamentului fiscal inadecvat. „În urma analizelor efectuate ca urmare a punerii în aplicare a prevederilor Ordinului comun ANAF-AVR nr. 417/1204/2025, am constatat faptul că există operatori economici pentru care deși au fost identificate riscuri fiscale ca urmare analizelor și/sau controalelor efectuate, acestea nu se încadrează în criteriile pentru evaluarea riscului prevăzute în Ordin. Pe de alta parte, au fost identificați operatori economici care, deși nu au prezentat riscuri fiscale ca urmare analizelor și/sau controalelor efectuate, sunt încadrați la risc fiscal în baza criteriilor pentru evaluarea riscului prevăzute în Ordin. Această situație evidențiază o necorelare între criteriile de evaluare și realitatea datelor rezultate ca urmare a analizelor și/sau a constatărilor din teren, ceea ce poate influența acuratețea clasificării din punct de vedere al riscului fiscal a operatorilor economici. Pentru a corecta această neconcordanță și a asigura o evaluare cât mai obiectivă și eficientă a riscului fiscal, se impune revizuirea criteriilor de evaluare a riscului fiscal prevăzute în Ordinul comun 417/1204/2025, astfel încât acestea să reflecte în mod real comportamentul fiscal al operatorilor economici, inclusiv având la bază rezultatele controalelor efectuate anterior. Ar fi utilă introducerea unei componente calitative, care să țină cont de istoricul fiscal al operatorului economic, abaterile constatate și gravitatea acestora”, se menționează în Referatul de aprobare.

De asemenea, se intenționează introducerea unui mecanism de actualizare periodică a încadrării în risc, pe baza informațiilor rezultate în urma verificărilor antifraudă/verificărilor organelor vamale/inspecțiilor fiscale și din alte surse de date relevante, introducerea unei proceduri de reevaluare periodică, cel puțin anuală, a încadrării în risc fiscal, în baza datelor actualizate, precum și corelarea evaluării riscului fiscal cu rezultatele controalelor efectuate.

Potrivit proiectului de Ordin, în urma modificărilor propuse, criteriile pentru evaluarea riscului fiscal ridicat al operatorilor economici persoane juridice, prevăzute la art. 1 al Ordinul comun 417/1204/2025, ar urma să fie următoarele:

1. operatorii economici nou-înființați sau la care au fost preluate părțile sociale în ultimele 12 luni;

2. operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în ultimele 12 luni;

3. operatorii economici care au fost declarați inactivi și care au fost reactivați în ultimele 12 luni;

4. operatorii economici care au declarat domiciliul fiscal la sediul unui cabinet de avocatură;

5. operatorii economici care au fost autorizați și/sau înregistrați în domeniul comercializării produselor accizabile în ultimele 12 luni;

6. operatorii economici care nu au desfășurat activități economice în domeniul produselor accizabile în ultimele 36 de luni;

7. operatorii economici cu un istoric fiscal inadecvat care se încadrează în una dintre situațiile de mai jos:

a) care în ultimii 5 ani au înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF, în sensul 157 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pentru care s-a dispus executarea garanției;

b) care în ultimele 12 luni au depus declarațiile fiscale cu o întârziere mai mare de 10 zile de la termenul legal;

c) care în ultimii 5 ani au beneficiat de eșalonări și/sau restructurări la plată și care se încadrează în una din următoarele situații:

  1. nu au respectat termenele stabilite prin graficul de eșalonare/graficul de plată, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar prevăzut de lege;
  2. nu au achitat obligațiile fiscale declarate după data acordării eșalonării și/sau restructurării, în termenul prevăzut de lege, chiar dacă acestea au fost stinse în termenul suplimentar prevăzut de lege;
  3. care înregistrează obligații fiscale/bugetare altele decât cele prevăzute la lit. i) și ii) și care reprezintă condiție de menținere valabilității eșalonării și/sau restructurării la plată;
  4. au pierdut valabilitatea eșalonării și/sau restructurării la plată, iar ulterior au solicitat menținerea valabilității acesteia, potrivit legii;

d) care au asociați sau administratori care în ultimii 10 ani au mai fost asociați sau administratori în societăți care au fost autorizate și/sau înregistrate în domeniul comercializării produselor accizabile ale căror autorizații/atestate, au fost revocate și care se încadrează într-una dintre următoarele situații:

  1. la data radierii sau cesionarii parților sociale/acțiunilor societățile înregistrează obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF;
  2. s-a deschis procedura insolvenței, respectiv perioada de observație, reorganizare judiciară sau faliment;

e) care au solicitat restituirea sau compensarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat, fără ca acestea să fie cuvenite, faptă constatată prin acțiuni de control ale organelor fiscale;

f) care nu au fonduri financiare necesare achizițiilor de produse accizabile.

De asemenea, proiectul publicat în consultare publică prevede că, în situația în care în urma acțiunilor de control ale organelor fiscale se constată faptul că un operator economic autorizat/înregistrat, care nu a fost încadrat inițial în categoria de risc fiscal ridicat, se încadrează, ulterior, într-unul dintre criteriile de risc menționate, în termen de maximum 5 zile se comunică Agenției Naționale de Administrare Fiscală – Direcția Generală Antifraudă Fiscală – Structura Centrală, riscul fiscal identificat, în vederea analizării și informării autorității vamale teritoriale competente.

Continuare

ECONOMIE

Ministerul Energiei a lansat a doua licitație aferentă Schemei de ajutor de stat sub formă de Contracte pentru Diferență (CfD)

Radio CECCAR FM

Ministerul Energiei a lansat cea de-a doua licitație în cadrul Schemei de ajutor de stat sub formă de Contracte pentru Diferență (CfD) pentru susținerea producerii de energie electrică din surse regenerabile – energie eoliană onshore și solară fotovoltaică. Conform unui comunicat al ministerului, citat de Agerpres, în cadrul acestei licitații, va fi pusă la dispoziția investitorilor o capacitate totală de 3.472 MW, distribuită astfel: 2.000 MW pentru proiecte de energie eoliană onshore; 1.472 MW pentru proiecte de energie solară fotovoltaică.

Prețurile de exercitare maxime sunt stabilite la 80 euro/MWh pentru energia eoliană și 73 euro/MWh pentru energia solară, reflectând obiectivul de a atrage oferte competitive, în condiții transparente și eficiente.

Potrivit sursei citate, această a doua rundă vine după succesul primei licitații, organizată anul trecut, pentru care contractele de finanțare au fost deja semnate, pentru aproximativ 1.000 MW parcuri eoliene și 500 MW panouri fotovoltaice.

„România scrie astăzi o nouă pagină în istoria independenței sale energetice. Prin acest nou apel, fără precedent, deschidem larg porțile pentru cele mai mari investiții în energie verde din ultimele decenii. Vorbim despre mii de megawați care vor însemna facturi mai mici pentru români, locuri de muncă mai bine plătite în toată țara și o economie mai sigură, mai competitivă și mai curată. Eliminăm plafonul de 25% pe proiect, oferim libertate de aplicare fără limite de capacitate, iar regulile sunt clarificate astfel încât să reducem riscurile pentru investitori și să creștem competiția. Este un apel care poate schimba fundamental structura mixului energetic național”, a declarat ministrul Energiei, citat în comunicat.

Acesta a subliniat că obiectivul ministerului este mai multă energie regenerabilă, prețuri mai bune pentru consumatori și independență energetică consolidată, în paralel cu tot efortul de creștere a capacității de stocare.

„Nu mai vorbim doar despre planuri. Acționăm. Punem la bătaie reguli clare, transparente și sprijin real pentru cei care vor să investească aici, în România. Nu mai acceptăm să fim dependenți de importuri scumpe sau de crize externe. România are potențialul să devină lider regional în energia regenerabilă, iar acest apel este dovada că vrem, putem și acționăm. Și așa va fi”, a punctat Sebastian Burduja.

Elementele de noutate ale celei de-a doua licitații includ: se elimină plafonul de 25% pentru capacitatea maximă acordată per solicitant, cu scopul de a îmbunătăți eficiența costurilor, pentru a permite ofertanților să-și extindă proiectele și pentru a încuraja prețuri de exercitare mai competitive și nu vor exista restricții privind capacitatea de aplicare în MW (orice solicitant va putea să depună mai multe oferte și să obțină Contracte pentru Diferență pentru capacitatea/capacitățile ofertate); pentru a atenua riscul de a pierde o ofertă marginală cu o capacitate mare regulile actuale prevăd că plafonul ofertei marginale este stabilit la 120%.

„Ministerul Energiei își afirmă angajamentul ferm față de dezvoltarea durabilă a României, prin investiții strategice care accelerează tranziția către energie curată, stimulează economia națională și creează locuri de muncă în industrii de viitor”, se menționează în comunicat.

Continuare

ECONOMIE

INS: Deficitul comercial a crescut cu 26,9%, în primul trimestru

Radio CECCAR FM

Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a fost, în primul trimestru din acest an, de 8,453 miliarde euro, în creștere cu 26,9% (+1,792 miliarde de euro) față de cel înregistrat în primul trimestru din 2024, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, citate de Agerpres. În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2025, exporturile FOB au însumat 23,599 miliarde de euro (+2,7%), în timp ce importurile CIF au fost de 32,053 miliarde de euro (+8,1%).

Ponderi importante în structura exporturilor și importurilor au fost deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,2% la export și 35,2% la import) și alte produse manufacturate (27,9% la export și 27,7% la import).

Conform datelor INS, valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri, în primele trei luni ale acestui an, a fost de 16,711 miliarde de euro la expedieri, respectiv de 23,107 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 70,8% din total exporturi și 72,1% din total importuri.

Totodată, valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri s-a situat, în același interval de referință, la 6,888 miliarde de euro la exporturi și la 8,945 miliarde de euro la importuri, echivalentul a 29,2% din total exporturi și 27,9% din total importuri.

INS menționează că soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB și a importului CIF, ca diferență între acestea. Soldul negativ al balanței comerciale se numește deficit, iar cel pozitiv se numește excedent.

Prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

În același timp, prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costul asigurării și transportului internațional.

Continuare
ECONOMIEacum 22 de ore

ANAF propune revizuirea criteriilor de risc fiscal

PROFESIA CONTABILĂacum 22 de ore

CECCAR Buzău: Discuții aplicate cu ITM privind tranziția la REGES ONLINE

PROFESIA CONTABILĂacum 22 de ore

Târgul firmelor de exercițiu de la Focșani: CECCAR Vrancea, partener în formarea noii generații de profesioniști

PROFESIA CONTABILĂacum 22 de ore

CECCAR Vrancea: Concursul de cultură și educație financiar-contabilă – când educația financiară devine alegerea unei generații

PROFESIA CONTABILĂacum 23 de ore

CECCAR Neamț: Elevii cu rezultate deosebite în domeniul financiar-contabil, în prim-plan

ECONOMIEacum 2 zile

Ministerul Energiei a lansat a doua licitație aferentă Schemei de ajutor de stat sub formă de Contracte pentru Diferență (CfD)

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

Carieră în #smart accounting? Începe cu pregătirea potrivită: Ghidul de acces, ediția a XIV-a, revizuită

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

Elevii cu performanțe deosebite în domeniul financiar-contabil, premiați în cadrul etapei sectoarelor Municipiului București a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Călărași: Elevii care transformă exercițiul în vocație, premiați la faza județeană a Concursului de cultură și educație financiar-contabilă

PROFESIA CONTABILĂacum 2 zile

CECCAR Brăila: Elevii cu vocație pentru domeniul economic, încurajați să transforme cunoașterea în carieră

ECONOMIEacum 3 zile

INS: Deficitul comercial a crescut cu 26,9%, în primul trimestru

ECONOMIEacum 3 zile

Modificări la Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat

Trending