Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a publicat în transparență decizională un proiect de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social și a Legii 53/2003 Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, proiect care își propune să armonizeze cadrul legislativ al dialogului social, să flexibilizeze și să încurajeze negocierile colective la nivel de sector de activitate, prin adaptarea normei juridice, concomitent cu constituirea federațiilor sindicale și patronale intersectoriale, cu definirea clară a părților care participă la negociere pe fiecare nivel: unitate, grup de unități, sectorial și național.  

Totodată, inițiatorii au în vedere, potrivit Notei de fundamentare care însoțește proiectul, „clarificarea anumitor aspecte care țin de dobândirea și recunoașterea reprezentativității organizațiilor sindicale și patronale având ca scop creșterea numărului de contracte colective muncă, cu un impact pozitiv asupra numărului de angajați acoperiți de un contract colectiv de muncă și implicit, asupra nivelului de trai și păcii sociale”. Potrivit MMSS, actul normativ își propune, de asemenea, „să atenueze dezechilibrul organizatoric între sistemul bugetar și cel privat, discrepanța între reprezentativitatea de facto și cea de jure, contestarea frecventă a însăși ideii de reprezentativitate și folosirea legii dialogului social prioritar pentru eludarea sau blocarea negocierilor colective în defavoarea facilitării acestora și totodată susținerea negocierii colective sectoriale la nivelul IMM-urilor”.

Astfel, prin noul proiect de OUG publicat pe site-ul MMSS se propune modificarea și completarea Legii nr.367/2022 privind dialogul social și a Legii 53/2003, Codul Muncii republicată, cu modificările și completările ulterioare. Între altele, se are în vedere completarea termenilor existenți în cadrul celor două legi, astfel: ● se introduc uniunile sindicale teritoriale care sunt constituite de către federații și confederații din sindicatele componente, și pot avea personalitate juridică (și corelarea acestora cu Codul administrativ); ● se introduc acordurile colective de muncă – pentru a da posibilitatea funcționarilor publici de a avea aceleași prevederi, în limitele legii, similare cu mediul privat, în vederea interpretării unitare a legii; ● pentru asigurarea flexibilității în procedura de revizuire a sectoarelor de negociere colectivă, sintagma “hotărâre de guvern” a fost înlocuită cu ”ordin de ministru”; ● pentru claritatea și previzibilitatea normei s-a introdus precizarea momentului de la care se calculează termenul de judecată, respectiv de la primul termen, întrucât în practică niciun conflict individual de muncă nu poate fi soluționat într-un termen de 45 de zile; ● pentru aplicarea unitară a Legii 367/2022 și asigurarea echitabilă a protecției persoanelor alese în funcții de conducere în cadrul organizațiilor sindicale, se precizează concret durata și data de la care se suspendă de drept CIM-ul persoanei salarizate în cadrul organului de conducere a organizației sindicale, în corelare cu prevederile Codului Muncii; ● în vederea interpretării unitare a legii și pentru corelarea registrelor speciale ale organizațiilor sindicale/patronale se introduce sintagma “funcția sindicală”; ● pentru claritate și aplicare unitară a legii și a normelor juridice, în tot textul legii se va face referire la hotărârile judecătorești rămase “definitive”; ● pentru a nu se înțelege că vor fi depuse la instanță documente pentru toți membrii Adunării generale în cazul organizațiilor sindicale sau patronale, se specifică că acestea se depun doar pentru organul de conducere “executiv”; ● pentru interpretarea unitară a legii și pentru a facilita procesul de legiferare, similar cu prevederile prevăzute pentru organizațiile patronale, se va face precizarea că doar organizațiile sindicale reprezentative pot adresa autorităților publice competente, potrivit art. 74 din Constituția României, republicată, propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical; ● în cazul invitării organizațiilor sindicale la Consiliile de administrație, pentru a limita aglomerarea inutilă a instanțelor, se va specifica invitarea organizațiilor sindicale reprezentative; ● pentru a respecta normele de tehnică legislativă în tot cuprinsul prezentului act normativ sintagma „experți” se va înlocui cu „terțe persoane”; ● în vederea elaborării registrelor speciale se corelează prevederile diferitelor articole cu informații și proceduri similare, atât pentru partea patronală, cât și pentru partea sindicală; ● nu se vor mai solicita documente originale, ci documente semnate pentru conformitate cu originalul; ● se vor corela termenele de apel pentru înființarea, reprezentativitatea, modificarea sau desființarea organizațiilor sindicale/patronale; ● articolele referitoare la organizația sindicală care poate dobândi reprezentativitatea la nivel de sector de activitate se modifică și se completează întrucât participarea la negocierea sectorială se face prin federații sindicale, cu eventuala coparticipare a confederațiilor sindicale care au afiliați, modificările sunt necesare pentru a se corela cu părțile participante la negocierea colectivă.

Reglementarea privind stabilirea competenței materiale a instanțelor pentru reprezentativitatea sindicală se modifică și se completează. De asemenea, pentru întărirea capacității de control a Inspecției Muncii, organizațiile sindicale și patronale vor depune în instanță dovada emisă de Inspectoratul teritorial de muncă, pentru acceptarea de către judecătorie a dosarului de reprezentativitate.

Pentru a reflecta mai bine intenția legiuitorului, în oglindă cu prevederile de la sindicate, de a accentua noțiunea de reprezentativitate (cu obligațiile și drepturile care derivă din aceasta), se aduc anumite clarificări cu privire la dobândirea personalității juridice de către uniunile patronale teritoriale. O eventuală interpretare în sens contrar, respectiv numărarea de mai multe ori a unor angajați cu scopul obținerii reprezentativității, ar goli de conținut însuși conceptul și tot eșafodajul pe care sunt așezate instituțiile și mecanismele de dialog social bipartit și tripartit din legea 367/2022 privind dialogul social. „Atât timp cât legea fundamentală garantează dreptul de asociere la mai multe organizații patronale, atunci când o societate are interese multiple (activează în mai multe sectoare economice), trebuie să i se permită acesteia să îi fie reprezentate interesele diverse, cât mai cuprinzător de către mai multe organizații patronale, inclusiv la nivel național de mai multe confederații reprezentative”, se menționează în Nota de fundamentare.

Pentru a se asigura o protecție extinsă a capitalului românesc, format preponderent din IMM-uri, se introduce prevederea ca, în toate contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector de negociere colectivă sau la nivel național, se introduc clauze specifice aplicabile fiecărei categorii de IMM-uri, definite în conformitate cu Legea nr. 346/2004 cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a se acoperi toate situațiile privind părțile participante la negociere – la fiecare nivel de negociere colectivă, precum și pentru a crește șansele de a se iniția negocierea la nivel de sector de activitate, în cazul în care nu există parteneri sociali reprezentativi constituiți la nivel federativ, articolul 102 se reformulează în sensul că sunt definite părțile participante pentru fiecare nivel de negociere colectivă și pentru fiecare nivel de reprezentare.

Pentru claritatea normelor și transparentizarea întregului proces de negociere colectivă, se corelează prevederile aplicabile acordurilor colective similar celor aplicabile contractelor colective de muncă.

În vederea punerii în aplicare a Deciziei CCR nr. 730/2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.111, ale art.120, ale art.121, ale art.122 alin.(1), ale art.123 și ale art.229 alin.(4) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, precum și ale art.142 alin.(2) din Legea dialogului social nr.62/2011, se introduce prevederea conform căreia nulitatea unei clauze a contractului colectiv de muncă negociate cu nerespectarea articolelor referitoare la negocierea colectivă în sistemul bugetar poate fi cerută de către părțile interesate, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție, respectiv poate fi invocată de către instanță, din oficiu, pe durata existenței contractului colectiv de muncă. Nulitatea clauzelor contractuale se constată de către instanțele judecătorești competente, la cererea părții interesate, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție.

Se vor corela dispozițiile de neînregistrare a unui contract colectiv de muncă în cazul neîndeplinirii condițiilor privind participare reprezentantului IMM-urilor la negociere. De asemenea, se abrogă prevederea potrivit căreia dacă nu există contract colectiv de muncă în vigoare, conflictul colectiv de muncă poate avea ca obiect revendicări ale angajaților/lucrătorilor privind apărarea intereselor colective cu caracter economic, profesional sau social, întrucât conține o interdicție generală privind declararea grevei pe parcursul contractului colectiv de muncă.