Rețele sociale

ECONOMIE

MMSS propune o serie de modificări la legislația privind dialogul social și la Codul muncii

Se au în vedere, între altele, flexibilizarea și încurajarea negocierilor colective la nivel de sector de activitate

Radio CECCAR FM

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a publicat în transparență decizională un proiect de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social și a Legii 53/2003 Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, proiect care își propune să armonizeze cadrul legislativ al dialogului social, să flexibilizeze și să încurajeze negocierile colective la nivel de sector de activitate, prin adaptarea normei juridice, concomitent cu constituirea federațiilor sindicale și patronale intersectoriale, cu definirea clară a părților care participă la negociere pe fiecare nivel: unitate, grup de unități, sectorial și național.  

Totodată, inițiatorii au în vedere, potrivit Notei de fundamentare care însoțește proiectul, „clarificarea anumitor aspecte care țin de dobândirea și recunoașterea reprezentativității organizațiilor sindicale și patronale având ca scop creșterea numărului de contracte colective muncă, cu un impact pozitiv asupra numărului de angajați acoperiți de un contract colectiv de muncă și implicit, asupra nivelului de trai și păcii sociale”. Potrivit MMSS, actul normativ își propune, de asemenea, „să atenueze dezechilibrul organizatoric între sistemul bugetar și cel privat, discrepanța între reprezentativitatea de facto și cea de jure, contestarea frecventă a însăși ideii de reprezentativitate și folosirea legii dialogului social prioritar pentru eludarea sau blocarea negocierilor colective în defavoarea facilitării acestora și totodată susținerea negocierii colective sectoriale la nivelul IMM-urilor”.

Astfel, prin noul proiect de OUG publicat pe site-ul MMSS se propune modificarea și completarea Legii nr.367/2022 privind dialogul social și a Legii 53/2003, Codul Muncii republicată, cu modificările și completările ulterioare. Între altele, se are în vedere completarea termenilor existenți în cadrul celor două legi, astfel: ● se introduc uniunile sindicale teritoriale care sunt constituite de către federații și confederații din sindicatele componente, și pot avea personalitate juridică (și corelarea acestora cu Codul administrativ); ● se introduc acordurile colective de muncă – pentru a da posibilitatea funcționarilor publici de a avea aceleași prevederi, în limitele legii, similare cu mediul privat, în vederea interpretării unitare a legii; ● pentru asigurarea flexibilității în procedura de revizuire a sectoarelor de negociere colectivă, sintagma “hotărâre de guvern” a fost înlocuită cu ”ordin de ministru”; ● pentru claritatea și previzibilitatea normei s-a introdus precizarea momentului de la care se calculează termenul de judecată, respectiv de la primul termen, întrucât în practică niciun conflict individual de muncă nu poate fi soluționat într-un termen de 45 de zile; ● pentru aplicarea unitară a Legii 367/2022 și asigurarea echitabilă a protecției persoanelor alese în funcții de conducere în cadrul organizațiilor sindicale, se precizează concret durata și data de la care se suspendă de drept CIM-ul persoanei salarizate în cadrul organului de conducere a organizației sindicale, în corelare cu prevederile Codului Muncii; ● în vederea interpretării unitare a legii și pentru corelarea registrelor speciale ale organizațiilor sindicale/patronale se introduce sintagma “funcția sindicală”; ● pentru claritate și aplicare unitară a legii și a normelor juridice, în tot textul legii se va face referire la hotărârile judecătorești rămase “definitive”; ● pentru a nu se înțelege că vor fi depuse la instanță documente pentru toți membrii Adunării generale în cazul organizațiilor sindicale sau patronale, se specifică că acestea se depun doar pentru organul de conducere “executiv”; ● pentru interpretarea unitară a legii și pentru a facilita procesul de legiferare, similar cu prevederile prevăzute pentru organizațiile patronale, se va face precizarea că doar organizațiile sindicale reprezentative pot adresa autorităților publice competente, potrivit art. 74 din Constituția României, republicată, propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical; ● în cazul invitării organizațiilor sindicale la Consiliile de administrație, pentru a limita aglomerarea inutilă a instanțelor, se va specifica invitarea organizațiilor sindicale reprezentative; ● pentru a respecta normele de tehnică legislativă în tot cuprinsul prezentului act normativ sintagma „experți” se va înlocui cu „terțe persoane”; ● în vederea elaborării registrelor speciale se corelează prevederile diferitelor articole cu informații și proceduri similare, atât pentru partea patronală, cât și pentru partea sindicală; ● nu se vor mai solicita documente originale, ci documente semnate pentru conformitate cu originalul; ● se vor corela termenele de apel pentru înființarea, reprezentativitatea, modificarea sau desființarea organizațiilor sindicale/patronale; ● articolele referitoare la organizația sindicală care poate dobândi reprezentativitatea la nivel de sector de activitate se modifică și se completează întrucât participarea la negocierea sectorială se face prin federații sindicale, cu eventuala coparticipare a confederațiilor sindicale care au afiliați, modificările sunt necesare pentru a se corela cu părțile participante la negocierea colectivă.

Reglementarea privind stabilirea competenței materiale a instanțelor pentru reprezentativitatea sindicală se modifică și se completează. De asemenea, pentru întărirea capacității de control a Inspecției Muncii, organizațiile sindicale și patronale vor depune în instanță dovada emisă de Inspectoratul teritorial de muncă, pentru acceptarea de către judecătorie a dosarului de reprezentativitate.

Pentru a reflecta mai bine intenția legiuitorului, în oglindă cu prevederile de la sindicate, de a accentua noțiunea de reprezentativitate (cu obligațiile și drepturile care derivă din aceasta), se aduc anumite clarificări cu privire la dobândirea personalității juridice de către uniunile patronale teritoriale. O eventuală interpretare în sens contrar, respectiv numărarea de mai multe ori a unor angajați cu scopul obținerii reprezentativității, ar goli de conținut însuși conceptul și tot eșafodajul pe care sunt așezate instituțiile și mecanismele de dialog social bipartit și tripartit din legea 367/2022 privind dialogul social. „Atât timp cât legea fundamentală garantează dreptul de asociere la mai multe organizații patronale, atunci când o societate are interese multiple (activează în mai multe sectoare economice), trebuie să i se permită acesteia să îi fie reprezentate interesele diverse, cât mai cuprinzător de către mai multe organizații patronale, inclusiv la nivel național de mai multe confederații reprezentative”, se menționează în Nota de fundamentare.

Pentru a se asigura o protecție extinsă a capitalului românesc, format preponderent din IMM-uri, se introduce prevederea ca, în toate contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector de negociere colectivă sau la nivel național, se introduc clauze specifice aplicabile fiecărei categorii de IMM-uri, definite în conformitate cu Legea nr. 346/2004 cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a se acoperi toate situațiile privind părțile participante la negociere – la fiecare nivel de negociere colectivă, precum și pentru a crește șansele de a se iniția negocierea la nivel de sector de activitate, în cazul în care nu există parteneri sociali reprezentativi constituiți la nivel federativ, articolul 102 se reformulează în sensul că sunt definite părțile participante pentru fiecare nivel de negociere colectivă și pentru fiecare nivel de reprezentare.

Pentru claritatea normelor și transparentizarea întregului proces de negociere colectivă, se corelează prevederile aplicabile acordurilor colective similar celor aplicabile contractelor colective de muncă.

În vederea punerii în aplicare a Deciziei CCR nr. 730/2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.111, ale art.120, ale art.121, ale art.122 alin.(1), ale art.123 și ale art.229 alin.(4) din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, precum și ale art.142 alin.(2) din Legea dialogului social nr.62/2011, se introduce prevederea conform căreia nulitatea unei clauze a contractului colectiv de muncă negociate cu nerespectarea articolelor referitoare la negocierea colectivă în sistemul bugetar poate fi cerută de către părțile interesate, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție, respectiv poate fi invocată de către instanță, din oficiu, pe durata existenței contractului colectiv de muncă. Nulitatea clauzelor contractuale se constată de către instanțele judecătorești competente, la cererea părții interesate, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție.

Se vor corela dispozițiile de neînregistrare a unui contract colectiv de muncă în cazul neîndeplinirii condițiilor privind participare reprezentantului IMM-urilor la negociere. De asemenea, se abrogă prevederea potrivit căreia dacă nu există contract colectiv de muncă în vigoare, conflictul colectiv de muncă poate avea ca obiect revendicări ale angajaților/lucrătorilor privind apărarea intereselor colective cu caracter economic, profesional sau social, întrucât conține o interdicție generală privind declararea grevei pe parcursul contractului colectiv de muncă.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending